Tag: oras?

  • Oraşul din care au plecat bărbaţii. “Aceasta este cauza dureroasă pentru care soţii trebuie să ne părăsească”

    La prima vedere, un oraş însorit din sudul Nepalului – Bhramarpura. Dacă priveşti atent însă mai în profunzime observi că toată această comunitate este susţinută de femei. Ele vând alimente, ele cară apă şi grâne. Localitatea a rămas fără tineri bărbaţi care să-şi asume rolul de cap al familiei. Bhramarpura este o comunitate care se descurcă mai bine decât celelalte, cu toate că femeile din Bhramarpura sunt folosite pentru a plăti singurătatea cu bani, mai scrie The Guardian.

    “Aceasta este cauza dureroasă pentru care soţii trebuie să ne părăsească. Există probleme. Dar problemele ar fi mai mari altfel”, a declarat una dintre femeile rămase singure. 

    Află aici care este motivul pentru care bărbaţii au plecat din oraşul condus acum de femei

     

  • Simbolul unui mare oraş din România a ajuns UN FOCAR DE INFECŢIE. Altădată un loc select, zona este acum acoperită de gunoaie

    Înfiinţat la jumătatea secolului al XVI-lea, la răspântia a patru drumuri principale, simbolul oraşului aproape că a dispărut. Pe vremuri, negustorii îşi aduceau aici mărfuri de tot felul, iar locul emana viaţă. Clientela era rafinată, datorită clădirilor din jur, precum restaurante, sedii de societăţi comerciale şi bănci.

    Lucrurile s-au schimbat în urmă cu 10 ani, când terenul a fost retrocedat, iar construcţia, demolată. Multe dintre amenajări au rămas abandonate, într-o stare dezolantă, iar în zonă a rămas doar amintirea a ceea ce a fost.

    Mai sunt câteva magazine pe o străduţă, dar şi aici, spun localnicii, vânzătoarele stau mai mult afară la „o ţigară sau o poveste”.

    Află care este oraşul care şi-a lăsat simbolul să ajungă un focar de infecţie, plin de gunoaie

  • Reportaj din oraşul care a dat un sens unei invenţii eşuate

    În urmă cu câteva zeci de ani o invenţie a făcut furori în Silicon Valley. Lui Steve Jobs i-a plăcut atât de mult prototipul, încât i-a oferit inventatorului 63 de milioane de dolari pentru 10% din companie. Inventatorul a refuzat. Şi Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a fost impresionat, iar investitorul John Doerr, care pariase pe Google, a băgat 80 de milioane de dolari în afacere, spunând că „va deveni mai importantă decât internetul“.

    Este vorba despre Segway, vehicul electric bazat pe deplasarea prin înclinarea corpului, şi despre eşecul său răsunător, care într-un final şi-a găsit un loc în cadrul poliţiei, dar şi în turism, după cum aveam să observ în Praga. Centrul vechi al oraşului era plin de oameni pe Segway-uri care fie se plimbau de capul lor, fie făceau un tur al oraşului condus de un ghid. Eu am zis (la) pas pentru că îmi prefer picioarele ca mijloc de transport în oraşe frumoase cum este capitala Republicii Cehe.

    Am ajuns dimineaţa în Praga, iar oraşul abia se trezea, mai târziu decât capitala noastră zbuciumată. O tânără brunetă cu ochii albaştri m-a anunţat că nu era încă gata camera, apoi m-a rugat să aştept în barul hotelului. Am preferat în schimb să dau o tură prin împrejurimi şi am rămas uimit de liniştea urbei, fapt care avea să fie un motiv recurent de-a lungul timpului petrecut în capitala Cehiei. Unele străzi, piaţa centrală şi podul Carol au fost pline ochi de turişti chiar şi în timpul săptămânii, dar la câteva sute de metri depărtare de aceste locuri puteai da de scene pustii.

