BusinessMagazin

Tag: Oprea

  • Consiliera lui Oprea: Nu ştim să apreciem lucrurile bune pe care le fac puţinii oameni de caracter – FOTO

    Alexandra Dobre, consiliera în vârstă de 23 de ani a lui Gabriel Oprea, a scris pe Facebook, sâmbătă noapte, un mesaj către cei care “au postat diverse articole referitoare la domnul ministru Oprea şi nefericitul accident rutier”.

    Ea le transmite acestora că folosesc acest caz “în cel mai populist şi ieftin mod cu putinţă”.

    “Atenţie! Pentru toţi aceia care am văzut că au postat diverse articole referitoare la domnul ministru Oprea şi nefericitul accident rutier…De câteva zile şi mai ales astăzi, văd pseudo-jurnalişti, printre care şi doamna Mândruţă, care încep să folosească cazul poliţistului mort în accidentul din Bucureşti în cel mai populist şi ieftin mod cu putinţă. Pe lângă pseudo/jurnalişti apar şi pseudo/avocaţi şi pseudo/analişti politici care îşi mai dau şi ei cu părerea că deh…De la colegii din opoziţie nu am aşteptări. Ei fac o politică măruntă pentru că asta îi caracterizează. Ce mă doare cel mai tare este să văd însă că oameni de bună credinţă şi prieteni au ajuns să creadă aceste lucruri. Într-adevăr cazul poliţistului decedat este unul real şi de regretat. Ministerul Afacerilor Interne a dat un comunicat de presă în acest sens şi cred că lucrurile trebuiau lămurite şi incheiate”, scrie consiliera personală a ministrului Afacerilor Interne.

    Ea le mai spune celor care l-au criticat pe Gabriel Oprea că ar trebui să se documenteze “referitor la cât de mult ţine dânsul la cadrele de poliţie şi armată şi cât de multe a făcut pentru fiecare dintre aceştia şi familiile lor”.

    “Cred că până la a arunca cu noroiul pe care l-aţi împroşcat în ultimele zile, ar trebui să vă mai documentaţi putin referitor la cât de mult ţine dânsul la cadrele de poliţie şi armată şi cât de multe a facut pentru fiecare dintre aceştia şi familiile lor. Lucrurile bune se vad cu ochiul liber şi vă spun sincer că astfel de oameni care să se lupte pentru interesele angajaţilor ar trebui să existe în toate instituţiile publice. (…) Ne place să speculăm pentru că nu avem cu ce să ne umplem timpul şi nu ştim să apreciem lucrurile bune pe care le fac puţinii oameni de caracter din România. Să fim serioşi. E penibil să dam vina pe un om pentru un accident regretabil, repet. Condoleanţe familiei şi succes românilor în a-şi schimba mentalitatea”, adaugă tânăra. 

    De marţi seară, când a avut loc accidentul, ministrul Gabriel Oprea nu a avut nicio reacţie, în timp ce Poliţia Capitalei a transmis un comunicat de presă joi.

    Sâmbătă seară, aproape 300 de motociclişti au aprins lumânări şi au păstrat un moment de reculegere la locul unde a murit poliţistul Bogdan Gigină, care însoţea coloana oficială a ministrului Gabriel Oprea, iar acţiuni de protest la adresa ministrului Gabriel Oprea sunt anunţate, pentru duminică, în Capitală, la Cluj şi la Târgu Mureş.

    Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit marţi seară, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a fost transportat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală. Bogdan Gigină a fost înmormântat vineri, cu onoruri militare, în prezenţa a sute de colegi îmbrăcaţi în uniforme.

    Poliţistul asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, însă informaţii despre această situaţie nu au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, fiind aflate mai întâi pe surse.

    Abia la două zile de la accident, Poliţia Capitalei a transmis un comunicat în care a confirmat că poliţistul de la Rutieră asigura deplasarea coloanei oficiale a vicepremierului Gabriel Oprea care, conform informaţiilor comunicate, participase la “o activitate în cadrul unei instituţii din domeniul securităţii şi ordinii publice”.

