BusinessMagazin

Tag: OUG

  • Unde a greşit Guvernul când a dat OUG pentru obligativitatea purtării măştii în aer liber

    În data de 15 februarie, CCR a decis că este neconstituţională, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă.

    „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 a fost adoptată pe data de 5 noiembrie, iar avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat la data de 6 noiembrie. (…) Curtea Constituţională a subliniat că este obligatoriu ca avizul Consiliului Legislativ să fie solicitat, iar înregistrarea solicitării să ajungă la această instituţie înainte de adoptarea actului normativ. Autorul excepţiei arată şi faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 a fost adoptată fără a fi fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social, invocând aceleaşi argumente amintite şi cu privire la Legea nr.55/2020. Susţine totodată că lipseşte şi avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Chiar dacă nu este consacrat constituţional acest departament, Curtea Constituţională a statuat că nu doar avizele de ordin constituţional, ci şi cele de ordin legal trebuie solicitate obligatoriu, deoarece capătă valoare constituţională prin prisma art.1 alin.(5) din Constituţie. Mai arată că introducerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţiile deschise reprezintă o restrângere a unor drepturi fundamentale, aşa cum sunt dreptul la imagine şi dreptul la liberă mişcare. Consideră că aceste măsuri restrictive de drepturi nu sunt stabilite prin lege, Guvernul nu a făcut dovada caracterului proporţional al acestei măsuri prin nota de fundamentare şi lipseşte situaţia extraordinară care a justificat adoptarea acestei reglementări. Se încalcă astfel prevederile art.115 alin.(4) şi (6) din Constituţie”, arată CCR în motivarea deciziei.

    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia a arătat că adoptarea Legii nr.55/2020 s-a realizat cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de dispoziţiile art.61 alin.(2) şi ale art.75 din Constituţie României, şi nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic şi Social, fiind încălcate, astfel, prevederile art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.141 din Constituţia României.

    „În ceea ce priveşte încălcarea principiului bicameralismului, autorul excepţiei arată că, faţă de forma adoptată de către Senat, la Camera Deputaţilor au intervenit modificări majore, în sensul că au fost introduse art.2 şi 3 care permit executivului aplicarea de măsuri graduale, a fost modificat art.4, astfel încât să permită Parlamentului să fie cel care încuviinţează măsurile adoptate de Guvern chiar şi cu modificări, a fost introdus art.5 care include seria de măsuri sectoriale ce pot fi aplicate gradual de către Guvern şi autorităţi din sfera executivă, au fost introduse art.6 şi 7 care reglementează hotărârile Guvernului, au fost introduse art.65, 66 şi 67 prin care se reglementează contravenţiile, precum şi regimul aplicabil acestora. Autorul excepţiei consideră că, în prezent, Guvernul poate adopta orice tip de măsuri folosindu-se de art.5 din Legea nr.55/2020, astfel că se ajunge la restrângerea exerciţiului oricărui tip de drept neindividualizat ca atare nici măcar în hotărârea Guvernului. Or, înainte de introducerea art.5, măsurile de combatere şi prevenire a coronavirusului erau limitate şi expres prevăzute, descrise cu o suficientă precizie astfel încât să nu lase loc arbitrariului. În ceea ce priveşte critica referitoare la omisiunea solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Economic şi Social, autorul excepţiei aminteşte că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut că lipsa solicitării acestui aviz este un motiv de neconstituţionalitate extrinsecă a actului normativ”, potrivit motivării.

    În ceea ce priveşte dispoziţiile art.5 alin.(2) lit.d), Curtea a constatat că acestea se referă, în mod expres, la măsurile carantinei şi izolării şi fac o referire generală la „măsurile de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor”, fără a le nominaliza.

    „Curtea Constituţională a apreciat că din conţinutul prevederilor constituţionale şi legale se desprinde ca fiind evidentă obligaţia Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanţă de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligaţii duce la neconstituţionalitatea actului normativ adoptat. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuţiilor sale constituţionale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, are posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanţa reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi cu actele internaţionale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative, natura legii şi care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii şi clarităţii exprimării juridice, înlăturarea contradicţiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum şi a limbajului normativ; prezentarea implicaţiilor noii reglementări asupra legislaţiei în vigoare, prin identificarea dispoziţiilor legale care, având acelaşi obiect de reglementare, urmează să fie abrogate, modificate sau unificate, precum şi prin evitarea reglementării unor aspecte identice în acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993]”, s mai arată în motivarea CCR.

    Deşi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, observaţiile şi propunerile privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.

    „Prin urmare, Curtea a reţinut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr.24/2000 asigură coerenţa întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât şi înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului”, mai arată CCR.

    În plus, examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020, Curtea constată că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5 noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6 noiembrie 2020, care a fost înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 6 noiembrie 2020. La aceeaşi dată, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie 2020, conţinând un număr de 9 observaţii şi propuneri.