    Odată instalat în camera de hotel, cu avânt de aventurier, am pornit în descoperirea Pragăi şi m-am gândit că cel mai bine ar fi să pornesc urmând râul Vltava, mare şi vânjos, pe care plutesc ambarcaţiuni şi lebede şi care străbate o bună parte din Republica Cehă. Vltava este cel mai lung râu din Republica Cehă şi găzduieşte 17 poduri doar în Praga.

    Am urmărit râul şi am căscat ochii şi aparatul de fotografiat la toate clădirile impresionante şi bine întreţinute. Dacă pe malul râului mici comercianţi, cafenele şi baruri plutitoare abia îşi deschideau porţile, cu cât te îndreptai spre centru cu atât agitaţia creştea. Apogeul a fost atins pe podul Carol, unde proverbialul ac nu putea fi aruncat. Pictori şi desenatori se ofereau să-ţi facă portretul, să-ţi vândă tablourile, vreo două grupuri de cântăreţi distrau lumea, iar vânzătorii de magneţi şi alte suveniruri se ascundeau de soare în spatele umbrelelor.

    Fotografiind împrejurimile am văzut vârfurile ascuţite ale castelului Pragăi în depărtare. Ansamblul cetăţii este alcătuit din mai multe ziduri de incintă, castele, curţi interioare, toate grupate în jurul Catedralei Sf. Vitus, fosta necropolă regală şi imperială. Cetatea ocupă o suprafaţă de aproape 70.000 mp, cu o lungime de aproximativ 570 de metri şi o lăţime medie de aproximativ 130 de metri, potrivit Guinness Book.

    Aproape fără să-mi dau seama m-am îndreptat în direcţia acestuia urcând şi cotind pe străduţe pietruite. Am trecut şi pe lângă ambasada României, care se afla vizavi de un minimarket, unde am avut ocazia să întâlnesc cea mai plictisită creatură din acel moment de pe suprafaţa pământului. Am intrat în magazin, al cărei fundal sonor era susţinut de o muzicăchinezească, să-mi iau o apă plată (ghinion, am nimerit carbogazoasă). Când m-am dus la casă să plătesc, chinezoaica durdulie cred că ar fi preferat să privească cum se usucă vopseaua pe un gard decât să fie acolo şi să se obosească să-mi ia banii.

    Am plătit şi mi-am continuat drumul spre castel. Îmi era foame, dar nu găseam un loc potrivit unde să iau masa, aşa că am umblat prin curţile castelului şi împrejurimi alte câteva ore. Turişti de toate felurile şi mărimile se fotografiau şi imortalizau momente de sfârşit de iulie în capitala Cehiei, unde vremea era numai bună pentru plimbare. Într‑un final, m-am oprit la un restaurant din piaţa oraşului vechi, destul de aproape de celebrul ceas astronomic, şi am mâncat un burger uriaş alături de cartofi prăjiţi; am alăturat meniului şi câteva beri. Poate nu e cel mai praghez meniu, dar pofta trebuia satisfăcută.

    În piaţă era o forfotă palpabilă, un flux continuu de oameni trecea dintr-o parte în alta, iar printre ei tineri pe pe Segway-uri încercau să convingă oamenii să dea o tură. La un moment dat, un băiat tuns scurt, îmbrăcat cu un maieu alb şi pantaloni scurţi kaki a început să cânte la chitară. Cei mai mulţi îl ignorau, dar au fost câteva care s-au oprit şi i-au aruncat monezi în cutia deschisă. Îi era şi greu să convingă din cauza faptului că la câţiva zeci de metri depărtare zeci de oameni, îmbârligaţi în steagurile naţionale, se învârteau în cerc şi cântau. Între timp, în jurul tânărului cu chitara se învârteau vreo trei-patru băieţi pe Segway-uri.

     

  • Oraşul din care au plecat bărbaţii. “Aceasta este cauza dureroasă pentru care soţii trebuie să ne părăsească”

    La prima vedere, un oraş însorit din sudul Nepalului – Bhramarpura. Dacă priveşti atent însă mai în profunzime observi că toată această comunitate este susţinută de femei. Ele vând alimente, ele cară apă şi grâne. Localitatea a rămas fără tineri bărbaţi care să-şi asume rolul de cap al familiei. Bhramarpura este o comunitate care se descurcă mai bine decât celelalte, cu toate că femeile din Bhramarpura sunt folosite pentru a plăti singurătatea cu bani, mai scrie The Guardian.

    “Aceasta este cauza dureroasă pentru care soţii trebuie să ne părăsească. Există probleme. Dar problemele ar fi mai mari altfel”, a declarat una dintre femeile rămase singure. 

    Află aici care este motivul pentru care bărbaţii au plecat din oraşul condus acum de femei

     

  • Primul oraş din lume care ar putea avea străzile pavate cu sticle de plastic

    Consiliul oraşului Rotterdam ia în considerare construirea un nou tip de drum, o variantă mai ecologică şi mai eficientă decât asfaltul, scrie The Guardian.

    Acest tip de pavaj ar avea nevoie de mai puţină mentenanţă decât asfaltul şi ar rezista la temperaturi extreme (între -40 de grade celsius şi 80C). De asemenea, drumurile ar fi construite mai rapid, în câteva săptămâni şi ar fi de 3 ori mai rezistente. Secţiuni de drum pot fi prefabricate, apoi transportate unde este nevoie, diminuând timpul de construcţie pe santier, ceea ce ar duce la reducerea blocajului cauzat de lucrările rutiere.

    Drumul construit din plastic este mai uşor şi gol, astfel fiind mai facil instalarea de cabluri şi conducte de utilităţi.
    VolkerWessels, compania de construcţii, susţine şi că plasticul reciclat este o variantă mai bună pentru mediu, motivând că  asfaltul este responsabil de 1,6 mil de emisii de CO2 pe an.

    Deocamdată, drumurile din plastic reciclat sunt în stadiul de concept. „Următoarea etapă este să-l construim şi să-l testam în laborator, să ne asigurăm ca este funcţonal şi în condiţii de ploaie şi aşa mai departe.  Sperăm că în trei ani să putem construi primul drum din plastic reciclat”,  spune Rolf Mars, directorul diviziei de drumuri a companiei VolkerWessels.

  • Un oraş subteran antic, vechi de 5.000 de ani, descoperit în Turcia – FOTO şi VIDEO

    Constructorii turci au descoperit din întâmplare unul dintre cele mai mari şi mai complexe oraşe subterane din lume, în regiunea Cappadocia din estul Turciei, informează dailymail.co.uk.

    GALERIE FOTO

    Regiunea este renumită pentru formaţiunile sale stâncoase spectaculoase, văile adânci şi ascunzătorile subterane, săpate în Antichitate în rocile vulcanice care alcătuiesc relieful acelei zone.

    Savanţii afirmă că noua descoperire reprezintă cel mai mare oraş subteran din Cappadocia, constând într-o reţea de tuneluri, întinsă pe o distanţă de 7 kilometri, în care au fost construite locuinţe, biserici secrete şi morminte.

    Oraşul subteran datează din urmă cu 5.000 de ani şi a fost descoperit atunci când constructorii din regiune au găsit o reţea de tuneluri, în timp ce executau o serie de lucrări de excavaţie.

    Tunelurile se află sub cetatea antică Nevşehir şi zonele adiacente acesteia.

    Acea aşezare umană, construită pe mai multe niveluri, includea spaţii de locuit, bucătării, pivniţe pentru vinuri, capele şi scări care duceau la suprafaţă, potrivit unui studiu publicat în revista National Geographic.

    Structura subterană seamănă foarte mult cu un alt oraş subteran, Derinkuyu, aflat în apropiere, ce a fost descoperit în 1963.

    Derunkuyu avea în trecut până la 20.000 de rezidenţi, care locuiau sub pământ, într-un oraş subteran cu 11 niveluri şi cu 600 de intrări.

    Acel oraş străvechi avea camere de dormit, grajduri, bucătării, guri de ventilaţie, morminte, camere comune şi săli de baie.

