Din păcate, dacă în timpul lui Morar DNA a lucrat respectând Codul Penal, în timpul lui Kovesi, instituţia a fost pusă sub controlul SRI”, a spus, luni seară, Băsescu, la B1.
Fostul preşedinte a susţinut că a fost nevoit, la un moment dat, să medieze, în cabinetul său, între Daniel Morar şi şefii de la acea vreme ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, între care relaţia era „tensionată”.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
E-Pace e cel de-al treilea SUV produs de Jaguar, după F-Pace şi I-Pace. F-Pace, lansat în 2016, a devenit unul dintre cele mai de succes modele ale companiei. E-Pace, pe de altă parte, are menirea de a umple spaţiul rămas de segmentul de SUV-uri compacte. Piaţa SUV-urilor ar urma să crească cu aproximativ 20% în următorii doi ani, iar Jaguar ar putea câştiga o cotă de piaţă semnificativă.
Jaguar Land Rover a vândut în 2017, la nivel global, peste 621.000 de maşini – un record pentru companie. Creşterea anuală a fost de 6,5%, cu un uşor minus spre finalul anului, când rezultatele pentru decembrie au arătat o creştere de doar 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.
Mai exact, vânzările au crescut în pieţele asiatice dar au scăzut în Marea Britanie, Statele Unite şi Europa, reflectând performanţele generale ale acestor pieţe.
Privind doar brandul Jaguar, numărul maşinilor vândute s-a ridicat la 178.601, înregistrând un plus de 20,1% faţă de anul 2016.
Jaguar Land Rover are o istorie bogată în maşini de teren şi SUV-uri, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind, fără îndoială, gama Range Rover.
Unul din lucrurile la care compania se pricepe în mod deosebit e maximizarea spaţiului disponibil: E-Pace are un portbagaj de 577 de litri şi aproape 20 de litri în compartimentele din habitaclu. Mai mult, scaunele din spate fiind rabatabile, spaţiul destinat bagajelor poate ajunge până la 1.234 de litri.
Ca dimensiuni, maşina e mai scurtă decât F-Pace, având dimensiuni similare cu cele ale Nissan Qashqai. Designul exterior este inspirat de modelul sportiv F-Type; modelul Jaguar dispune de un habitaclu cu o lungime totală de 4.395 mm şi oferă în spate un spaţiu de 892 mm, peste medie.
În ceea ce priveşte motorul, E-Pace vine dotat cu gama de motoare Ingenium diesel şi pe benzină. Varianta Ingenium turbo pe benzină, ce dezvoltă 300 CP şi echipează modelul E-Pace, asigură o acceleraţie de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde şi permite atingerea unei viteze maxime limitate electronic la 243 km/h. Pentru clienţii care pun accentul pe eficienţă, motorul diesel Ingenium, ce dezvoltă 150 CP şi dispune de tracţiune faţă, permite reducerea emisiilor de CO2 la 124 g/km.
E-Pace este de asemenea primul model Jaguar echipat cu noua tehnologie TFT pentru Head-Up Display; aşa cum am mai spus în numeroase rânduri, mi se pare una dintre cele mai folositoare facilităţi. Afişajul avansat poate proiecta pe parbriz cu 66% mai multe informaţii, utilizând grafică de mari dimensiuni. Din punctul de vedere al tehnologiei disponibile, E-Pace pare să încorporeze cam tot ceea ce ai putea cere. Sistemul multimedia este unul de ultimă generaţie, iar butoanele pot fi comandate fie în formă fizică, fie pe ecrane tactile.
De remarcat este varianta E-Pace First Edition, disponibilă doar pe durata primului an complet de fabricaţie şi care este echipată cu motorul Ingenium diesel de 180 CP, sau pe benzină, ce dezvoltă 249 CP, cuplat la transmisia automată ZF cu 9 rapoarte. Modelul R-Dynamic, pe de altă parte, are scaune sport ce asigură o bună susţinere laterală. Există şi numeroase elemente decorative care vor fi, probabil, pe placul celor care sunt interesaţi de o imagine mai dinamică. Atât versiunea de bază cât şi cea R-Dynamic sunt disponibile în versiunile de echipare S, SE şi HSE, având 5 variante de motorizare, 3 diesel şi 2 pe benzină. Motorul diesel Ingenium de 2,0 litri cu 4 cilindri este disponibil în variantele de 150 CP, 180 CP şi 240 CP, iar cel turbo pe benzină, cu 4 cilindri, de 2,0 litri, în variantele de 249 CP şi 300 CP.