    „Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât şi cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituţie sunt ulterioare adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeaşi zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observaţii, înainte de publicare, decât cu respectarea dispoziţiilor art.38 alin.(1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020, aşa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât şi legalităţii procedurii de adoptare a ordonanţelor de urgenţă”, se mai arată în motivare.

    Cu unanimitate de voturi, CCR a decis să admită excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, în ansamblu, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

    Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, fiind pronunţată în şedinţa din data de 15 februarie 2022.

  • Este oficial: Codul Fiscal 2022, actualizat la zi până la prevederile OUG 11/2022, a fost publicat de ANAF

    ANAF a pubilcat recent, pe site-ul instituţiei varianta actualizată a Codului Fiscal (toate modificările operate până la apariţia OUG 11/2022) şi a normelor sale de aplicare cu cele mai recente adnotări şi cu toate ordinele emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Ministerul Finanţelor Publice.

    Varianta Codului Fiscal publicată este o ediţie adnotată cu ordinele emise până la data de 31 ianuarie 2022 şi cu noutăţile introduse.

    Varianta actuală “este o ediţie adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016, ultima actualizare : Hotărârea Guvernului nr. 928 din 1 septembrie 2021, precum şi cu ordinele pentru aplicarea Codului fiscal emise până la data de 01 septembrie 2021”, conform site-ului ANAF.

    Ultima actualizare conţine prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 31 ianuarie 2022.

    Varianta actualizată a Codului Fiscal poate fi consultată AICI

    Textul Codului Fiscal de pe site-ul ANAF “este actualizat prin mijloace informatice şi nu reprezintă o republicare”, conform site-ului Fiscului

    “ATENŢIE! Textul urmează a fi actualizat cu prevederile legale date în aplicarea Codului fiscal”, conform site-ului Fiscului

    Legea nr. 207/2015 privind Codul Fiscal este în vigoare din anul 2016.

  • Guvernul aprobă plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Care sunt preturile maxime pe care o sa le plateasca consumatorii casnici

    Guvernul aprobă marţi plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze. Astfel, consumatorii casnici nu vor plăti mai mult de 0,80 lei/kwh la energie electrică şi 0,31 lei/kw la gaze naturale. Premierul spune că a decis ridicarea nivelului de compensaţie.

    „Aprobăm în şedinţa de guvern de astăzi (marţi – n.r.) un nou set de măsuri care să vină în sprijinul cetăţenilor şi al economiei, astfel încât să putem contribui la păstrarea locurilor de muncă şi la desfăşurarea activităţii economice în condiţii de competitivitate. Astfel pentru populaţie, nimeni nu va plăti mai mult de 0,80 bani pe kilowatt oră – energie electrică şi 0,31 bani pentru kwh la gaze naturale, indiferent de consum. Pentru consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kilowaţi-oră- energia electrică, sau 300 metri cubi cu gaze naturale se va plăti 0 68 de bani pentru kw oră la energie electrică şi circa 0,22 bani pentru gaze naturale, cu toate taxele incluse”, a anunţat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de guvern.

    El spune că a decis, de asemenea, „ridicarea nivelului de compensaţie pentru a prelua cât mai mult din presiunea crizei energetice, astfel încât efectele crizei să fie cât mai puţin resimţite de către oameni şi de către economia românească”.

    „Avem nevoie acum, mai mult ca oricând, de susţinere pentru redresarea post-pandemie. Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri şi industria alimentară vom plafona preţurile la un lei pe kilowatt-oră, TVA inclus, pentru energie electrică şi 0,37 bani kilowatt-oră la gaze naturale. Pentru CET-uri e deja activă o schemă dedicată de ajutor de stat”, adaugă premierul.

    Totodată, Ciucă a reamintit că, în ceea ce priveşte măsurile de care beneficiază marii consumatori de energie, în decembrie anul trecut au fost alocate 130 de milioane de euro pentru susţinerea acestora.

    „La nivelul Ministerului Energiei se discută în prezent cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea continuării acestei forme de sprijin. Am finalizat acest set de noi măsuri care se va aplica pentru lunile februarie şi martie, după consultările avute atât la nivelul coaliţiei de guvernare, cât şi cu partenerii sociali, cu sindicate din mai multe domenii, precum şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din diferite sectoare de activitate. Discuţiile ne-au ajutat să înţelegem mai bine dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii şi economia şi să luăm măsuri mai bune ţintite pentru a interveni eficient cu soluţii în această criză economică. Am decis săptămâna trecută înfiinţarea comitetului interministerial în domeniul energiei. Comitetul are ca obiectiv identificarea de soluţii în vederea limitării creşterii preţurilor la energie, având ca atribuţii principale stabilirea cauzelor creşterii preţurilor la energie şi evidenţierea posibilelor soluţii aplicabile pe termen scurt, mediu şi lung în vederea limitării creşterii preţurilor la energie”, conchide Ciucă.