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Capitalei, la momentul accidentului, coloana oficială a lui Gabriel Oprea, “de care demnitarul beneficia în condiţiile legii”, se deplasa cu o viteză adaptată la condiţiile meteo şi de trafic existente, pe traseul Băneasa – Piaţa Presei Libere – Arcul de Triumf – Piaţa Charles de Gaulle Piaţa Victoriei – bulevardul Uranus – strada Ştirbei Vodă. După accident, coloana oficială s-a oprit la faţa locului şi au fost dispuse măsuri pentru mobilizarea echipajelor medicale, susţinea Poliţia.

    Martori care erau foarte aproape de locul accidentului de pe strada Ştirbei Vodă spun însă că maşina în care se afla ministrul Gabriel Oprea nu a oprit după accident.

    În cazul accidentului se fac cercetări într-un dosar deschis de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    După accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, în spaţiul public s-au vehiculat mai multe întrebări care încă aşteaptă un răspuns de la ministrul Gabriel Oprea, printre care şi cele legate de dreptul acestuia de a beneficia de coloană oficială, dar şi locul de unde acesta venea şi unde trebuia să ajungă în ziua accidentului, dar şi dacă, în condiţii de ploaie, nu trebuia să renunţe la escorta cu motociclist.

    Premierul Victor Ponta a refuzat să le răspundă jurnaliştilor, vineri, dacă ministrul Gabriel Oprea avea dreptul legal să folosească escorta Poliţiei Rutiere, inclusiv a motocicliştilor, în toate deplasările pe care acesta le face, el precizând că răspunde doar la întrebări legate de rectificarea bugetară.

    Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Rutier, echipaje ale Poliţiei Rutieră asigură însoţirea coloanelor oficiale doar în cazul şefului statului, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi primului ministrului. Miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere doar “în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă”, conform prevederilor legale.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, sâmbătă, la Buzău, că ia în calcul depunerea unei moţiuni simple împotriva vicepremierului Gabriel Oprea, dar şi constituirea unei comisii de anchetă care să clarifice ”o situaţie pe care Oprea avea obligaţia să o lămurească”. Alina Gorghiu a spus că de patru zile ministrul de Interne, Gabriel Oprea, nu adus nicio lămurire în cazul accidentului în urma căruia a murit poliţistul Bogdan Gigină, susţinând că atunci când este vorba de pierderi de vieţi omeneşti, lipsa de transparenţă este ”inacceptabilă”. Gorghiu a spus că se impune demisia lui Gabriel Oprea sau demiterea acestuia de către premierul Victor Ponta.

    Şi alţi lideri politici, precum şi organizaţii neguvernamentale au cerut demisia lui Gabriel Oprea din funcţiile de vicepremier şi de ministru de Interne, dar şi lămurirea circumstanţelor accidentului a cărui victimă a fost Bogdan Gigină.

  • Alina Gorghiu spune că ia în calcul depunerea unei moţiuni simple împotriva lui Gabriel Oprea

    Alina Gorghiu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că de patru zile ministrul de Interne, Gabriel Oprea, nu făcut nicio lămurire în cazul accidentului în urma căruia poliţistul Bogdan Gigină, care însoţea coloana oficială a vicepremierului, a decedat, susţinând că atunci când este vorba de pierderi de vieţi omeneşti lipsa de transparenţă este ”inacceptabilă”.

    În acelaşi context, Gorghiu a spus că se impune demisia lui Gabriel Oprea sau demiterea acestuia de către premierul Victor Ponta.

    ”Sunt în continuare întrebări la care Oprea nu a răspuns. Şi vorbim de patru zile de tăcere de când poliţistul Bogdan Gigină şi-a pierdut viaţa în misiune. Se distruge credibilitatea instituţiilor, în primul rând a Ministerului de Interne, a cărui credibilitate trebuie apărată de oricine, inclusiv de ministru, dar, iată, că se refuză o explicaţie, o reparaţie morală, familia merită toate explicaţiile despre ce s-a întâmplat acolo. Dacă aceste lămuriri nu vor fi făcute publice, atunci se impune o demisie, e un gest necesar, iar dacă nu va fi, se impune demiterea de către premierul Ponta”, a declarat Alina Gorghiu.