Maşina a primit calificativul de 5 stele la testele Euro NCAP (care măsoară rezistenţa la impact), maximul posibil, fiind astfel unul dintre cele mai sigure modele de pe piaţă.
Modelul Jaguar E-Pace este disponibil deja spre vânzare, având un preţ de pornire de 30.940 euro cu TVA inclus.
În România, Jaguar a comercializat anul trecut în jur de 170 de maşini, în vreme ce vânzările Land Rover au depăşit pragul de 1.100 de unităţi.
Numărul de autoturisme noi înmatriculate local a crescut anul trecut cu 10,7%, la un total de 105.083 unităţi, piaţa locală plasându-se pe locul 17 în UE, potrivit datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile) şi ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania). Topul ţărilor europene este condus de Germania, cu 3,44 milioane de autoturisme noi inmatriculate (2,7%), urmată de Marea Britanie cu 2,54 milioane autoturisme (-5,7%) şi de Franţa cu 2,11 milioane unităţi (-4,7%).
În total, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au crescut cu 3,4%, la 15,13 milioane unităţi, cele mai importante creşteri fiind în Spania (+6,2%), în timp ce Franţa (-0,5%), Germania (-1,0%), Italia (-3,2%) şi Marea Britanie (-14,4%) au înregistrat scăderi. |n ceea ce priveşte constructorii de automobile, cele mai multe autoturisme înmatriculate în Europa sunt reprezentate de grupul VW (3.717.566 unităţi, în creştere cu 2,1%), urmate de grupul PSA (1.885.553 unităţi, în creştere cu +28,1%) şi de Grupul Renault (1.628.472 unităţi, în creştere cu 6,7%).
În perioada premergătoare celui de‑al doilea război mondial şi cu doar câteva zile înainte de a deveni premier al Marii Britanii, Winston Churchill avea de luat cea mai importantă decizie a carierei sale: să facă pace cu naziştii sau să lupte pentru libertatea şi idealurile unei naţiuni.
Cu naziştii lui Hitler cucerind stat după stat, având un rege sceptic (interpretat excelent de Ben Mendelsohn) şi adresându-se unui public nepregătit să facă faţă războiului, Churchill are misiunea imposibilă de a schimba cursul istoriei.
Gary Oldman semnează unul dintre cele mai bune roluri ale carierei, mai bun chiar şi decât cel din Tinker Tailor Soldier Spy (pentru care a fost recompensat cu o nominalizare la Oscar).
Regizorul Joe Wright are meritul de păstra întreaga atenţie asupra lui Churchill şi a luptei sale interioare, lăsând cumva în umbră haosul ce cuprinde lumea din jurul lui. De apreciat e şi modul subtil prin care Wright ne arată cât de izolat era Churchill în interiorul propriului său partid.
Interpretarea lui Oldman este piesa de rezistenţă a filmului, iar restul distribuţiei îl completează pe acesta foarte bine.
Din punct de vedere vizual, filmul este o operă de artă; nu e de mirare că a fost nominalizat la şase premii ale academiei americane de Film: cel mai bun film, cea mai bună cinematografie, cel mai bun actor într-un rol principal şi cele pentru machiaj, costume şi producţie.
Pare că Hollywood e tot mai atras de filmele de război, ca dovadă sunt Dunkirk sau Hacksaw Ridge; diferenţa dintre cele două şi Darkest Hour e acea dimensiune de blockbuster pe care filmul lui Joe Wright nu o are şi nici nu o caută. Filmul nu vrea să impresioneze prin efecte speciale sau prin plasarea spectatorului în mijlocul evenimentelor, aşa cum a reuşit Christopher Nolan în Dunkirk, ci să prezinte acţiunea din spatele acţiunii. E o reţetă bună, singurul semn de întrebare fiind legat de succesul unui astfel de proiect dacă nu ar avea în centru un actor at`t de solid ca Oldman.
