BusinessMagazin

Tag: palestinieni

  • Un militant propalestinian italian, grav rănit în nordul Cisiordaniei

    Patrick Corsi, în vârstă de 30 de ani şi membru al Mişcării pentru Solidaritate Internaţională (MSI), a fost rănit în timpul unei manifestaţii, la Kafr Qaddum, împotriva exproprierilor efectuate de israelieni, potrivit unor surse palestiniene din domeniul securităţii.

    Un comunicat al MSI a anunţat că un militant italian a fost “atins, la nivelul pieptului, de tiruri de gloanţe reale de calibrul 22” şi se află în stare gravă, dar stabilă. Un manifestant palestinian a fost de asemenea atins de gloanţe la mână şi la nivelul pieptului, potrivit MSI.

    Patrick Corsi a fost spitalizat la Ramallah, a anunţat o sursă medicală palestiniană.

    Potrivit unor martori, cetăţeanul italian a fost atins de tiruri în timp ce filma manifestaţia.

    Un purtător de cuvânt al armatei a descris manifestaţia ca o revoltă în cursul căreia aproximativ o sută de persoane au aruncat cu pietre şi au incendiat anvelope.

    În faţa incapacităţii armatei de a dispersa mulţimea şi “din cauza escaladării violenţelor, militarii au tras câteva salve de mic calibru în direcţia principalilor incitatori” ai acestor ciocniri, care erau “mascaţi”, a explicat purtătorul de cuvânt.

    Potrivit acestui reprezentant al armatei, într-un alt incident, poliţişti israelieni “au tras gloanţe de mic calibru în picioarele a doi principali incitatori” ai ciocnirilor care au avut loc între poliţie şi aproximativ 150 de palestinieni la Qalandiya, punct de trecere între Ierusalim şi Ramallah.

  • Ministrul israelian de Externe sugerează ca Israelul să ofere o primă pentru plecare arabilor israelieni

    Cetăţenii israelieni de origine arabă “care decid că au identitate palestiniană pot renunţa la cetăţenia israeliană şi deveni cetăţenii viitorului stat palestinian”, explică Lieberman, potrivit unui document al partidului său Israel Beitenu publicat vineri.

    “Statul Israel ar trebui chiar să încurajeze aceasta cu un sistem de stimulente financiare”, a adăugat el.

    Textul partidului ultranaţionalist mai afirmă că acordul de pace ar putea fi durabil doar dacă negocierile vor lua în calcul “schimburi de populaţie arabă din Israel contra teritorii”.

    Lieberman susţine de mai mult timp acest principiu, cu scopul de a asigura o “separare maximă” între evrei şi arabi în Israel.

    El pledează pentru retragerea cetăţeniei arabilor din Israel, care, în opinia sa, nu sunt suficient de “loiali” statului evreu. Luna trecută, el i-a îndemnat pe deputaţii israelieni de origine arabă să părăsească sistemul politic israelian.

    Cei 1,7 milioane de cetăţeni israelieni de origine arabă (20%), creştini şi musulmani, sunt descendenţii palestinienilor rămaşi în Israel după crearea acestui stat în 1948. Ei denunţă frecvent faptul că sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua.

    Un proiect de lege adoptat duminică de Guvernul lui Benjamin Netanyahu prevede ca Israelul să nu mai fie definit ca un “stat evreu şi democratic”, ci ca “statul naţional al poporului evreu”.

    Parlamentul (Knesset) urmează să se pronunţe, în mai multe lecturi, asupra acestui text care, potrivit unora, instituţionalizează discriminarea faţă de populaţia arabă din Israel şi slăbeşte caracterul democratic al acestui stat.

  • Hamas anunţă crearea unei “armate populare”

    În cursul unor festivităţi de la tabăra de refugiaţi Jabaliya în Fâşia Gaza, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Al-Qassam, aripa militară a mişcării islamiste, a salutat formarea a 2.500 de recruţi care reprezintă primul contingent al armatei populare pentru a elibera Moscheea al-Aqsa şi Palestina”.

    La rândul său, Mohammed Abou Askar, un lider al Hamas, a afirmat că mişcarea islamistă “pregăteşte şi contribuie la instruirea armatei, pentru ca poporul nostru să fie pregătit pentru eventuale confruntări cu ocupantul” israelian.

    “Înscrierile sunt deschise atât pentru tineri cu o vârstă de peste 20 de ani, cât şi pentru persoane mai în vârstă”, a adăugat el.

    În ultimele zile, incidentele violente dintre palestinieni şi forţele de ordine israeliene s-au intensifical în Ierusalimul de Est, provocând rănirea şi moartea a zeci de persoane.

    Astfel, o persoană, a zecea din iulie, a murit vineri, din cauza rănilor cauzate miercuri de un atac cu o maşină, al cărui autor, un palestinian, a fost omorât pe loc.

  • Ministrul israelian de Externe, despre decizia Suediei: Orientul Mijlociu este mai complicat decât asamblarea mobilei Ikea

    “Este o decizie nefericită care va consolida poziţia extremiştilor şi politica de refuz a palestinienilor”, a subliniat Lieberman.

    “Iniţiativa Suediei provoacă daune majore şi nu are nicio utilitate”, a insistat şeful diplomaţiei israeliene.

    “Guvernul suedez trebuie să înţeleagă că relaţiile din Orientul Mijlociu sunt mai complicate decât montarea mobilei Ikea, astfel că trebuie acţionat cu responsabilitate şi sensibilitate”, a adăugat Lieberman.

    Ministrul suedez de Externe, Margot Wallström, a anunţat joi că Suedia recunoaşte statul “Palestina”.

    Lieberman a reiterat că statul palestinian poate fi recunoscut abia după finalizarea negocierilor între Israel şi Autoritatea Palestiniană.

  • Statele Unite avertizează că o recunoaştere internaţională a statului palestinian este “prematură”

    “Statele Unite susţin principiul unui stat palestinian, dar prin intermediul procesului de pace şi în cadrul unei soluţii negociate cu Israelul”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

    Suedia va recunoaşte statul Palestina, a anunţat vineri premierul Stefan Löfven, argumentând că soluţia la conflictul israelo-palestinian este crearea a două state.

     

  • Peste 7.500 de colonişti israelieni s-au instalat în Cisiordania în ultimele şase luni

    În ianuarie, numărul coloniştilor era de 374.469, a anunţat Consiliul Yesha, care semnalează o creştere de 2% în şase luni, aproape dublul creşterii demografice în teritoriul israelian, care atinge 1,9 pe an.

    Potrivit Yesha, cea mai mare colonie este Beitar Illit, la sud-vest de Ierusalim, care numără 63.087 de locuitori.

    Coloniilor din Cisiordania li se adaugă aproximativ 200.000 de israelieni instalaţi în Ierusalimul de Est, ocupat şi anexat de Israel încă din 1967.

    Comunitatea internaţională nu recunoaşte anexarea Ierusalimului de Est şi consideră ilegale, în baza dreptului internaţional, coloniile din teritoriul ocupat.

    Continuarea procesului de colonizare în teritoriile ocupate sau anexate este considerată ca o piedică majoră pentru eforturile mobilizate de decenii în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian.

    Cu toate acestea, la sfârşitul lui august, Israelul a decis să confişte 400 de hectare de teren în apropiere de colonia Gva’ot şi în împrejurimile oraşului Betleem, în Cisiordania ocupată, ca reacţie la uciderea a trei israelieni în iunie.

  • Războiul din Gaza a costat 2,5 miliarde de dolari, a afirmat ministrul israelian al Apărării

    “Cheltuielile operaţiunii (…) se ridică la peste nouă miliarde de shekeli”, a dezvăluit Moshe Yaalon, în cursul unei conferinţe pe teme economice, la Tel Aviv.