    Ea a adăugat că, luni, va propune conducerii PNL şi grupurilor parlamentare o discuţie privind ”pârghiile parlamentare” care pot face lumină în cazul accidentului în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină, luând în calcul, inclusiv, depunerea unei moţiuni simple împotriva lui Gabriel Oprea.

    ”Vorbim de mijloace parlamentare: o moţiune simplă împotriva ministrului de Interne, o comisie de anchetă, interpelări şi orice mijloc parlamentar care va reuşi să lămurească o situaţie pe care avea obligaţia domnul Oprea să o lămurească. Nu a făcut-o, noi punem interesul public înaintea oricărui interes politic. Luni, vom discuta cu grupurile parlamentare, vom discuta şi vom opta pentru pârtia parlamentară cea mai eficientă. Putem face interpelări faţă de diverse instituţii, să chemăm ministrul în Parlamentar, sunt multe pârghii pe care le vom analiza şi luni vă vom prezenta decizia pe care grupurile parlamentare o vor lua”, a mai spus Gorghiu.

    Joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Alina Gorghiu i-a solicitat demisia lui Gabriel Oprea în cazul în care nu va da explicaţii urgente legate de condiţiile în care s-a produs accidentul în urma căruia poliţistul care însoţea coloana oficială a vicepremierului a decedat, precizând că trebuie să răspundă la mai multe întrebări.

    “Dacă vicepremierul Gabriel Oprea nu lămureşte urgent şi complet toată situaţia nu există altă soluţie decât demisia sau demiterea acestuia”, scria Alina Gorghiu pe Facebook.

    Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a decedat marţi seară, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a fost transportat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală.

    La două zile de la producerea accidentului, Poliţia Capitalei a confirmat că poliţistul asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului de Interne Gabriel Oprea, sursa citat susţinând că după producerea accidentului coloana oficială a fost oprită şi s-au dispus măsuri pentru acordarea primului ajutor.

    În cazul accidentului se fac cercetări într-un dosar deschis de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    Poliţistul Bogdan Gigină a fost înmormântat, vineri, cu onoruri militare, în prezenţa a sute de colegi îmbrăcaţi în uniforme.

  • Scandalul anului la nivel înalt. „Au hotărât LICHIDAREA MEA!”. Anunţul care cutremură din temelii clasa politică românească

    Este una dintre cele mai importante ştiri ale acestui an. Totul a ieşit acum la iveală.

    Scandalul anului la nivel înalt. „Au hotărât LICHIDAREA MEA!”. Anunţul care cutremură din temelii clasa politică românească

  • Oprea, la Consiliul JAI de marţi, cu acelaşi mandat: România poate primi 1.785 de imigranţi

    Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne pe tema migraţiei care va avea loc marţi la Bruxelles, vicepremierul Gabriel Opres va susţine mandatul încredinţat de preşedinte şi de premier, respectiv că ”România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”.

    ”În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, precizează MAI.

    La întrunirea extraordinară a Consiliului JAI de marţi vor participa miniştrii de interne din statele Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Agenţiilor UE din domeniul JAI (EUROPOL, FRONTEX, Biroul de Ajutor European pentru Azil).

    Miercuri, va avea loc reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema măsurilor privind criza imigranţilor, iar surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că la aceasta va participa şi preşedintele Klaus Iohannis.

    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi cel al Austriei, Werner Faymann, au cerut un summit extraordinar după ce Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne nu a reuşit ajungerea la o decizie privind distribuirea refugiaţilor.

    Summitul extraordinar, programat la Bruxelles, are rolul abordării diferenţelor puternice referitoare la schema de distribuire a 120.000 de refugiaţi. Numeroase state UE, în principal central şi est-europene, se opun cotelor obligatorii privind distribuirea imigranţilor.

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, sâmbătă, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis spunea, după şedinţa CSAT, că la Consiliul JAI extraordinar care va avea loc în această săptămână ministrul de Interne va avea un mandat “foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, şi anume că “România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei”.

    “Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI. Însă, noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest consiliu, fiindcă (…) Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens, care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea, nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, afirma preşedintele.

    Consilierul prezidenţial Leonard Orban declara, la rândul său, că există între statele membre UE un sprijin “din ce în ce mai masiv” pentru introducerea cotelor obligatorii de refugiaţi, iar această decizie s-ar putea să nu mai poată fi blocată în Consiliul JAI de marţi.