În concluzie, Darkest Hour e un film care fascinează prin execuţia tehnică şi prin jocul actoricesc şi pe care vi-l recomand cu mare încredere. Chiar dacă nu veţi avea prea multe dubii faţă de desfăşurarea evenimentelor (filmul respectă cu stricteţe istoria acelor zile), veţi pleca din sala de cinema cu satisfacţia că aţi urmărit una dintre cele mai bune interpretări ale anului.
Am aterizat în Amman, capitala şi cel mai mare oraş al Iordaniei, atunci când soarele se pregătea să-şi facă loc pe cer.
Iarna are un miros specific în fiecare ţară, dar parcă aici nu avea mirosul clasic de frig. Asta deşi în ianuarie temperaturile se apropie de pragul negativ chiar şi în perla Orientului Mijlociu. Mirosea parcă a nisip încins la malul mării.
Covoarele de la aeroportul Amman sunt primul semn că ai ajuns în Orient, deşi cel mai mare oraş al Iordaniei este un amestec între modern, cu clădiri înalte, bulevarde largi şi oameni grăbiţi să ajungă la job, şi tradiţional, cu moschei, dar şi biserici creştine, care îi aşteaptă pe muritori la slujbă.
Amman este la mai puţin de oră de mers cu maşina de Marea Moartă, cel mai jos loc de Pământ, locul unde temperaturile din ianuarie sunt numai bune pentru câteva ore la plajă şi o baie în apa sărată. În ianuarie, când la Bucureşti iarna debuta într-un final cu minus în termometre şi cu un praf de zăpadă, un grup de chinezi şi altul de europeni se relaxau înotând în Marea Moartă.
Alţii stăteau la plajă acoperiţi cu vestitul nămol de la Marea Moartă. Peisajul este parcă desprins de pe planeta Marte, fiind animat ici-colo de verdele grădinilor construite în jurul hotelurilor, dar şi de zâmbetele iordanienilor, pe care le vezi la orice pas.
De altfel, turismul este unul dintre cele mai importante sectoare din punct de vedere al contribuţiei la PIB-ul Iordaniei, cei aproximativ 4 milioane de turişti străini aducând anul trecut ţării venituri de circa 4,6 miliarde de dolari, conform datelor Băncii Centrale a Iordaniei, citate de către presa locală. Regatul Haşemit al Iordaniei, numit după râul în care a fost botezat Isus, are puţin peste 10 milioane de locuitori şi un PIB nominal în 2016 de 39,5 miliarde de dolari. Populaţia este predominant musulmană, în proporţie de circa 95%; doar 4% sunt creştini şi 1% alte religii. Ţara este o monarhie constituţională, iar regele deţine prerogative extinse.
Turismul este atât de important pentru această ţară încât ”s-a înfiinţat chiar şi Poliţia Turistică, pentru a proteja turiştii“, spune Adel Mahadin, un ghid de turism iordanian care şi-a petrecut peste două decenii din viaţă în România, iar acum însoţeşte anual mii de turişti, inclusiv români, şi le arată cele mai frumoase destinaţii din Iordania.
Alături de ghid, un agent de poliţie însoţeşte fiecare grup de turişti, iar aceasta este doar una dintre măsurile de siguranţă luate de iordanieni, alături de cele de la intrarea în hoteluri sau în oraşe. Cu toate acestea, tensiunea lipseşte, iar viaţa în Iordania merge agale, cu oameni care trăiesc din comerţ, din puţina agricultură pe care o pot face în ”marea de deşert“ şi de piatră şi în special din turism.