    Ca şi Derinkuyu, oraşul subteran Nevşehir a fost construit de rezidenţii săi pentru a proteja de invadatori.

    Potrivit cercetătorilor turci, Nevşehir este însă mult mai mare, având o suprafaţă triplă faţă de oraşul subteran Derinkuyu.

    Cercetătorii de la Universitatea Nevşehir au realizat recent un studiu al unei galerii care se întinde pe distanţa de 4 kilometri, folosind tehnici de analiză geofizică şi tomografii seismice.

    Rezultatele preliminare sugerează că acele coridoare subterane ar ajunge până la o adâncime de 113 metri.

    În urmă cu milioane de ani, activitatea vulcanică din regiune a acoperit Cappadocia cu mai multe straturi de cenuşă vulcanică. Eroziunea a creat apoi un peisaj neobişnuit, alcătuit din formaţiuni de roci şi piscuri spectaculoase, denumite “coşurile de fum ale zânelor”.

    Roca vulcanică, denumită “tuf”, era moale şi foarte maleabilă, dovedindu-se ideală ca material de construcţii.

    Ideea construirii unor aşezări subterane le-a venit locuitorilor din epoca pre-bizantină pentru a se ascunde atunci când regiunea lor era invadată de perşi, arabi şi turcii selgiucizi.

    “Această nouă descoperire va fi adăugată ca o nouă perlă, un nou diamant, o nouă mină de aur la bogăţiile Cappadociei”, a declarat Hasan Ünver, primarul din Nevşehir, într-un interviu acordat publicaţiei National Geographic.

    Oficialul turc vrea să construiască în zonă “cel mai mare parc de distracţii antic”, care va include la suprafaţă hoteluri şi galerii de artă, iar în subteran mai multe piste de mers pe jos şi un muzeu.

    “Intenţionăm chiar să redeschidem şi bisericile subterane”, a adăugat Hasan Ünver.

  • Kremlinul se opune planurilor de a schimba numele unui oraş rusesc în “Putin”

    Propunerea de a schimba numele oraşului Krasnokamsk, din regiunea Perm, nu este o modalitate eficientă de a aduce o schimbare, a declarat joi pentru site-ul regional V Kurse Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    El a adăugat că schimbarea numelui localităţii Krasnokamsk în Putin ar genera aşteptări false în rândul locuitorilor, precizând că ar trebui luate măsuri pentru a asigura prosperitatea oraşului indiferent de numele său.

    O petiţie lansată pe site-ul roi.ru susţine că schimbarea numelui ar forţa autorităţile locale să se ocupe de problemele oraşului, precum lipsa apei curente. Campania are sloganul “Daţi-i lui Putin apă curată”.

    Primarul oraşului Krasnokamsk, Iuri Ceciotkin, a declarat că nu vede nici un motiv pentru schimbarea numelui oraşului. “Părerea mea faţă de preşedinte este bună, dar părerea mea faţă de numele istoric al oraşului este şi mai bună”, a afirmat primarul. Numele Putin ar putea fi “mai potrivit pentru un oraş nou”, a adăugat el.

    Locuitorii oraşului ar putea fi de acord cu primarul, întrucât petiţia a primit doar 17 voturi până vineri dimineaţă, deşi are nevoie de 3.541 de voturi până pe 11 aprilie pentru a fi analizată de autorităţile municipale.

  • Un oraş din România oferă GRATIS terenuri companiilor care investesc aici pentru a creşte numărul locurilor de muncă şi a dezvolta economia

    Municipalitatea din Alba Iulia a anunţat, joi, că oferă gratuit terenuri pentru companiile care investesc mai mult de 1,5 milioane de euro, ca parte a unei serii de măsuri menite să încurajeze potenţialii investitori să îşi deschidă puncte de lucru în oraşul transilvănean. 