    “Sunt din ce în ce mai puţine state membre care se opun aceste decizii, ceea ce înseamnă că nu va exista o minoritate de blocaj. E foarte probabil să nu existe o minoritate de blocaj şi, în condiţiile respective, decizia ar urma să se adopte, deci toate statele membre ar fi obligate să primească un număr de imigranţi conform propunerii Comisiei Europene. (…) Vedem că există în momentul de faţă un sprijin din ce în ce mai masiv pentru ce a propus Comsia Europeană, mai precis cotele obligatorii, şi este o chestiune care, sigur, ne deranjează”, declara Leonard Orban, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

    La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc în 14 septembrie, la Bruxelles, s-a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia, dar nu s-a căzut de acord în privinţa cotelor obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană în 9 septembrie.

    În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu “ţări de origine sigure”, precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.

    Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.

  • Oprea: Cu modestie, dar şi cu demnitate vom vota împotriva cotelor obligatorii la JAI

    ”În contextul în care România este o ţară sigură, care îşi face datoria cu mult profesionalism, merg mâine la acest JAI. Am un mandat foarte clar dat din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, pe care îl voi spune acolo cu modestie, dar şi cu demnitate, România îşi respectă angajamentele iniţiale de a primi 1.875 de imigranţi, atât este capacitatea în momentul de faţă a statului român. Bineînţeles, vom vota împotriva cotelor obligatorii”, a spus vicepremierul Oprea.

    El a adăugat că România este un stat care îşi arată solidaritatea în cadrul Uniunii Europene într-un context complicat de securitate, menţionând că UE se poate baza pe ţara noastră.

    Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).

    Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.

    Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut că România nu poate primi mai mulţi migranţi decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar săptămâna viitoare va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.

    Şeful statului a declarat, joi, că a luat act cu nemulţumire de proiectul prezentat în PE şi că mandatul României la conferinţa JAI va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote.

    El a precizat că a discutat cu ministrul de Interne, Gabriel Oprea, care va participa la Consiliul JAI de luni, iar mandatul acestuia este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii.

    În opinia preşedintelui, cotele obligatorii, “calculate într-un mod foarte birocratic”, fără consultare, nu vor rezolva problema imigranţilor, iar un astfel de proiect ca acela prezentat de CE nu era necesar “în această fază”.

    Premierul Victor Ponta a susţinut, sâmbătă, că România ”nu îşi poate asuma ceva pentru care nu este pregătită” şi că aceia care cer acum ca românii să fie solidari în criza refugiaţilor ”sunt aceiaşi care ne spun că nu suntem buni de Schengen”.

     

  • Un nou SCANDAL româno-maghiar: “Reprezintă o provocare nejustificată”

    Un nou scandal româno-maghiar a început în judeţul Covasna.

    Vicepremierul Gabriel Oprea a cerut sancţiuni.

    Un nou SCANDAL româno-maghiar: “Reprezintă o provocare nejustificată”

  • Şeful Comisiei de Etică Universitatea Bucureşti despre teza de doctorat a lui Oprea: Plagiat

    Preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, Marian Popescu, contrazice, în nume personal, concluzia Consiliului Naţional de Etică din Ministerul Educaţiei – singurul organism abilitat la nivel naţional pentru soluţionarea acestor sesizări – în cazul tezei de doctorat ”Procedura plângerii prealabile”, susţinute de Gabriel Oprea în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

    În luna iulie, Comisia pe care Marian Popescu o conduce a decis să se autosesizeze şi să examineze teza de doctorat a vicepremierului Gabriel Oprea, după ce în presă au apărut informaţii privind un posibil plagiat.

    ”Legea ne-a obligat, cum se întâmplă în cazul demnitarilor, să transmitem autosesizarea la Consiliul Naţional de Etică. Consiliul Naţional de Etică a dat verdictul atât de rapid, încât nici măcar nu am apucat să le transmitem ce începuserăm noi să analizăm”, a declarat Marian Popescu pentru Gândul.