  • Modificări în acordarea concediilor medicale ale persoanelor fără venituri

    Guvernul a aprobat miercuri Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale, precum şi pentru modificarea art. 299 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    Modificările îi vizează pe românii fără venituri. Practic, se schimbă baza lunară de la care se calculează suma acoperită în cazul unui concediu medical. Ei vor fi acoperiţi în limita valorică a trei salarii minime brute pe ţară, şi nu 12 salarii ca până în prezent.

    Excepţie este în cazul concediilor de maternitate care au dreptul tot la 12 salarii minime brute pe ţară garantate în plată.

    Ordonanţa de Urgenţă mai stabileşte că asiguraţii au dreptul la concedii pentru îngrijirea copilului cu probleme medicale până la 18 ani, nu până la 16 ani, aşa cum a fost până în prezent.

    O altă modificare îi vizează pe românii care se deplasează în zone cu epidemii. Când revin în ţară şi intră în carantină, aceştia vor avea indemnizaţie doar cinci zile, nu 14 zile, aşa cum a fost până acum.

    „Este o măsură de responsabilizare, statul plăteşte 14 zile oricui se întoarce dintr-o zonă de carantină… dacă ştie că se expune unui risc, la întoarcere cuantumul scade pentru a descuraja un comportament de călătorie”, a explicat preşedintele CNAS, Adrian Gheorghe.

    Noua OUG prevede şi amenzi cuprinse între 1.000 de lei şi 11.000 de lei, în funcţie de abaterea descoperită.

    Modificările au fost făcute pentru echilibrarea bugetului, iar impactul bugetar urmează să fie stabilit. Vechile reglementări au fost stabilite în 2017 când salariul minim era 1.450 de lei. În prezent salariul minim este 2.300 de lei. Mii de persoane vor fi afectate de noua ordonanţă a Guvernului.

  • Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă pot primi 2.500 de lei de la Guvern

    Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă pot primi 2.500 de lei de la Guvern pentru achiziţionarea de echipamente IT. Banii se vor acorda la cererea şi prin intermediul angajatorului. 

    Condiţia pentru această măsură este ca persoana respectivă să fi lucrat minimum 15 zile lucrătoare în regim de telemuncă, pe perioada Stării de Urgenţă.

    Din pachetul de măsuri nou adoptate mai face parte sprijinirea reducerii cu până la 50% a timpului de lucru al angajaţilor. Dacă apelezi, ca angajator, la reducerea timpului de muncă pentru angajat tu îl vei plăti cu 50 % din salariu, iar statul oferă o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul iniţial şi salariul de după modificarea programului de muncă.

    De exemplu, pentru un salariu net de 4.000 de lei, avem un total de 6.800 de lei brut. După modificarea programului la 50%, angajatorul va plăti 3.400 de lei din brut , iar statul 75 % din 3.400 de lei, adică 2.550 de lei.

    Cu alte cuvinte, dintr-un salariu brut de 6.800 de lei, cu program redus la jumătate, brutul tău scade cu doar 12,5 % – 5.950 de lei.

    Din netul de 4.000, vor ajunge la tine în mână circa 3.400 de lei, dacă angajatorul tău apelează la această măsură.

    Sumele se vor plăti prin acelaşi mecanism de rambursare ca la şomajul tehnic. Bugetul estimat pentru pachetul de măsuri este 2,5 miliarde de lei şi pot benficia până la 700.000 de angajaţi.

     

  • Premierul anunţă când va fi adoptată OUG pentru instituirea unor noi măsuri de relaxare. Proiectul, discutat în şedinţa de Guvern

    Proiectul de OUG pentru instituirea unor măsuri active după data de 1 iunie va fi parcurs în primă lectură

    Actul normativ care trebuie să intre în vigoare de la 1 iunie va fi adoptat în cel mult două zile. Reprezentantul Ministerului Muncii a declarat că au fost numeroase cereri de la partenerii sociali
    Prim-ministrul Ludovic Orban  a declarat că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri active după data de 1 iunie va fi parcurs astăzi în primă lectură urmând a fi adoptat într-o nouă şedinţă de guvern joi, cel târziu vineri.

    Secretar de stat Ministerul Muncii: Avem proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri active în perioada de după 1 iunie. Rugămintea noastră este ca acest proiect să intre în primă lectură, deoarece ieri am primit foarte multe propuneri de la partenerii sociali. El este în avizare. El îşi va produce efectele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcel Vela anunţă o OUG care vizează modificări salariale pentru aproximativ 68.000 de poliţişti

    Ministrul de Interne Marcel Vela a anunţat, joi, o ordonanţă de urgenţă care pune în aplicare decizia ÎCCJ privind salariile poliţiştilor care au aceeaşi funcţie, aceeaşi treaptă şi aceeaşi gradaţie. Vela a spus că astfel se face dreptate pentru aproximativ 68.000 de poliţişti.