    “Am atacat peste 6.000 de ţinte, peste 5.000 dintre acestea prin intermediul forţelor aeriene, iar aproximativ 900 pe căi terestră şi maritimă”, a spus el.

    Dar, în pofida amplorii operaţiunii, el a recunoscut că militanţii din Fâşia Gaza, vizaţi de operaţiunea israeliană lansată la 8 iulie, dispun în continuare de un arsenal deloc de neglijat.

    “Organizaţiile teroriste din Fâşia Gaza – Hamas, Jihadul Islamic şi alte grupări – aveau 10.000 de proiectile la începutul operaţiunii. Astăzi, ei au rămas cu 2.000 de proiectile”, a spus el.

    Yaalon a precizat că fiecare rachetă palestiniană interceptată de sistemul israelian antirachete costă 100.000 de dolari (aproximativ 76.000 de euro).

    Guvernul israelian a adoptat duminică măsuri de austeritate pentru a compensa costurile prilejuite de război.

    Războiul dintre Israel şi grupările armate palestiniene, desfăşurat în perioada 8 iulie-26 august, s-a soldat cu 2.143 de morţi de partea palestiniană şi 71 de cea israeliană.

     

  • Consiliul de Securitate ONU îi îndeamnă pe israelieni şi palestinieni să revină la negocieri

    Într-o declaraţie adoptată în unanimitate de cele 15 state membre, Consiliul a anunţat că “oferă sprijin total pentru iniţiativa egipteană şi a îndemnat părţile (israeliană şi palestiniană) să reia negocierile pentru a ajunge rapid la o încetare a focului de lungă durată şi stabilă”.

    Textul redactat de Franţa a fost adoptat după ce mişcarea islamistă palestiniană Hamas a apreciat că negocierile de la Cairo s-au încheiat definitiv.

    Cel puţin 22 de palestinieni, dintre care nouă copii, au fost ucişi de când mişcarea islamistă Hamas şi statul evreu au reînceput schimburile de tiruri de rachete şi atacuri aeriene marţi seara, fără să aştepte exprirarea armistiţiului de nouă zile la miezul nopţii.

    Primele două victime ale noilor violenţe sunt soţia şi fiica lui Mohammed Deif, şeful Brigăzilor Ezzedine al-Qassam, aripa militară a Hamas.

    În cursul serii de miercuri, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Ezzedine al-Qassam a transmis un avertisment companiilor aeriene internaţionale care au zboruri spre aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, cerându-le să suspende cursele începând de joi.

    “Avertizăm companiile aeriene internaţionale şi le îndemnăm să suspende zborurile spre aeroportul Ben Gurion începând de joi dimineaţă”, a declarat Abu Obeida, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Ezzedin Al-Qassam.

    În faţa presei, la Tel Aviv, premierul israelian Benjamin Netanyahu a repetat că ţara sa va continua operaţiunile împotriva Hamas, adăugând că “liderii unor organizaţii teroriste sunt ţinte legitime”.

    În textul adoptat miercuri, Consiliul îşi exprimă “profunda îngrijorare” în legătură cu reluarea ostilităţilor şi le cere tuturor părţilor să “împiedice escaladarea conflictului prin semnarea imediat a unui armistiţiu umanitar”, primul pas spre o pace durabilă.

    Partea israeliană solicită demilitarizarea Fâşiei Gaza, o enclavă palestiniană controlată de Hamas, afirmând că nu vrea să negocieze “sub bombe”.

    Palestinienii au afirmat în repetate rânduri că nu vor semna un acord care nu va include anularea blocadei impuse de Israel asupra Fâşiei Gaza.

    În pofida disensiunilor, Egiptul, care mediază negocierile dintre Israel şi Hamas, îndeamnă cele două părţi să reia discuţiile de pace.

     

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Aripa armată a mişcării Hamas a revendicat efectuarea unui tir de rachetă asupra Ierusalimului

    Un purtător de cuvânt din cadrul poliţiei israeliene, Micky Rosenfeld, a anunţat pentru AFP că nu deţine informaţii cu privire la o rachetă care ar fi căzut în oraş.

    Potrivit lui, o rachetă probabil a fost interceptată de sistemul de apărare antirachete în afara zonei urbane.

     

  • Israel şi Hamas au acceptat o încetare a focului timp de 72 de ore în Fâşia Gaza. Armistiţiul a intrat în vigoare în Fâşia Gaza

    UPDATE 08:23 Armistiţiul de 72 de ore între Israel şi Hamas a intrat în vigoare în Fâşia Gaza

    Un armistiţiu de 72 de ore a intrat în vigoare vineri dimineaţa, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), în Fâşia Gaza, în a 25-a zi a unui război devastator şi sângeros între armata israeliană şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, relatează AFP.

    Această încetare a focului, care are în primul rând obiective umanitare şi care este prima acceptată de către cei doi beligeranţi de la începutul ostilităţilor pe 8 iulie, a fost precedată de două ore de bombardamente intensive şi de tiruri de rachete, au constatat jurnalişti AFP aflaţi în Fâşia Gaza.

    Însă, la ora locală 8.00, zgomotul produs în confrunările armate a încetat în sector.

    UPDATE Negocierile israelo-palestiniene vor începe vineri, la Cairo

    Negociatori israelieni şi palestinieni se vor întâlni vineri, în Egipt, pentru a iniţia discuţii după intrarea în vigoare a unui armistiţiu de încetare a focului în Fâşia Gaza, a anunţat un oficial american, citat de AFP.

    Acest oficial, care îl însoţeşte pe secretarul de Stat american John Kerry, aflat într-o vizită la New Delhi, a precizat că Frank Lowenstein, trimisul american pentru Orientul Mijlociu se va deplasa vineri la Cairo, pentru a participa la aceste negocieri.

    De asemenea, un oficial palestinian de la Gaza a declarat că o delegaţie de negociatori palestinieni se va deplasa vineri dimineaţă la Cairo, “pentru a discuta despre un armistiţiu şi despre cererile facţiunilor palestiniene”.

    Egiptul, la rândul său, a anunţat că invită delegaţii ale israelienilor şi palestinienilor la negocieri.

    Potrivit lui Kerry, cele două părţi vor înceta ostilităţile vineri, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), iar la Cairo vor începe negocieri între israelieni şi palestinieni.

    “Această încetare a focului este foarte importantă, în scopul de a oferi civililor inocenţi un răgaz pentru a se aproviziona cu cele necesare”, a declarat Kerry.

    “În timpul acestui armistiţiu (de 72 de ore) civilii din Fâşia Gaza vor primi ajutor umanitar şi vor avea ocazia de a-şi continua activităţile vitale”, a adăugat el.

    Kerry a precizat că face acest anunţ în comun cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, de asemenea, implicat în căutarea unei soluţii acest conflict.

    Ulterior, purtătorul de cuvânt al Hamas a confirmat că mişcarea islamistă a acceptat acest armistiţiu umanitar de 72 de ore.

    “Hamas şi toate mişcările Rezistenţei (palestiniene) au acceptat o încetare a focului umanitară timp de 72 de ore, începând de vineri. Armistiţiul va fi respectat de toate aceste mişcări, dacă cealaltă parte (Israelul), de asemenea, îl va respecta”, a afirmat acest purtător de cuvânt, Fawzi Barhum.

    Partea israeliană nu a publicat nicio confirmare cu privire la această încetare a focului.

    Totuşi, secretarul de Stat american a precizat că Israelul îşi va continua oferaţiunile “defensive” împotriva tunelurilor săpate de Hamas în timpul armistiţiului de 72 de ore în Fâşia Gaza.

    Israelul îşi va continua operaţiunile în “spatele liniilor sale” definite în timpul conflictului, a adăugat el.