    Potrivit acestuia, la Consiliul Naţional de Etică au ajuns atât autosesizarea Comisiei, cât şi o sesizare făcută de o altă persoană, dar având acelaşi obiect, iar Consiliul Etică, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, a dat rapid verdictul: ”Nu se confirmă”.

    ”Bibliografia consultată a fost bine valorificată de autor în cuprinsul tezei de doctorat, iar în procesul de documentare au fost selectate şi citate din lucrările folosite idei şi informaţii semnificative asupra problematicii analizate; (…) indicarea prin notele de subsol a lucrărilor consultate şi a autorilor acestora se înscrie în cerinţele care trebuie respectate în procesul de elaborare a unei lucrări ştiintifice, cerinţe impuse de dispoziţiile legale în vigoare la data elaborării tezei”, este concluzia Consiliului de Etică.

    În acel moment, în lipsa unui temei legal care să îi permită să dea un verdict pe lucrarea unui demnitar, Comisia a renunţat oficial să mai dezbată subiectul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, spune Marian Popescu. Acesta a continuat însă să examineze, pe cont propriu, lucrarea de doctorat a vicepremierului şi vorbeşte, în nume personal, despre concluziile la care a ajuns.

    ”Trebuia să fac acest lucru, trebuia să merg până la capăt. Este vorba, în mod sigur, despre un plagiat. O să le atrag tovărăşeşte atenţia celor de la Consiliu că în lucrarea lui Gabriel Oprea sunt zeci de pagini copiate integral. În afară de pasajele semnalate în presă, am găsit şi altele, preluate din alte lucrări, fără citarea sursei. Ceea ce s-a întâmplat este de domeniul evidenţei”, spune Marian Popescu, anunţând că va face publice în scurt timp concluziile detaliate ale analizei care indică ”o culpă gravă” în ceea ce îl priveşte pe Gabriel Oprea.

    El pune sub semnul întrebării activitatea Consiliului Naţional de Etică, arătând că nu există niciun temei legal pentru care acesta ar trebui să examineze lucrările demnitarilor.

    Potrivit lui Marian Popescu, examinarea suspiciunilor de plagiat ar trebui să cadă în sarcina universităţii care a acordat titlul.

    Hotnews a relatat că lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, ”Procedura plângerii prealabile”, coordonată de profesorul universitar doctor Ion Neagu, conţine pasaje copiate din alte cărţi şi nu are introducere şi concluzii proprii. Hotnews scria că Oprea a copiat pagini întregi din ”Plângerea Prealabilă. Teoria generală a plângerii prealabile. Aplicaţiunea la legislaţiunea română” a lui Constantin Turai, publicată în 1938, precum şi o serie de citate din Nicolae Iorga şi Gheorghe Ghibănescu, care în cartea lui Turai se regăsesc marcate şi citate corect de către autor.

    Ulterior, Hotnews a semnalat suspiciuni de plagiat în cazul a patru lucrări de doctorat coordonate de Gabriel Oprea, în calitatea sa de coordonator de doctorat la Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul”. Este vorba despre lucrările secretarei lui Oprea, Adela Loredana Neagu, despre cea a primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, care este şi secretar general al UNPR, despre cea a avocatei lui Ponta, Loredana Radu, şi despre lucrarea prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu.

    După ce la Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a fost depusă sesizare privind suspiciunea de plagiat în cazul tezei sale de doctorat, vicepremierul Gabriel Oprea spunea că el este un om corect, iar cel care a făcut plângerea este “principala sursă de zvonuri şi minciuni” îndreptate împotriva sa.

    ”În legătură cu încercările mai vechi şi mai noi de a pune sub semnul întrebării probitatea mea morală, corectitudinea declaraţiilor de avere şi legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă la Universitatea Bucureşti privind teza de doctorat, ţin să precizez următoarele: sunt un om corect, am respectat şi respect legile ţării. În privinţa parcursului meu academic, am cerut şi am primit din partea Ministerului Educaţiei, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât şi cel de conducător de doctorat au fost obţinute cu respectarea tuturor normelor legale şi a exigenţelor academice în vigoare la momentul respectiv”, susţinea Oprea.

  • Oprea, despre propunerea lui Dragnea privind un pact al forţelor politice: E o idee foarte bună

    “Întotdeauna UNPR a militat pentru dialog, pentru stabilitate economică şi politică a României. Este o idee foarte bună, este nevoie de un astfel de pact”, a spus Oprea, întrebat în legătură cu propunerea lui Dragnea.

    “Într-un context complicat, aş putea spune, de securitate – vedeţi ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă în Europa -, este nevoie şi este o idee foarte bună şi voi susţine cu toate forţele acest proiect”, a adăugat liderul UNPR.

    Gabriel Oprea a participat sâmbătă la lucrările Şcolii de vară a UNPR, organizată la Costineşti.

    Liderul PSD Liviu Dragnea propune încheierea unui pact al tuturor forţelor politice pentru o strategie de dezvoltare a României pe 20-30 de ani, spunând că “epoca Traian Băsescu”, una a “războiului”, s-a încheiat, iar actualul şef al statului “nu pare că-şi doreşte războaie politice cu orice preţ”.

    Liviu Dragnea a spus, vineri seară, la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate, că doreşte un armistiţiu politic pe termen lung care să ducă la realizarea unui plan de dezvoltare strategică a ţării.

    “Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm ideea unui pact politic al tututor forţelor politice pentru a putea realiza un plan de dezvoltare eficientă şi strategică a acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Gândiţi-vă ce ar înseamna să mergem ca şi până acum. O guvernare construieşte ceva, mai mult sau mai puţin, vine următoarea guvernare şi dărâmă tot sau se preocupă un an, doi să schimbe tot ce au făcut cei dinainte. Şi România după fiecare ciclu politic pierde un an sau doi şi pierde în competiţia din ce în ce mai dură cu celelalte popoare. Nu cumva e mai bine ca noi să promovăm aceste idei de un climat politic bazat pe dialog şi continuitate, nu cumva este posibil ca noi să ne putem strânge toate forţele politice în jurul marilor proiecte naţionale, în jurul unui proiect de ţară care să fie peren şi să nu mai poată fi schimbat de nicio forţă politică pentru că a participat la construcţia lui”, a declarat Liviu Dragnea.

     

  • România va întări securitatea la frontiera cu Serbia. Oprea: Fenomenul migraţionist este unul cu un impact deosebit în planul securităţii

    “Am decis, astăzi, să întărim măsurile de securitate la frontiera cu Serbia, pentru a evita riscurile colaterale pe care le-ar reprezenta atragerea României în fluxul migraţionist care afectează statele din vecinătate. Din punct de vedere geostrategic, România securizează 2.070 de km la frontiera externă a Uniunii Europene, dintre care peste un sfert, adică 546 de km la graniţa cu Serbia. Pe această zonă de frontieră vom intensifica măsurile de securitate prin acţiuni comune, în sistem integrat, potrivit atribuţiunilor tuturor instituţiilor abilitate din domeniul securităţii naţionale. Avem în vedere intensificarea cooperării dintre autorităţile naţionale de aplicare a legii, ca aspect de interes privind securitatea frontierei de stat, creşterea capacităţii operative la frontiera cu Serbia, creşterea capacităţii operative a frontierelor în zona de risc prin mijloace tehnice şi aparatură de observare fixă şi mobilă pe timp de zi şi pe timp de noapte”, a spus Oprea.

    El a precizat că l-am informat pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pe prim-ministrul Victor Ponta despre deciziile luate.

    Gabriel Oprea a cerut tuturor membrilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă să aibă o atitudine responsabilă şi să acţioneze în mod preventiv pentru limitarea oricăror riscuri la adresa securităţii naţionale, riscuri care pot fi generate de dinamica contextului regional actual.

    Conform datelor consolidate la nivel naţional, el a spus că, în prezent, România nu resimte o presiune migraţionistă crescută ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest. Atât din punct de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât şi din punct de vedere al numărului solicitărilor de azil, situaţia înregistrată în prezent se menţine la parametrii anului trecut, nefiind semnalate creşteri semnificative ale acestor indicatori.

    “Am decis, totodată, ca instituţiile abilitate ale statului să monitorizeze orice modificare a situaţiei din regiune, astfel încât să putem să ne adaptăm măsurile în planul securităţii naţionale în mod gradual şi în raport cu dinamica situaţiei operative. Luăm în analiză oportunitatea dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creşterea capacităţii de primire şi gestionare a unui număr sporit de imigranţi. Aceasta în condiţiile în care avem la dispoziţie, la nivelul întregii ţări, 6 centre regionale de cazare pentru solicitanţii de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%”, a mai arătat vicepremierul.

    În contextul creşterii presiunii migraţioniste la graniţă şi a cererilor, solicitărilor de azil pe teritoriul României, Gabriel Oprea a dat asigurări că la nivelul Grupului interministerial strategic pe care îl coordonează există întreaga disponibilitate pentru consolidarea mecanismelor de cooperare instituţională şi schimb de informaţii între actorii implicaţi. Totodată, autorităţile române vor menţine o cooperare permanentă cu statele membre ale Uniunii Europene, cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite şi cu celelalte organisme regionale şi internaţionale cu responsabilităţi în domeniu.

    “Fenomenul migraţionist este unul cu un impact deosebit în planul securităţii, în cel economic şi social pentru toate statele europene. În faţa acestei situaţii, pe lângă pragmatismul de care trebuie să dăm dovadă în protejarea propriilor interese de securitate naţională, trebuie să demonstrăm solidaritate cu partenerii noştri europeni. Am convingerea că, prin acţiunile noastre, instituţiile din domeniul securităţii naţionale vor demonstra, însă o dată, că au capacitatea de a asigura siguranţa şi securitatea cetăţenilor români. România este şi trebuie să rămână un stat generator de securitate în regiune, aşa cum ne impune statutul de membru al Uniunii Europene şi al NATO”, a conchis Gabriel Oprea.

  • Oprea, despre amânarea Codului Fiscal: Nu pot să spun altceva decât a spus colegul meu Dragnea

    “Nu pot să spun altceva decât ce a spus colegul meu, domnul preşedinte Dragnea. Au fost discuţii tehnice între specialişti. Şi UNPR a susţinut că e nevoie de discuţii tehnice între partide, urmează să ne întâlnim şi cu colegii din opoziţie, la nivel de preşedinţi de partide parlamentare, şi să luăm o decizie politică”, a precizat Oprea, întrebat despre amânarea discuţiilor pe Codul fiscal anunţată de preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea.

    El a adăugat că şi copreşedinţii PNL Vasile Blaga şi Alina Gorghiu au spus că după întâlnirea tehnică, urmează discuţii la nivelul liderilor.

    “Chiar şi PNL a spus, şi domnul Blaga şi doamna Gorghiu, că după o întâlnire tehnică urmează discuţii la nivelul liderilor. Este o chestiune normală, s-au întâlnit specialiştii acum urmează întâlnire între preşedinţii de partide parlamentare. Chiar toate partidele au propus ca după aceste discuţii tehnice să urmeze întâlnirea firească între liderii politici pentru a se lua o decizie”, a susţinut Oprea.

    Preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a declarat luni, la finalul şedinţei Coaliţiei, că PSD cere amânarea dezbaterilor parlamentare privind Codul Fiscal şi doreşte o reuniune a liderilor partidelor parlamentare pentru joi, astfel încât să se ajungă la o decizie politică.

    Propunerea este ca joi să fie o întâlnire a partidelor parlamentare pentru a lua o decizie politică în privinţa Codului Fiscal, astfel încât acesta să fie modificat în sesiunea parlamentară ordinară, a spus Liviu Dragnea, arătând că practic nu se mai poate vorbi despre sesiune extraordinară.

    Parlamentul a intrat, începând de luni, în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea cererii de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Înaintea sesiunii, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut joi discuţii tehnice privind Codul fiscal. În urma consultărilor – la care au participat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici (PSD), Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache (PNL), Eugen Nicolicea, Haralambie Vochiţoiu (UNPR), Iuliu Winkler, Erdei Doloczki Istvan, Alexandru Vegh (UDMR) şi Cătălin Beciu (ALDE) – au fost anunţate propunerile ca TVA să scadă în două trepte, de la 24% în prezent, la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi 19% de la începutul lui 2017 şi ca eliminarea supraaccizei la carburanţi să fie amânată până la 1 ianuarie 2017.