    „Această ordonanţă face un act de dreptate şi dacă la vremea respectivă predecesorii mei ar fi aplicat legea aşa cum trebuia, astăzi nu era nevoie să adoptăm acest proiect de act normativ”, a spus Marcel Vela.

    Potrivit ministrului de Interne, ordonanţa adoptată joi în şedinţa Guvernului asigură punere în aplicare a efectelor juridice ale deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    „Prin OUG se vor recalcula drepturile salariale pentru poliţiştii care au un salariu lunar mai mic decât nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, a spus ministrul Marcel Vela.

    Ordonanţa mai modifică prevederile OUG nr. 114 / 2018, care limitează în prezent valorile drepturilor salariale la nivelul acordat în decembrie 2018, respectiv în decembrie 2019, decizii care sunt anterioare a deciziei nr. 51 / 2019, respectiv deciziei ÎCCJ.

    Totodată, Vela mai spune că prin această OUG, Guvernul asigură susţinerea financiară a impactului generat de aplicare a efectelor deciziei numărul 51 / 2019, fiind eşalonată plata drepturilor recalculate şi datorate pentru ultimii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a decis că OUG privind starea de alertă este constituţională – 2 –

    Curtea Constituţională a României a decis, miercuri, că ordonanţa de urgenţă 21/2004, cea care reglementează regimul stării de alertă, este constituţională.

    CCR a decis că OUG 21/2004, care reglementează regimul stării de alertă, este constituţională, mai exact nu restrânge drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

    Sesizarea împotriva OUG 21/2004 a fost depusă la Curtea Constituţională de către Avocatul Poporului.

  • Ce trebuie să facă firmele care vor să beneficieze de amânarea ratelor de până la 9 luni

    IMM-urile care au negociat cu băncile suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor înainte de apariţia OUG 37/2020 trebuie să depună o nouă cerere până la data de 14 mai 2020 pentru a putea beneficia de o amânare de până la 9 luni, prevăzută în ordonanţa de urgenţă, potrivit informaţiilor transmise de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

    „Dorim sa ii instiintam pe clientii bancilor partenere, care au obtinut suspendarea obligatiilor de plata scadente in baza normelor bancilor, in acord cu creditorii, inainte de aparitia OUG nr.37/2020, ca pot solicita, printr-o noua cerere, aceleaşi conditii de suspendare a plaţilor in baza prevederilor OUG 37/2020 pentru a prelungi cu pana la 9 luni amânarea plăţilor”, a transmis FNGCIMM.

    Pentru firmele care au depus socilitările înainte de apariţia OUG 37/2020, băncile vor decide în conformitate cu condiţiile anterioare ordonanţei.

    Care sunt condiţiile de acordare a scrisorilor de garanţie:

    – Creditul  a fost acordat pana la data de 30 martie 2020, inclusiv

    – Data scadentei finale a obligatiilor de rambursare a ratelor, prevazuta in contractul de credit, este ulterioara datei de 30 martie 2020, inclusiv

    – Creditul nu a fost declarat cu scadenta anticipata pana la data de 30 martie 2020, inclusiv

    – Debitorul nu inregistreaza rate scadente restante, la data de 16 martie 2020, inclusiv, sau a  efectuat plata obligatiilor restante pana la data solicitarii suspendarii obligatiei de plata, in conditiile prevazute la art. 2 alin 1) din OUG 37/2020.

     

     

  • Viitorul gazului din Marea Neagră în joc: Şeful OMV şi CEO-ul Petrom, faţă în faţă cu Orban şi Ministrul Energiei. Investitorii sunt îngrijoraţi că OUG 1, care modifică OUG 114, a fost respinsă de Senat

    Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, şi Christine Verchere, directorul general al OMV Petrom, au avut astăzi o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Orban şi Ministerul Energiei Virgil Popescu.

    Biroul de presă al Guvernului anunţase luni seară această întâlnirea, dar nu a menţionat că la aceasta va participa şi puternicul executiv al grupului austriac.

    “​Le-am prezentat Ordonanţa de Urgenţă 1 şi sunt îngrijoraţi că a fost respinsă (de Senat -n.red). Sunt mai multe detalii care trebuie luate în calcul. Prima necunoscută este ce vrea să facă Exxon mai departe, încă nu există acolo un comitet care să ia decizii în acest sens (pentru vânzarea participaţiei Neptun Deep – n.red)”, spune premierul Orban pentru ZF.

    La jumătatea lunii februarie Senatul a respins ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, mai exact care modifică prevederi din OUG 114/2018. Ordonanţa de urgenţă cuprinde şi anularea taxei de 2% aplicată companiilor din energie.