În aceşti munţi de piatră a fost construit de către nabateeni (un popor nomad) oraşul Petra, care este astăzi unul dintre cele mai mari situri arheologice din lume. Iar acest oraş care s-a conservat vreme de mai bine de două milenii şi-a câştigat pe merit locul în rândul celor mai mari minuni ale lumii. Drumul turiştilor prin Petra începe fără a da indicii despre comorile care se află în acest loc, însă treptat sesizezi de ce o zi este puţin pentru a descoperi acest loc. După ce parcurgi un drum printre stânci timid înălţate, care arată doar câteva detalii din ceea ce însemna acest oraş, te întâmpină mai întâi un defileu (siq), cu pereţi înalţi de stâncă roşiatică, pereţi care te lasă să vezi doar cerul albastru. Drumul îngust te conduce către inima oraşului şi către cea mai fotografiată construcţie din Petra, şi anume Trezoreria, o clădire în stil grecesc săpată în stânca auriu-roşiatică, conform arheologilor cu trei secole înaintea erei noatre. Urbea se continuă cu numeroase clădiri săpate în piatră care au servit ca teatru, mănăstire sau morminte. Iar cămilele şi beduinii pe care îi vezi la orice pas te introduc în atmosfera plină de istorie a locului. Dacă ajungi să crezi că ai văzut toată Petra, în fapt ai văzut doar o parte. Se crede că nici un sfert din ceea ce înseamnă acest oraş nu este descoperit, restul ”dormind“ încă sub pământ. După ce mergi kilometri întregi printre munţi, o pauză pentru relaxare devine obligatorie.
”Foarte puţini ştiu că Iordania este şi o destinaţie de relaxare. De exemplu, dacă vrei să petreci o săptămână în Iordania, poţi face un popas în Amman pentru a vedea cum arată viaţa de noapte din Orientul Mijlociu, apoi traseul poate include Marea Moartă, unde te poţi bucura de acest spa natural. Poţi merge într-un jeep la safari sau admira stelele în deşertul Wadi Rum şi, bineînţeles, poţi vizita oraşul antic Petra. Şi în final te poţi relaxa la Marea Roşie şi poţi face diving“, a spus Leyla Kadiroğlu, CEO al Prestige Tours, companie de turism parte din grupul turc Calypso Tour.
Compania va lansa începând cu luna martie zboruri charter către staţiunea Aqaba, de la malul Mării Roşii, din Iordania, şi aşteaptă un număr de 5.000 de turişti români pentru această destinaţie. De altfel, anual în această destinaţie merg câteva mii de români pe cont propriu. Localnicii spun că ai nevoie de cel puţin două săptămâni pentru a vedea toate comorile Iordaniei. Iar din experienţele trăite în Iordania nu trebuie să lipsească o masă în deşert în compania beduinilor pentru a descoperi, între comorile ţării, şi pe cele gastronomice.
Diamantul uriaş, intitulat “Diamantul Păcii”, de 709 carate şi aproximativ 140 de grame, a fost descoperit de angajaţii unei exploatări miniere, conduse de pastorul evanghelic Emmanuel Momoh, in districtul Kono din Sierra Leone. Districtul Kono este renumit, de altfel, in resursele sale bogate in pietre pretioase.
Dorind parca sa se distanteze putin de trecutul sau renumit in traficul de diamante, provincia Sierra Leone scoate la licitatie faimosul diamant, in interesul comunitatii din acea zona, la o licitatie in New York. Mai exact, pastorul Momoh cedeaza diamantul neprelucrat guvernului din Sierra Leone, care s-a angajat sa-l vanda si sa-i cedeze 26% din vanzare, adica 1,69 de milioane de dolari acestuia, plus inca 339 de mii de dolari celor cinci mineri care l-au descoperit.
De asemenea, guvernul ofera 74% din banii obtinuti din vanzarea diamantului catre administratia fiscala, ce mai mare parte si restul catre fondul de dezvoltare al regiunii cu diamante. Astfel, autoritatile din Sierra Leone au vandut, din a doua incercare, diamantul urias pentru suma de 6,5 milioane de dolari, intr-o zi de luni. Cumparatorul “Diamantului Pacii” este renumitul bijutier britanic Laurence Graff, care a scos la iveala faptul ca presedintele Rappaport Goup, Martin Rappaport, s-a angajat organizeze licitatia fara sa perceapa niciun comicion.
O astfel de licitatie, organizata de faimoasa casa de bijuterii din New York, Rappaport Group, se bazeaza pe strategia ce vizeaza transparenta totala in ceea ce priveste vanzarea de diamante, fara sa lase loc de speculatii.
De-a lungul timpului, diamantele, descoperite in aceste zone, au fost asociate cu traficul transfrontalier de diamante care a finantat razboiul civil din Sierra Leone, in perioada 1991-2002. In acea perioada, gruparile rebele au dat la schimb pietrele pretioase pe arme. Este recunoscut si faptul ca diamantele au fost exploatate de muncitori fortat, care erau ucisi sau mutilati de catre rebeli, daca se opuneau muncii fortate. Astfel, diamantele, decoperite de aici, iau renumele de “diamante sangvine”.
Primele diamante au fost descoperite aici in 1930, la scara mica, insa, resursele diamantelor de suprafata se epuizeaza intre timp, iar operatiunele pe scara larga se dezvolta.
Organizatia Natiunilor Unite a ridicat interdictia exporturilor din Sierra Leone, impusa in 2003, desi acest sector, cu o cifra de afaceri de 113 milioane de dolari este in continuare afectat de contrabanda.
Pretul vanzarii diamantului enorm, de 709 carate, descoperit in luna martie 2017, este mult mai mic, comparativ cu o alta propunere facuta in luna mai, in Sierra Leone, de 7,8 milioane de dolari. Aceasta oferta, fiind anulata de guvern, pe motiv ca suma oferita era insuficienta. In total 70 de potentiali cumparatori si-au aratat interesul pentru piatra pretioasa si s-au facut in total sapte oferte concrete. In final, guvernul a acceptat cea de-a doua oferta, de 6,5 milioane de dolari, facuta de renumitul bijutier britanic Laurence Graff.
Ziua in care s-a facut vanzarea finala si faptul ca banii obtinuti pe diamantul, de dimensiunea unui ou, au fost in mare parte folositi in interesul comunitatii, a fost declarata zi istorica, pentru oamenii din Sierra Leone. Purtatorul de cuvant al presedintelui Koroma, Abdulay Bayraytay a dat asigurari ca vanzarea acestui diamant “va contribui la schimbarea vietii cetatenilor din Sierra Leone”.
De asemenea, pastorul Momoh a declarat in cadrul conferintei de presa de dupa licitatie, ca “ceea ce am inceput va continua”, incurajandu-i, astfel si pe altii sa faca astfel de lucruri, mandru de faptul ca a reusit sa puna umarul la schimbarea in bine a comunitatii din care face parte.
Privind în urmă, se încheie 12 luni marcate de terorism, de ameninţări, de instabilitate politică şi de un război – cel din Siria – care pare să nu se mai termine. Mai trebuie contorizat, desigur, şi Brexitul; chiar dacă instituţiile europene şi autorităţile britanice par să fi ajuns recent la un acord de principiu, ieşirea Marii Britanii din construcţia europeană e un proces aflat încă la început. România va fi afectată în mod direct, pentru că “divorţul” propriu-zis va avea loc în martie 2019, la câteva luni de la preluarea preşedinţiei Consiliului European de către ţara noastră.
Cel mai dezbătut subiect în paginile publicaţiilor internaţionale trebuie să fi fost, totuşi, primul an de mandat al lui Donald Trump. Marcat de scandaluri ce implică Rusia, Wikileaks sau schimburi de replici cu liderul nord-coreen Kim Jong-Un, conducerea asigurată de miliardarul Trump poate fi cel mai bine ilustrată de mesajele trimise de el pe Twitter.
Preşedinte pe social media
Principala voce a democraţilor – primii contestatari ai lui Trump – a fost, aşa cum era de aşteptat, Hillary Clinton; într-un interviu difuzat de revista Mother Jones, Hillary Clinton a contestat legitimitatea scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în anul 2016 şi a cerut constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerinţele Rusiei, numindu-l pe preşedintele Donald Trump “naiv” şi “marionetă” a Moscovei. “Nu pot înţelege cum a reuşit să scape de atâtea ori după seria de atacuri, insulte şi comportamente care i-au permis să câştige scrutinul prezidenţial”, a spus Hillary Clinton. Fostul secretar de Stat a afirmat că Donald Trump “a făcut de ruşine Preşedinţia” SUA. “Nu mă gândeam că va fi atât de rău cum este acum”, a subliniat ea, contestând politicile liderului de la Casa Albă.
“Escroaca Hillary Clinton este cea mai mare ratată din toate timpurile. Pur şi simplu nu se poate opri, ceea ce este un lucru bun pentru Partidul Republican. Hillary, mai bine ai continua cu viaţa ta şi mai încearcă peste trei ani!”, a declarat Donald Trump sâmbătă prin Twitter. Nu este prima dată când liderul de la Casa Albă evocă ironic ideea unei noi candidaturi a lui Hillary Clinton. În octombrie, Donald Trump exprima speranţa că Hillary Clinton va candida şi în anul 2020, pentru a o învinge din nou: “Am fost întrebat de curând dacă escroaca Hillary Clinton intenţionează să candideze în 2020. Răspunsul meu a fost: «Sper că da»”.
Deşi a negat în permanenţă acuzaţiile aduse, Trump a fost totuşi nevoit să ia o serie de măsuri pentru a linişti opinia publică. Dintre acestea, a ieşit în evidenţă cel din luna mai, când preşedintele Statelor Unite l-a demis pe James Comey, directorul FBI, deoarece ar fi gestionat în mod inadecvat investigaţia în cazul serverului de e-mail privat utilizat de Hillary Clinton; demiterea a intervenit în contextul anchetei privind ingerinţele Rusiei în campania electorală.
Adio, deci, pe curând!
Revenind la Brexit, cel mai important moment al anului a fost cel în care Theresa May a trimis oficialilor europeni scrisoarea prin care anunţa ieşirea Marii Britanii din uniune. Pentru mulţi britanici şi nu numai, Brexit a devenit ceva extrem de real în acel moment; mulţi sperau la o răsturnare de situaţie, la o revenire pe drumul european, dar euroscepticii – în frunte cu Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) – nu s-au lăsat înduplecaţi.
Ultima “semnătură” necesară era cea a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a; în luna martie, ea şi-a dat consimţământul oficial privind legea Brexit, permiţându-i astfel premierului Theresa May să înceapă negocierile de ieşire din Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din Blocul comunitar au început în luna iunie, chiar dacă premierul britanic Theresa May nu reuşise să formeze un guvern în urma alegerilor parlamentare din 8 iunie.
Ca un răspuns la Brexit, Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumera cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii au dezbătut modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, declara Juncker la acel moment. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.
„Carta albă privind viitorul Europei” enumera următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu, iar lucrarea începea cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.
Luna decembrie a adus primul acord – fie el parţial – între UE şi Marea Britanie. “Am înregistrat progresul de care aveam nevoie. Doamna May m-a asigurat că noul text are sprijinul guvernului britanic. Acordul este desigur un compromis, este rezultatul unor discuţii lungi şi intense. Fiecare parte a arătat adaptabilitate şi dorinţă de compromis”, a spus Juncker. Ca urmare, prin intermediul unui comunicat, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să concluzioneze că s-au înregistrat progrese suficiente în prima etapă a negocierilor privind Articolului 50 cu Marea Britanie.
”Ingerinţele iraniene în regiune dăunează statelor vecine şi afectează securitatea şi pacea lumii”, a afirmat şeful diplomaţiei saudite, Adel al-Jubeir, prin intermediul Twitterului.
”Regatul îşi rezervă dreptul de a răspunde în mod corespunzător faţă de acţiunile agresive iraniene”, a adăugat acesta.
Iranul a respins acuzaţiile conform cărora ar fi implicat în lansarea unei rachete care a fost interceptată la nord de capitala Arabiei Saudite.
Comitetul a transmis că premiul a fost acordat ICAN “pentru munca depusă cu rolul de a atrage atenţia cu privire la consecinţele umanitare catastrofale ale folosirii armelor nucleare şi pentru eforturile extraordinare de a reuşi să obţină interzicerea acestor arme prin intermediul tratatatelor”.
Potrivit propriei descrieri, ICAN este o coaliţie care reuneşte organizaţii non-guvernamentale din peste 100 de ţări, fiind în mod oficial lansată anul 2007.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro