BusinessMagazin

Tag: Oprescu

  • Cât de bine arată sistemul bancar

    Şeful bancherilor enumeră principalele preocupări la nivelul sistemului bancar pentru anul 2017: evoluţia dobânzilor aflate la minime istorice, avansul creditelor noi la niveluri de creştere cu două cifre, cel puţin în zona de creditare în moneda naţională, o transparentizare mai mare în relaţia cu clienţii, testul de evaluare a calităţii activelor sistemului bancar (AQR), pregătirea pentru implementarea standardelor financiare internaţionale IFRS 9 din 2018, alături de provocările induse de evoluţiile externe.

    Însă perspectivele pentru acest an sunt poate mai mult ca niciodată legate de încredere, ca atribut principal al pieţei financiare, încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor, în opinia şefului ARB. În plus, trendul de scădere a ratei creditelor neperformante urmează să continue şi în acest an. Cu o rată a creditelor neperformante de 10% la nivelul sistemului bancar, suntem exact la trecerea de la nivelul de alertă la un nivel acceptabil, în evaluarea europeană, îndreptându-ne către zona calmă de credite neperformante, de sub 5%, mai spune Oprescu.

    „Eu cred că sistemul bancar arată bine în momentul de faţă şi este «cu arma la picior» – are şi baza de capital necesară ca să înceapă o finanţare sustenabilă pe termen lung a economiei româneşti în vederea realizării obiectivului său primar, anume acela de finanţare a creşterii economice, şi are şi lichiditatea necesară să o facă. Sunt cele două elemente de care sistemul bancar are nevoie”, afirmă Oprescu.

    Ce se întâmplă însă cu cererea de credite? Din perspectiva clientului, accesul la finanţare este considerat ca fiind cea mai mică problemă în clipa de faţă. La nivel european, accesul la finanţare este considerat ca fiind o problemă de sub 15% din agenţii economici şi în România procentul este similar, susţine Oprescu. Bancherii s-au plâns în ultimii ani de lipsa cererii solvabile de credite, însă nici nu au părut să fie dispuşi să-şi asume riscuri prea mari după experienţa anilor trecuţi în care zeci de mii de firme au intrat în insolvenţă şi nu şi-au mai plătit creditele şi zeci de mii de persoane fizice au clacat, iar creditele neperformante au „explodat” în bilanţurilor băncilor.

    Problema pe fond este „de a avea şi noi încredere în noi”, evaluează Oprescu. „Noi suntem în clipa de faţă în acest paradox pe care trebuie să-l rezolvăm cumva: străinii au mai multă încredere în noi”, la nivel macro, poza României este una dintre cele mai frumoase din istoria noastră, dar şi în interiorul UE. „Ne trebuie încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor sistemului, pentru ca aceşti bani care există şi se pot credita să se ducă în segmentele de care este nevoie în această economie.”

    Şeful ARB apreciază că o revigorare a finanţării antreprenoriatului românesc, a agenţilor economici în general în România este „absolut necesară” şi ea se poate baza pe încrederea companiilor că pot să investească. „Eu cred că în cursul lui 2017 s-ar putea să vedem acest reviriment din punctul de vedere al creditării companiilor. Este o continuare a sincronizării sectorului bancar cu creşterea economică. Trebuie să ne reluăm acest rol de a finanţa creşterea bunăstării, finanţarea expansiunii creditului care se traduce ulterior în creşterea PIB-ului în România.”

    De altfel, sunt create premisele pentru o creştere mai dinamică a creditului privat total, spune Oprescu, dar ar fi de dorit să fie cu accent pe creditarea companiilor. „Este mai facil să realizezi o creştere pe segmentul creditelor pentru persoane fizice, dar este mult mai benefic un avans al creditului neguvernamental prin creditarea persoanelor juridice, mai ales pe termen lung. Sunt necesare investiţii. Totodată, există o problemă de supralichiditate care trebuie angajată. România trebuie să devină mai competitivă.”