    “Cele mai importante măsuri sunt oferirea de terenuri gratuite pentru investitii mai mari de 1,5 milioane de euro si posibilitatea de achizitie a terenului in discutie daca investitiile depasesc 5 milioane de euro, in conditiile legii si beneficiind de acordurile institutionale in vigoare. Terenul gratuit se poate acorda unei firmei care investeşte cel puţin 5 milioane euro în active corporale fixe, acesta va putea fi vândut direct firmei, dar nu mai devreme de finalizarea investiţiei, la preţul pieţei imobiliare, stabilit printr-o evaluare independentă.

    Pentru această iniţiativă debutată în anul 2007, primăria Alba Iulia a pus la dispoziţie parcele cu o suprafaţa de 30,21 de hectare în zona Drambar şi peste 13,855 hectare în zona Ratu Mare. Investitorii care doresc să beneficieze de terenuri gratuite, trebuie să prezinte o serie de informaţii legate de activitate firmei, numărul de locuri de muncă care vor fi create şi prezentarea viitoarei investiţii”, informează primăria municipiului. 
     
    Judeţul Alba este „gazda“ celor mai mari investiţii din Austria: firmele cu capital austriac din judeţ au avut în 2012 un rulaj cumulat de 2,96 miliarde de lei (665 mil. euro), potrivit unor calcule ale ZF bazate pe date de la Registrul Comerţului şi Banca Naţională a României. Fabricile de prelucrare a lemnului Holz­industrie Schweighofer şi Kronospan Sebeş sunt cei mai mari investitori austrieci din regiune, care au angajat în ultimii ani circa  2.000 de oameni din judeţul Alba. Cele două companii au avut în 2012 afaceri cumulate de 2,89 mld. lei (648 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de anul anterior.

    Cu un PIB per capita de puţin peste 6.400 de euro în 2013 (cu 3% mai scăzut decât valoarea PIB/capita la nivel naţional), „bună­sta­rea“ economică a judeţului a fost ge­ne­rată mai ales de investiţiile făcute în oraşul Sebeş. Numai Daimler AG, construc­to­rul ger­man  care deţine Mercedes-Benz, a anunţat anul tre­cut că va investi 300 de milioane de euro în ex­tin­derea fabricii pe care o deţine la Sebeş (parte a subsidiarei Star Transmission), aceasta fiind cea mai mare investiţie anunţată în industria com­ponentelor auto în ultimii ani. Potrivit ZF, în spatele cifrelor oficiale însă industria com­­ponentelor auto este o altă vertebră a in­ves­tiţiilor străine în judeţul a cărui reşedinţă, Alba-Iulia, a devenit anul trecut prima muni­ci­palitate din România care primeşte califi­ca­tiv de la agenţia de evaluare financiară Moody’s.

  • Se caută un Banksy la feminin (GALERIE FOTO)

    Aşa au apărut lucrări semnate Bambi sau Princess Hijab la Londra sau la Paris, ori mai nou de Aiko, artistă care a colaborat cu Banksy în trecut, scrie The Independent. Creaţiile acesteia pot fi văzute la Shanghai, Londra sau Los Angeles.

    Banksy la feminin: Aiko (GALERIE FOTO)

    Un alt nume remarcat în ultima vreme este Faith47 din Africa de Sud, care şi-a început activitatea pe pereţii oraşului Cape Town din Africa de Sud.

    Banksy la feminin: Faith47 (GALERIE FOTO)

    Atât Aiko, cât şi Faith47 susţin că s-au simţit bine primite în comunitatea de artişti stradali formată în principal din bărbaţi, prima mărturisind chiar că s-a bucurat de încurajările publicului atunci când a participat la pictarea unui perete din Manhattan.

  • Dumitru Sechelariu A MURIT la 54 de ani. Fostul primar al oraşului Bacău fusese operat pe 5 februarie

    Sâmbăta trecută, Dumitru Sechelariu a fost transferat de la Bucureşti la o clinică din Viena, la cererea expresă a familiei.

    În 2 februarie, fostul primar al Bacăului Dumitru Sechelariu a fost adus la Spitalul Floreasca, prin transfer de la Spitalul Clinic de Urgenţă “Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaşi, pacientul fiind atunci conştient, cooperant şi cu parametrii funcţiilor vitale în limite fiziologice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro