BusinessMagazin

Tag: padure

  • SUTE de brazi tăiaţi într-o pădure din Cluj. Metodele INEDITE folosite de HOŢI pentru a acoperi furturile de LEMNE

    Reprezentanţii IPJ Cluj au declarat, corespondentului Mediafax, că în urma unui control care a avut loc în septembrie într-un canton din pădurea Beliş s-au descoperit peste 200 de copaci tăiaţi ilegal, prejudiciul de 24.000 de lei fiind imputat pădurarului.

    „Poliţiştii din cadrul IPJ Cluj, Secţia 8 Poliţie Rurală Huedin – Postul de Poliţie Comunal Beliş, însoţiţi de personal silvic, au finalizat controlul de fond în Cantonul 15 Muşti din pădurea Beliş care a vizat atât modul de exploatare a parchetului de material lemnos, cât şi cantonul aflat în paza şi gestiunea pădurarului. Astfel, s-au identificat 215 cioate de arbori tăiaţi fără drept şi sustraşi, în volum total de peste 100 metri cubi de lemn rotund, de esenţă răşinoasă. Pentru a fi descoperite si identificate cioatele tăiate, nemarcate, poliţiştii au îndepărtat resturile de exploatare care erau aşezate în grămezi peste acestea, precum şi resturile de vegetaţie şi pământul care le acopereau. Prejudiciul imputat pădurarului este de circa 24.000 lei. În acest caz, poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu, tăiere fără drept de arbori şi furt de arbori, fiind înregistrat un dosar penal”, au spus sursele citate.

    În cadrul controlului, au mai fost identificate cioate de arbori marcaţi silvic, din parchete de material lemnos neautorizate spre exploatare, dar şi 32 de arbori doborâţi, cu un volum total de 13 metri cubi, care au fost confiscaţi de organele de poliţie şi predaţi în custodia personalului silvic.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Igluul omului modern

    Un asemenea complex este Arctic Fox Igloos, situat pe malul lacului Ranuanjärvi din Finlanda, compus din mici căsuţe a căror zonă de dormit este de fapt un iglu de sticlă, care le permite turiştilor cazaţi în acel loc să admire aurora boreală.

    Atunci când se satură de privit aurora boreală sau de numărat stelele, turiştii pot explora zona în grup, în sănii sau pe snowmobiluri, ori, atunci când vremea o permite, se pot plimba cu barca pe lac ori cu bicicleta prin pădure. 

  • Povestea româncei care a creat “CEL MAI BUN PARFUM DIN LUME”

    A venit însă şi mânată de dorul de casă. Păstrează din copilărie dorul de munţi şi amintirea olfactivă a pădurii după ploaie, pădurea din apropierea casei de la Câmpulung Muscel.


    Mădălina Stoica-Blanchard a condus ca manager branduri celebre din industria modei şi produselor de lux şi a creat parfumuri apreciate în întreaga lume.

    Parfumurile ei au ca sursă de inspiraţie viaţa şi poveştile ei şi au Oscarul în materie de parfumuri. Românca a povestit, la 1 Matinal, cum l-a cunoscut pe soţul ei şi cum a luat naştere conceptul casei de parfumuri.

    “Întâlnirea a fost cu totul şi cu totul întâmplătoare, pe străzile Parisului. După o zi foarte încărcată, mă aflam la terasa unei braserii şi am avut o apariţie extraordinară. Privirile ni s-au întâlnit pur şi simplu, a fost un moment de scânteie extraordinară, apoi ne-am zâmbit foarte scurt şi şi-a continuat drumul, a povestit la TVR Mădălina Stoica-Blanchard. Ea a mărturisit că fiecare parfum creat reprezintă un moment specific care a marcat povestea lor de dragoste.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Caz grav de sclavie în Germania. Român obligat de angajator să doarmă pe bancă, în pădure

    Românul din judeţul Alba a ajuns în Germania după ce un vecin i-a promis un loc de muncă la firma la care lucra şi el, cu un salariu de 9 euro/ oră şi cazarea asigurată. Când bărbatul a ajuns la Offenbach, a aflat că lucrurile stăteau altfel, relatează stiridiaspora.ro.
     
    Bărbatului i s-a spus că trebuie să îi plătească românului ce l-a adus în Germania un comision de 250 € pe fiecare lună, plus chiria pentru patul de dormit în valoare de 250 € şi că în cameră va sta cu incă alţi trei români.
     
    După trei săptămâni şi jumătate, timp în care a lucrat câte 12-14 ore pe zi, inclusiv sâmbătă şi duminică, bărbatul a cerut contractul de muncă, pentru a se asigura că este angajat legal.
     
    Românul a povestit că în acel moment, vecinul său şi angajatorul – un cetâţean german de origine turcă – l-au dat afară din casă doar cu hainele de pe el.
     
    Fără niciun ban în buzunar, neavând posibilitatea să se întoarcă acasă, bărbatul a rămas în oraş, în speranţa că va găsi o sursă de venit. Astfel, timp de 3 săptămâni a fost obligat să doarmă pe o bancă din pădurea de lângă oraş.
     
    Bărbatul fost ajutat să se întoarcă acasă de Asociaţia AEBS, care luptă pentru drepturile românilor din Germania şi Austria. Mai multe detalii AICI.

  • Povestea tribului pe cale de dispariţie. Aceştia au fost împinşi aproape de dispariţie de către europeni care i-au înrobit şi de fermierii care le-au furat terenurile.

    Grupul se află în conflicte permanente cu companiile care vizează defrişarea arborilor amazonieni de pe teritoriul lor, pentru câştiguri economice. Chiar şi în zonele încă neatinse ale pădurii tropicale, care se întinde pe frontiera de vest a Braziliei cu Peru, grupurile izolate sunt mereu pe fugă, pentru a scăpa de exploatările forestiere ilegale, dar şi de alte probleme, precum traficul de droguri. Aceştia au fost împinşi aproape de dispariţie de către coloniştii europeni care i-au înrobit şi de fermierii care le-au furat terenurile.

    Totuşi, ei trăiesc în armonie completă. Majoritatea familiilor Awá adoptă mai multe animale sălbatice ca animale de companie, iar uneori femeile le alăptează până când cresc complet. Populaţia indigenă încă mai vânează cu arcuri şi săgeţi, adună miere sălbatică şi bazează aproape în întregime pe sursele de apă din păduri.

    Guvernul brazilian a intervenit pentru a proteja şi păstra grupul. Iniţial, Awá a adoptat un stil de viaţă nomad în jurul anului 1800 pentru a scăpa de atacurile şi invaziile bruşte ale europenilor. În timpul secolului al XIX-lea, atacurile coloniştilor din regiune s-au intensificat, la fel şi defrişările.

    De la mijlocul anilor 1980, unii locuitori ai triburilor s-au mutat în aşezările puse la dispoziţie de guvern. Cu toate acestea, în cea mai mare parte, au reuşit să-şi menţină modul de viaţă tradiţional, conectaţi cât mai puţin sau deloc cu lumea exterioară.

    În 1982, guvernul brazilian a primit un împrumut de 900 milioane de dolari de la Banca Mondială şi Uniunea Europeană. O condiţie a împrumutului era ca terenurile anumitor popoare indigene, inclusiv Awá, să fie demarcate şi protejate.

    Chiar dacă au fost necesari 20 de ani şi multă presiune din partea unor organizaţii nonguvernamentale până când guvernul Brazilian a pus în practică angajamentul de a contribui la protejarea acestor triburi, totuşi, acestea au fost salvate. Fără intervenţia guvernamentală, foarte probabil că Awá şi cultura lor ar fi dispărut.

  • Străinii care ne reîmpăduresc ţara pentru că avem ceva unic. ”Pădurea nu e doar un ansamblu de cherestea”

    Christoph şi Barbara Promberger au spart barierele lingvistice ca să ajungă la cele de mediu. Vor să transforme Munţii Făgăraş într-un Parc Naţional şi nu au de gând să se oprească.

    Au venit în România în anii ’90, pentru natura de aici. Au rămas şi, pentru că avem nestemate verzi, şi-au propus să le salveze. Mai ales că, din 2005, au început tăierile ca-n codru şi pădurile noastre dispăreau cum vezi cu ochii.

    Barbara şi Christoph Promberger au cerut sprijin la străini, pentru că în România n-au găsit, şi au început să cumpere. Au făcut o organizaţie de mediu, Fundaţia Conservation Carpathia, umbrela sub care pădurile Făgăraşului se ascund de drujbe, şi, uşor-uşor, şi-au dezvoltat o adevărată reţea pentru protejarea naturii.

    Yellowstone de România
    Au început, aşadar, să cumpere păduri, în urma retrocedărilor din 2005. Terenuri mici, de câteva hectare, până la suprafeţe mari, de sute de hectare. Au ajuns să aibă în total 21.000 de hectare şi vreo 1.700 în Valea Dâmboviţei.

    Dar scopul nu e să ne cumpere ţara, oricât ar vrea unii politicieni să ne facă să credem asta.

    Scopul e ca acele păduri să rămână intacte. Să nu mai fie tăiate, iar animalele de acolo să nu mai fie vânate ilegal.

    Aşa că au pus la punct şi observator de animale sălbatice, prin care vietăţile din păduri stau şi ele la protecţie. Apoi au făcut pepiniere de puieţi, unde să planteze copaci, să-i crească şi apoi să-i mute în pădurile afectate de defrişări. Acum au zece pepiniere cu ulmi, molizi, fagi, arini şi alte specii. Mai greu cu bradul, căci nici nu se mai găseşte prea mult prin păduri şi nici nu creşte atât de repede sau atât de uşor.

    După mai bine de 10 ani, Fundaţia se poate lăuda cel puţin statistic: 1,6 milioane de copaci plantaţi, 600 de hectare reîmpădurite în Valea Dâmboviţei.

    Şi asta s-a făcut cu bani, pe lângă dorinţă. Banii lor, banii europeni, banii organizaţiilor de mediu sau ai donatorilor privaţi, iubitori de natură. În total, 60 de milioane de euro a strâns Fundaţia Conservation Carpathia, şi toţi s-au dus în păduri şi în comunităţile locale, scrie libertatea.ro

     

     

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea” – VIDEO

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea”

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Circa 40 de urşi, identificaţi în jurul staţiunii Băile Tuşnad; jandarmi patrulează prin tot oraşul

    Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consideră că relocarea urşilor din jurul staţiunii Băile Tuşnad, care au venit în mai multe rânduri în oraş şi au atacat oameni, nu reprezintă „soluţia optimă”, pentru că „într-un habitat străin ursul va fi şi mai agresiv”. Acesta precizează că îndatoririle instituţiilor nu sunt bine definite, fiind vorba de un „vid legislativ”, care „permite ca nimeni să nu-şi asume responsabilitatea în ceea ce priveşte luarea unei decizii”.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de Consiliul Judeţean Harghita luni s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, după ce, duminică dimineaţa, doi tineri au fost atacaţi de urs, unul fiind în stare gravă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un biciclist RĂNIT în Munţii Semenic a fost ajutat de un MAIDANEZ să supravieţuiască

    Biciclistul în vârstă de 40 de ani, din Reşiţa, căzuse de pe bicicletă luni seara, în timp ce cobora de pe muntele Semenic. Pentru că nu mai putea pedala, s-a aşezat pe asfalt şi a cerut ajutor la 112. În acel moment din pădure a apărut un maidanez care i-a venit în ajutor. L-a simţit pe bărbat cum tremura şi s-a lipit de el, să-l încălzească cu trupul său.

    ”La faţa locului s-au prezentat jandarmii, din cadrul Postului de Jandarmi Montan Văliug, pentru a acorda primul ajutor. La sosirea noastră, ciclistul acuza dureri în zona claviculei şi se afla într-o stare uşoară de hipotermie. Marea surpriză, momentul emoţionant al acestei întâmplări a fost atunci când ciclistul a căzut şi a rămas întins pe partea carosabilă. A apărut din pădure un căţel care s-a aşezat lângă victimă, ca şi cum l-ar fi încălzit cu corpul său. La sosirea noastră, câinele era aşezat lângă ciclist şi nu a plecat de lângă acesta nici în prezenţa noastră şi nici când echipajul de la Ambulanţă a sosit”, a povestit corespondentului Mediafax, Marius Săndulescu, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Caraş-Severin.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info