    Anul trecut, ritmul de creştere a creditării private a rămas anemic. După primele 11 luni creditarea totală cumula un avans de doar 1%, soldul coborând în jurul a 220 mld. lei (48 mld. euro). În timp ce creditele în lei au fost „pe val“, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. „La nivelul întregului credit neguvernamental am cam stat pe loc. Nu am avut o creştere generală amplă a creditului neguvernamental, dar am avut o relocare în structura sa: o creştere de peste 11% a creditului în lei şi o scădere de aproximativ acelaşi nivel a creditului în valută.” Creditele pentru companii în lei înregistrau anul trecut o creştere de doar 2% faţă 2015, în timp ce împrumuturile acordate populaţiei în moneda naţională aveau un ritm de creştere de aproximativ 26%; la valută ambele componente sunt în scădere.

    Ritmurile de creştere ale creditului de consum nu sunt încă îngrijorătoare în ansamblu pentru că dinamica de creştere mare pe creditul de consum în lei trebuie întotdeauna corelată cu scăderea creditului de consum în valută, consideră şefului bancherilor. „La nivelul care ar trebui să devină un indicator de risc – gradul de îndatorare al populaţiei – aceste lucruri se compensează şi creşterea pe poziţii nete este mai mică – ba chiar s-ar putea spune că de fapt se realizează o îmbunătăţire pentru că de fapt unul dintre riscurile care a fost atât de comentat în ultima perioadă – riscul valutar – dispare”.

    Apare însă alt risc – al creşterii dobânzilor aflate la minime istorice, care trebuie luat în calcul, atenţionează şeful ARB. „În prezent creditezi la niveluri istorice minime de dobândă şi te poţi aştepta la eventuale variaţii ale ratei dobânzii in viitor. Şi, ca atare, «stres test-ul» pe care trebuie să şi-l facă fiecare bancă şi fiecare client, legat de ce s-ar întâmpla dacă dobânda de bază ar creşte cu un anumit nivel, este un subiect pentru orice client şi bancă în parte. Nu trebuie să ignorăm acest lucru.”
    De altfel, în urma apariţiei unui nou regulament al BNR în toamna anului trecut, bancherii ar trebui să facă evaluări mult mai consistente cu privire la nivelul de îndatorare şi capacitatea de rambursare la nivelul clientului, aminteşte Sergiu Oprescu. „Este un regulament în baza căruia ne uităm la capacitatea de îndatorare a clientului. Nu este mai restrictiv, ci este vorba despre o atenţie sporită pe care noi o dăm la evaluarea capacităţii de îndatorare; trebuie să evaluăm mai corect veniturile pe care le are clientul. Este o transpunere a unei directive europene, nu este o iniţiativă proprie.”

  • Detalii ŞOCANTE din procesul lui Sorin Oprescu! “Au minţit, sunt păcăliţi de DNA”

    Tribunalul Bucureşti a respins aplicarea procedurii simplificate pentru inculpaţii denunţători în procesul în care fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, este acuzat de spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat. Probatoriul urmează să fie readministrat pentru a se putea stabili situaţia de fapt după ce au fost găsite neconcordanţe în declaraţiile martorilor denunţători din timpul urmăririi penale şi cele din faţa judecătorilor.

    “Este o negare din partea instanţei a rechizitoriului şi a factorilor pentru care a fost sesizată să se judece în acest moment. Iar toate astea vin din cauza faptului că ceea ce au declarat ei în sala de judecată, după audierile alea maraton de 10-11 ore, două zile consecutiv în patru termene, s-a dovedit că au minţit”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Viorel Mocanu, avocatul lui Sorin Oprescu.

    “Ei sunt cumva păcăliţi de DNA. Au făcut nişte deal-uri ca să primească pedepse mai mici, au exclus o situaţie de fapt care trebuia să reprezinte nişte încadrări juridice şi nişte condamnări şi în momentul de faţă un judecător vine şi spune în mod definitiv că nu este aşa. (…) În momentul de faţă, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, vor fi pedepsiţi cu limitele de pedeapsă normale, fără aplicarea acelei reduceri de o treime, urmare a procedurii simplificate, că până la urmă asta înseamnă beneficiu”, a mai spus Viorel Mocanu.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • 12 ani cu Business Magazin. Oamenii pe care am mizat

    De-a lungul anilor, Business Magazin a scris mii de articole despre oameni care aveau sau promiteau cariere excepţionale, atât în paginile revistei, cât şi în cele ale cataloagelor. Mulţi dintre ei şi-au continuat traiectoria ascendentă şi au confirmat fie la nivel naţional, fie internaţional că pariul nostru a fost corect.

    Este imposibil să amintim de toţi, aşa că vom alege câteva poveşti.


    CĂLIN DRĂGAN este representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată din fuziunea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei. Într-un articol publicat pe 30 septembrie 2016, Bloomberg scria cum „Coca-Cola West Co. a agreat să cumpere Coca-Cola East Japan Co.

    Într-un swap de acţiuni cu valoarea de circa 270 de de miliarde de yeni – aproximativ 2,7 miliarde de dolari – pentru a îmbunătăţi eficienţa în competiţia pe piaţa de sucuri a ţării“. Valoarea este mai mare decât întreaga piaţă de sucuri din România, estimată la circa 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume, aşa cum puncta Business Magazin la numirea sa, în urmă cu doi ani. El s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ţinut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Mai mult, a condus organizaţia în perioade de creştere economică, dar şi în criză, iar pentru rezultatele obţinute a primit o funcţie de conducere în Japonia în urmă cu cinci ani; de atunci a fost promovat de trei ori. Într-un material de copertă din 2012, Călin Drăgan povestea despre aventura sa în mediul de afaceri japonez că a fost o provocare nu doar din punctul de vedere al businessului, ci şi al resurselor umane. Dacă până la momentul ajungerii sale în Japonia a reuşit să se bazeze „cu succes pe intuiţie şi puncte comune evidente“, nefiind foarte greu de găsit un numitor comun între italieni, spanioli, greci şi români, „cu japonezii a fost complet diferit“. Mai ales că tot ce ştia despre ei era doar din auzite, iar până în 2011 nu a avut niciun contact direct cu Ţara Soarelui-Răsare. Au trecut peste 20 de ani de când managerul a început să lucreze în sistemul Coca-Cola. Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, îşi aminteşte Călin Drăgan, ţara abia intrase în era postcomunistă, „nici nu visam pe-atunci pe unde mă va duce viaţa“. Nu trecuse mult timp de când preluase conducerea depozitului Coca-Cola din Timişoara şi brusc şi-a dat seama că trebuie să vorbească limba engleză, pe care la acea vreme nu o ştia – „de vorbit aş fi vorbit eu, dar problema era că nu ştiam o boabă din limba lui Shakespeare“, spune Drăgan, care acum îşi începe ziua de lucru cu un meditator de japoneză.

    Business Magazin l-a prezentat în 2005 pe GEORGE HABER, cel care a construit de la zero trei companii de succes. Prima afacere a lui George Haber, a fost, potrivit articolului de copertă din Business Magazin, o discotecă improvizată în Oradea anilor ’70 – acum este un nume „de casă“ în Silicon Valley. Acolo, Haber a construit companii, le-a vândut, a ratat o afacere  cu Bill Gates şi o listare la bursă. Printre companiile ale cărei baze le-a pus se numără şi CompCore Multimedia, care a dezvoltat tehnologia rulării de filme pe computer şi care a evoluat în aşa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este „Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut“, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimată la o sută de milioane de dolari, care i-a adus reputaţia de cel mai bogat român din Silicon Valley şi, probabil, din întreaga Americă. În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator şi preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, conduce din 2007 instituţia cu active de circa 15 miliarde de lei şi este o prezenţă constantă în topul primelor zece bănci din sistem. În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia bancherilor tineri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani. Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui; nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.

  • Audierile denunţătorilor din dosarul lui Sorin Oprescu, secretizate de judecător

    Audierile denunţătorilor din dosarul în care fostul primar al Capitalei este judecat pentru fapte de corupţie au fost secretizate de magistraţi, la cererea unora dintre avocaţii din cauză, aceştia susţinând că se obstrucţionează actul de justiţie prin apariţia declaraţiilor în spaţiul public.

    Mai mulţi avocaţi din dosar au cerut secretizarea procesului, motivând că este obstrucţionat actul de justiţie prin faptul că ceea ce întâmplă în sala de judecată este transmis în presă.

    Judecătorul cauzei a admis cerera avocaţiilor, astfel că audierile denunţătorilor din dosar vor fi secrete.cI

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Audierile denunţătorilor din dosarul lui Sorin Oprescu, secretizate de judecător

    Audierile denunţătorilor din dosarul în care fostul primar al Capitalei este judecat pentru fapte de corupţie au fost secretizate de magistraţi, la cererea unora dintre avocaţii din cauză, aceştia susţinând că se obstrucţionează actul de justiţie prin apariţia declaraţiilor în spaţiul public.

    Mai mulţi avocaţi din dosar au cerut secretizarea procesului, motivând că este obstrucţionat actul de justiţie prin faptul că ceea ce întâmplă în sala de judecată este transmis în presă.

    Judecătorul cauzei a admis cerera avocaţiilor, astfel că audierile denunţătorilor din dosar vor fi secrete.cI

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Oprescu a anunţat că nu mai candidează la Primaria Capitalei

    “Dacă nu mă oprea morala, dacă nu mă oprea controlul judiciar, dacă era o altă situaţie, sigur că eram prezent acolo. La urma urmei, doresc să duc la bun sfârşit ceea ce am început. Din păcate, rămâne o dorinţă. În al doilea rând, aş vrea să nu se uite ca sunt sub control judiciar (..) La noi este exact invers, trebuie să dovedeşti tu că eşti nevinovat, pentru că la noi acţionează, în acest moment, prezumţia de vinovăţie, nu de nevinovăţie. Şi atunci, în condiţiile unei societăţi cu derapajele ei, înţelegi să îţi adaptezi propria morală la timpurile pe care le trăieşti”, a declarat Sorin Oprescu, la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Solomon Wigler, fostul consilier al lui Sorin Oprescu, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare

    Tribunalul Bucureşti a decis condamnarea lui Solomon Wigler la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, dar şi interzicerea mai multor drepturi, în dosarul în care fostul consilier personal al lui Sorin Oprescu a fost judecat pentru că fi luat 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale necesare construirii a trei supermarketuri.

    Astfel, lui Wingler i-a fost interzis, pe durata executării pedepsei şi cinci ani după executarea acesteia, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi cel de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

    Instanţa a dispus şi confiscarea specială a 154.000 de euro de la Solomon Wigler, sumă obţinută prin săvârşirea infracţiunii. De asemenea, magistraţii au constatat că suma de 25.000 de euro a fost recuperată de la fostul consilier al lui Oprescu, cu ocazia organizarii prinderii în flagrant.

    Totodată, instanţa a decis să menţină măsura arestului la domiciliu în cazul lui Solomon Wigler.

    Sentiţa Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, ci poate fi contestată cu apel.

    Solomon Wigler a fost trimis în judecată în 26 iunie, fiind acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de patru fapte de trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în perioada mai-iunie 2012 – mai 2015, Solomon Wigler, în calitate de consilier personal al primarului general al Capitalei, a pretins, în mai multe rânduri, 230.000 de euro şi a primit, în mai multe tranşe, 179.000 de euro de la un o persoană (martor denunţător în cauză), promiţând că va interveni la funcţionari din aparatul administrativ al edilului şi la consilieri din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru iniţierea şi votarea unor proiecte de hotărâre care vizau aprobarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) necesare edificării a trei supermarketuri în Bucureşti şi acceptarea unei donaţii de către Primăria Capitalei.

    După primirea celor 179.000 de euro, în patru tranşe, respectiv înainte şi după votarea hotărârilor respective, Solomon Wigler a fost prins în flagrant, în 3 iunie, în timp ce primea alţi 25.000 de euro, din diferenţa de 51.000 de euro de la suma pretinsă.

    Procurorii DNA au arătat, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, că acesta a fost înregistrat audio-video în timp ce cerea sau primea mită în biroul său de la etajul 14 al Primăriei Capitalei, el spunându-i la un moment dat unui om de afaceri: “Tu le-ai adus ceva? Tu ai adus ceva bani sau ceva?”.

    În referatul procurorilor se face referire la mai multe sume de bani cerute de Wigler unui om de afaceri. Într-una dintre aceste situaţii, pentru a obţine autorizaţia de construire a unui sens giratoriu pentru un supermarket situat la intersecţia a două bulevarde, Solomon Wigler ar fi cerut să primească mita sub forma contravalorii unui contract de execuţie a lucrării pentru realizarea soluţiei de trafic.

    Într-un alt caz, consilierul suspendat al lui Sorin Oprescu ar fi cerut aceluiaşi om de afaceri 15.000 euro pentru a interveni pe lângă ceilalţi consilieri, în aşa fel încât să fie votată o hotărâre legată de donarea unui teren. Wigler ar fi cerut ca banii să îi fie viraţi în tranşe de 4.000 sau 5.000 de euro, prin virament din contul bancar al soţiei omului de afaceri în contul soţiei consilierului.

    Solomon Wigler a fost arestat preventiv în 4 iunie, dar în 9 noiembie Tribunalul Bucureşti a decis să fie plasat în arest la domiciliu.

  • Sorin Oprescu, Bogdan Popa şi alte şapte persoane, trimişi în judecată în dosarul de corupţie

    Sorin Mircea Oprescu, primar al Capitalei la data faptelor, în prezent suspendat din funcţie, a fost trimis în judecată, în arest la domiciliu, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Bogdan Cornel Popa, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, la data faptelor, va fi judecat pentru luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la luare de mită, dare de mită (două infracţiuni), complicitate la dare de mită, trafic de influenţă (cinci infracţiuni), spălare de bani (patru infracţiuni), abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată (trei infracţiuni) şi constituire a unui grup infracţional organizat. Fostul şef al Administraţiei Cimitirelor din cadrul Primăriei Capitalei este în arest la domiciliu.

    Tot în arest la domiciliu este şi Romeo Albu, trimis în judecată pentru complicitate la spălare de bani (două infracţiuni), complicitate la dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Alte patru persoane acuzate în acest dosar au fost trimise în judecată în stare de arest preventiv, respectiv: Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu – pentru complicitate la luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la dare de mită, (două infracţiuni) şi constituire a unui grup infracţional organizat; Mircea Octavian Constantinescu, directorul Direcţiei Economice din Primăria Capitalei la data faptelor – pentru luare de mită şi constituire a unui grup infracţional; Florin Şupeală, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului (CCPBPB) cu atribuţii de director adjunct la data faptelor – pentru luare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat; Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale – pentru complicitate la spălare de bani (trei infracţiuni) şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    De asemenea, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului la data faptelor, aflată sub control judiciar, va fi judecată pentru luare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat, iar Ion Niţă a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru complicitate la spălare de bani (două infracţiuni) şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus Sorin Oprescu.

    “Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii susţin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, “culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (şeful autorităţii publice locale executive), crearea unui eşalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii”.

    Procurorii au pus sechestru asigurator pe apartamente, case şi terenuri deţinute în proprietate sau în coproprietate, precum şi pe autoturisme, ceasuri scumpe şi mai multe sume de bani descoperite cu ocazia percheziţiilor sau în diferite conturi bancare ale inculpaţilor Mircea Octavian Constantinescu, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, Florin Şupeală, Romeo Albu, Claudiu Bengalici şi Ion Niţă.

    Totodată, procurorii au pus sechestru asigurator asupra sumelor de 102.400 de lei şi 9.500 de euro, descoperite cu ocazia percheziţiei, precum şi asupra a trei case deţinute în proprietate sau în coproprietate de către Sorin Oprescu.

    Dosarul a fost trimis Tribunalului Bucureşti, procurorii DNA propunând menţinerea măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Sorin Oprescu, ELIBERAT din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu

    Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel contestaţia formulată de Sorin Oprescu după ce, în 21 octombrie, Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv, luată în 6 septembrie, cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro.

    Instanţa a decis ca, de la data eliberării din Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Sorin Oprescu să stea 30 de zile în arest la domiciliu, timp în care trebuie să se supună restricţiilor stabilite.

    În perioada în care va sta în arest la domiciliu, Oprescu trebuie să se prezinte în faţa procurorilor şi judecătorilor ori de câte ori este chemat, să nu comunice cu infractorii şi martorii din dosar şi, conform deciziei instanţei, “să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”.

    Judecătorii au mai stabilit că instanţa îi poate permite lui Sorin Oprescu să părăsească imobilul în care va sta în arest, “pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale acestuia, în baza unei cereri scrise şi motivate”.

    Sorin Oprescu este obligat să anunţe poliţiştilor care se vor ocupa de supravegherea sa, procurorilor şi judecătorilor, situaţia de urgenţă şi motivele întemeiate când, fără permisiunea organului judiciar, părăseşte imobilul pe o durată de timp strict necesară.

    După ce decizia definitivă a instanţei va fi transmisă la Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Sorin Oprescu va putea pleca la domiciliu.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    În 26 octombrie, procurorii DNA au anunţat extinderea cercetărilor în cazul primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu, acesta fiind urmărit penal şi pentru spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat, fiind pus sechestru pe un imobil şi un teren ale edilului şi un alt imobil al partenerei de viaţă a acestuia, până la concurenţa sumei de peste 3,6 milioane lei.

  • Avocat: Oprescu este pregătit să dea o declaraţie în faţa anchetatorilor. Anticipăm extinderea cercetărilor

    Avocatul lui Sorin Oprescu a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că a fost la Arestul Capitalei pentru a discuta cu clientul său pe două teme.

    “Prima temă este legată de contestaţia la cererea noastră de înlocuire (a arestului preventiv, n.r.) şi a doua temă este legată de fondul cauzei, existând anticiparea apărării că procurorii vor solicita, în perioada următoare, o extindere a cercetărilor faţă de domnia sa. Repet, este o anticipare şi nu o informaţie concretă. Anticiparea este dată de faptul că, analizând evoluţia cauzei, am constatat o serie de acte pe care ei (anchetatorii, n.r.) le-au făcut, paralele de acuzaţiile iniţiale. Nu ştim exact infracţiunea, dar actele făcute în cazul celorlalţi au fost pe linia evaziunii fiscale”, a spus Alexandru Chiciu.

    Avocatul a explicat că anticipează o posibilă extindere a cercetărilor în cazul lui Oprescu pe baza faptului că procurorii anticorupţie verifică celelalte persoane din dosar cu privire la fapte de evaziune fiscală. Astfel, potrivit lui Chiciu, raportat la mersul anchetei, este posibil ca şi în cazul lui Sorin Oprescu să se facă o extindere a acuzaţiilor, menţionând că anchetatorii nu i-au anunţat despre vreun demers în acest sens.

    “În toate dosarele mari, s-a mers iniţial cu o acuzaţie şi, după 30, 40, 50 de zile, procurorii au procedat la extinderi ale acuzaţiilor, în preajma momentelor în care au prelungit arestarea. Miercuri, în mod normal, ar trebui să se facă o nouă cerere de prelungire şi atunci, având în vedere practica procurorilor anticorupţie, la rândul meu, intuiesc faptul că vor proceda în acest sens”, a arătat Chiciu.

    Avocatul a mai spus că Sorin Oprescu este pregătit să dea prima declaraţie în faţa anchetatorilor DNA în acest dosar, iar o solicitare în acest sens va fi făcut săptămâna viitoare la DNA.

    “Voi solicita procurorilor, săptămâna viitoare, audierea lui Sorin Oprescu în legătură cu elementele şi acuzaţiile aduse de DNA până în acest moment, audiere ce nu a avut loc până acum la procuror, ci doar în faţa judecătorilor de depturi şi libertăţi. Este stabilizat medical din acest punct de vedere şi suntem pregătiţi pentru această chestiune”, a adăugat Chiciu.

    Avocatul a mai arătat că, din punctul de vedere al apărării lui Sorin Oprescu, “ancheta are un curs unidirecţional”, în sensul în care, deşi s-au solicitat patru martori ce puteau confirma teza apărării, aceştia au fost respinşi, la fel fiind respinsă şi confruntarea cu denunţătorul. În acest context, apărarea vrea să trimită o sesizare la CEDO.

    “Este vorba de cei patru martori care confirmă că este vorba de un împrumut, iar aceştia au fost respinşi de procuror. Procurorul a respins, totodată, şi cererea de confruntare cu denunţătorul. Aceste elemente arată caracterul unidirecţional al anchetei, în sensul exclusiv al strîngerii probelor în acuzare, fapt care contravine deciziei Curţii Europene în cauza “Tărău contra România”. Din acest punct de vedere, săptămâna viitoare, având în vedere intuiţia noastră şi practica din alte dosare, precum şi din cauza elementelor de tratament pe care le-a avut în arest, vom trimite CEDO o sesizare”, a mai arătat Chiciu.

    Avocatul a arătat că pare că practica DNA de aduce la lumină noi acuzaţii chiar înaintea prelungirilor măsurilor preventive se transformă într-o cutumă, dând ca exemple de situaţii de acest gen cazul lui Radu Mazăre şi cel al Elena Udrea. “La Mazăre, înainte de prelungire au scos chestia cu conturile, la Udrea, au scos chestia cu finanţarea partidelor”, a adăugat Chiciu.

    Avocatul a precizat că, din punctul său de vedere, această modalitate în care procedează anchetatorii DNA ar fi ilegală.

    Tribunalul Bucureşti a respins, în 21 octombrie, cereera lui Sorin Oprescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv, luată în 6 septembrie, cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro. Decizia a fost contestată de Sorin Oprescu şi se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

    Avocatul Viorel Mocanu spunea că a trimis, în 15 octombrie, o sesizare conducerii Ministerului Afacerilor Interne, în care a acuzat conducerea Arestului Central şi pe şefa cabinetului medical al unităţii că nu respectă măsurile stabilite de medici pentru Sorin Oprescu.

    Avocaţii lui Sorin Oprescu au reclamat şi la Ministerul Sănătăţii comportamentul personalului medico-sanitar de la Arestul Capitalei, arătând, într-o sesizare înregistrată în 9 octombrie, că nu se respectă drepturile edilului şi nu i se acordă tratament şi hrană adecvate bolilor de care suferă. Viorel Mocanu preciza că sesizarea făcută la Ministerul Sănătăţii a fost transmisă la Colegiul Medicilor, care urmează să o soluţioneze.

    Într-un document transmis în 14 octombrie de Ministerul Sănătăţi avocatului Viorel Mocanu se arată că petiţia din 9 octombrie a fost redirecţionată Ministerului Afacerilor Interne, cu solicitarea informării petentului asupra rezultatelor măsurilor. Petiţia a fost redirecţionată întrucât legea prevede că asigurarea sănătăţii publice în unităţile MAI, în speţă Arestul Central al Poliţiei Capitalei, se face prin reţeaua sanitară a acestei instituţii.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    Sorin Oprescu a fost dus, în 14 octombrie, înapoi în Arestul Poliţiei Capitalei, după ce i-au fost făcute investigaţii medicale la Centrul Oncologic Fundeni, cerute de avocaţii edilului, care arătau că i-ar fi fost depistat un nodul la un plămân, existând suspiciuni că ar avea cancer.

    Primarul suspendat al Capitalei fusese transferta în 8 octombrie, sub pază, din Arestul Capitalei, mai întâi la Institutul Oncologic Bucureşti, apoi la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “N. Paulescu”, unde a stat cinci zile, din 9 până în 14 octombrie.

    Apărătorii lui Sorin Oprescu arătau, în cererea de transfer într-un spital, că, în urma investigaţiilor medicale la care primarul suspendat al Capitalei a fost supus la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, s-ar fi stabilit că ar suferi de 12 afecţiuni, unele grave, fiindu-i depistat şi un nodul la un plămân, care ridică suspiciuni privind un posibil cancer. Potrivit raportului medicilor, lui Sorin Oprescu i-ar fi fost depistat “un nodul pulmonar segment 10 posterior, lob inferior drept”, fiind recomandată efectuarea unor investigaţii suplimentare.

    Sorin Oprescu a fost transferat şi în 26 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a stat internat într-o rezervă la Secţia de Cardiologie, sub pază, până în 29 septembrie. Medicii de la SUUB i-au făcut mai multe investigaţii, printre care şi o coronarografie.