BusinessMagazin

Tag: ong

  • Opt ONG-uri cer dezbaterea publică a proiectului de lege privind prelucrarea datelor

    APADOR-CH, Asociaţia Pentru Minţi Pertinente, Agenţia de monitorizare a presei ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe şi Institutul pentru Politici Publice îşi exprimă dezacordul faţă de modul netransparent în care preşedinţia şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice.

    ONG-urile susţin că proiectul trebuia discutat cu societatea civilă şi alţi actori interesaţi, înainte de a fi pus pe site-ul Senatului.

    “În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice. Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicaţiile electronice, organizaţiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, şi apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenţei presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care iniţiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societăţii civile să vină cu propuneri de îmbunătăţire”, se arată în comunicatul transmis, joi, MEDIAFAX.

    În opinia organizaţiilor semnatare, preşedinţia şi partidele parlamentare refuză să-şi respecte promisiunile de transparenţă făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituţională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituţiile statului în ultimul deceniu.

    “Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităţilor române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR. Putem înţelege motivaţia principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenţia că legile trebuie dezbătute public şi nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informaţii, cu atât mai mult cu cât este vorba de potenţiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viaţă privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică şi serviciile de informaţii continuă să ignore interesul public şi transparenţa decizională în procesul democratic”, se mai arată în comunicat.

    Organizaţiile semnatare precizează că încă nu se pronunţă pe fondul proiectului în discuţie, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen- proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale şi eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile.

    “Doar aşa se poate oferi societăţii civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri şi observaţii, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societăţii democratice, şi anume principiul transparenţei decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie şi de transparenţă în activitatea decizională, şi de protecţia vieţii private”, se mai arată în comunicat.

    Proiectul de lege privind reţinerea datelor cu caracter personal, semnat la Cotroceni de liderii partidelor parlamentare, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere şi se află timp de o lună în consultare publică.

    Proiectul modifică Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice şi este semnat de liderii PNL Alina Gorghiu, Vasile Blaga, liderul PSD Victor Ponta, liderul UNPR Gabriel Oprea, liderul PC Daniel Constantin, liderul UDMR Kelemen Hunor şi deputatul Varujan Pambuccian (Minorităţi Naţionale).

    Kelemen Hunor a scris, sub semnătura sa, că are câteva amendamente la proiect, legate de perioada de stocare şi garanţii pentru stocarea datelor, iar Varujan Pambuccian a menţionat că susţine ca perioada de păstrare a datelor să fie de 6 luni -2 ani, precum şi obligativitatea transmiterii în formă elelctronică semnată cu semnătură calificată.

    În expunerea de motive care însoţeşte proiectul se arată că această propunere legislativă de modificare a Legii 506 din 2004 nu urmăreşte înlocuirea Legii 82 din 2012 declarată neconstituţională prin decizia Curţii Constituţionale.

    “Practic, compeltările şi modificările aduse Legii 506 din 2004 prin prezenta iniţiativă legislativă constau în definirea datelor tehnice ce permit individualizare echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice şi statuează garanţiile şi condiţiile de legalitate prin instituirea obligaţiei de obţinere a aprobării judecătorului competent anterior accesării respectivelor date de orice autorităţi şi instituţii publice. Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deţinute de furnizori în scopul facturării şi prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligaţii suplimentare”, se menţionează în expunerea de motive.

    Modificările şi completările aduse Legii 506 din 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice au fost elaborate avându-se în vedere cerinţele prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecţia datelor personale şi la protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi proiectul de Regulament al UE aflat în dezbatere, Constituţia şi celelalte acte normative naţionale, se mai precizează în document.

    Prin urmare au fost introduce garanţii noi în cuprinsul legii, pentru a proteja dreptul la viaţa intimă, familial şi privată, având în vedere că această lege stabileşte condiţiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicaţiilor electronice, accesarea datelor poate fi făcută într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului , iar când sunt transmise solicitările, ele se semnează cu semnătură electronică extinsă.

    Iniţiativa de modificare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

    Astfel, accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.

    Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice se vor pune la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

    Solicitările privind datele formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor articolelor 14, 15, 17 – 23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

    Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date. Solicitările se procesează în condiţii de confidenţialitate.

    Propunerea legislativă mai prevede că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

    Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, se menţionează în iniţiativa legislativă.

    Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai prevede proiectul legislativ.

    În plus, prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai este prevăzut în proiectul de lege.

  • Tinerii care vor conduce, peste câţiva ani, România

    Citiţi şi: Adolescenţii care vor reprezenta România următoarelor generaţii

  • Tinerii care vor conduce, peste câţiva ani, România

    Citiţi şi: Adolescenţii care vor reprezenta România următoarelor generaţii

  • Societatea civilă din Norvegia are un rol decisiv în guvernare. În România, altă realitatate

    Confederaţia Caritas a prezentat, joi, “Analiza comparativă privind furnizarea şi finanţarea serviciilor sociale – 2014”, arătând că societatea civilă are un rol major în funcţionarea societăţii norvegiene.

    “Analizând volumul şi intensitatea implicării civice din această ţară, putem spune că societatea şi societatea civilă sunt noţiuni care se suprapun şi se confundă. Practic, nu există norvegian fără implicare civică voluntară concretă. (…) Jumătate dintre norvegieni prestează voluntariat corespunzător a 115.000 de norme întregi de muncă, mai mult decât însumează angajaţii industriei petroliere şi învăţământului în Norvegia”, se arată în raportul prezentat joi.

    De altfel, consultările societăţii civile sunt la ordinea zilei în toate etapele proceselor de guvernare, de la formularea agendei, elaborarea propunerilor, până la procesele de decizie, implementare, monitorizare şi feedback asupra efectelor măsurilor de guvernare, se mai arată în raport.

    Serviciile sociale asigurate de societatea civilă au fost transferate în timp către autorităţiile locale, în timp ce serviciile pentru vârstnici, serviciile paliative şi de îngrijire la domiciliu, serviciile pentru persoanele cu dizabilităţi sau cele de locuire sunt asigurate în continuare de către organizaţiile neguvernamentale, mai ales în mediul urban. În schimb, cele mai multe servicii pentru persoane cu dizabilităţi sunt oferite chiar de astfel de persoane şi de către aparţinătorii acestora.

    “Sursele de finanţare ale organizaţiilor societăţii civile provin din fonduri publice (o treime). (…) Suplimentar finanţărilor publice, toate activităţile non-profit inclusiv activităţile economice non-profit şi antreprenoriatul social, sunt scutite de taxe şi impozite. TVA este restituit la finele fiecărui an în totalitate tuturor ONG-urilor. De asemenea, sunt prevăzute facilităţi fiscale pentru donaţii”, se mai arată în documentul citat.

    De altfel, în Norvegia, profitul provenit din loterie şi jocurile de noroc este reinvestit în totalitate în domeniul social şi al susţinerii societăţii civile, iar 49 la sută din resursele totale ale organizaţiilor reprezintă muncă voluntară şi cadouri (donaţii).

    În România, societatea civilă se dezvoltă greu şi anevoios, din cauza “terenului social greu afectat din perioada comunistă”, dat fiind că atitudinea civică, responsabilitatea individuală şi colectivă, capacitatea de autoorganizare, spiritul de iniţiativă, dar şi încrederea în sine şi în concetăţeni au fost sistematic pedepsite în acea perioadă.

    “Totuşi, implicarea civică a crescut în România în mod încurajator, rolul inovativ al ONG-urilor în remodelarea sistemului de asistenţă socială devine tot mai evident, acceptarea ONG-urilor în rândul populaţiei se consolidează, implicarea voluntară şi civică a populaţiei se extinde. De asemenea, asistăm la agregarea ONG-urilor în suprastructuri reprezentative (iniţiative comune, organizaţii umbrelă), capabile de lobby şi advocacy. Dar, din păcate, o colaborare reală, activ-constructivă, de substanţă între ONG-uri şi autorităţi se lasă încă aşteptată. Autorităţile şi ONG-urile, cu puţine excepţii pozitive, continuă să trăiască şi să administreze lumi şi realităţi diferite, puţinele tangenţe fiind predominant confruntative, risipitoare de energie”, se arată în documentul citat.

    De asemenea, o serie de atribuţii şi responsabilităţi au fost delegate de la nivel central către autorităţile locale, fără ca resursele financiare să fie asigurate în mod corespunzător.

    Posibilităţile legale de contractare a serviciilor sociale din partea autorităţilor locale există, însă sunt mult limitate de posibilităţile financiare foarte restrânse ale autorităţilor locale. Autorii documentului consideră că, în majoritatea cazurilor, colaborarea este rezervată, sceptică, alteori “de-a dreptul arogantă şi duşmănoasă”.

    Totoodată, reglementările contractării sociale sunt ambigue: pe de o parte, există o lege cadru (Legea 292/2011) fără legislaţia secundară aferentă, care prescrie obligativitatea parcurgerii procedurilor de achiziţie publică, pe de altă parte, este în vigoare Ordonanţa Guvernului 68/2003, care descrie posibilitatea contractării, reglementând inclusiv modelul de contract prin ordin ministerial, unde obligaţia parcurgerii procedurilor de achiziţie publică nu este stipulată.

    “În plus, obligaţia reînnoirii anuale a contractelor de furnizare de servicii măreşte în mod considerabil birocraţia aferentă şi generează incertitudine în planificarea şi dezvoltarea sustenabilă a ofertei de servicii. Suplimentar, şi în România există finanţări nerambursabile din bugetele locale, reglementate prin Legea 350/2005, însă în mod exclusiv pentru programe sociale. Din acest motiv, o serie de servicii sociale derulate de ONG sunt împachetate sub formă de programe”, se mai arată în raport.

    Raportul a fost realizat în cadrul proiectului “ONG-uri mai puternice împreună! – Lobby şi advocacy pentru crearea de oportunităţi egale pentru ONG-urile furnizoare de servicii sociale în accesarea finanţărilor publice” ce se derulează pe o perioadă de 20 de luni (1 aprilie 2014 – 31 noiembrie 2015) şi este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Bugetul proiectului este de 163.890,35 euro din care 88,71 la sută reprezintă finanţare nerambursabilă.

  • Un exerciţiu de imaginaţie în care 84 de adolescenţi conectaţi, critici şi creativi vor reprezenta România următoarelor generaţii

    “În iunie 2014, colegul meu, Virgil Godeanu, şi-a pictat vanşii vechi. Mie mi-au plăcut aşa de tare încât l-am rugat să-i picteze şi pe ai mei. Aşa a apărut ideea din spatele Go-style. În următoarele două zile, am creat pagina de Facebook şi e-shop-ul (www.go-style-2.shopmania.biz), într-o săptămână am avut prima comandă şi după ea au urmat multe altele. Pentru acest an, avem în plan o prezentare de modă în cadrul unui fashion show, câteva colecţii sezoniere (Summer Festivals, Back to school şi First snow), atragerea a 65 de clienţi noi şi 12.000 de like-uri pe Facebook, iar pe termen lung proiectul va evolua într-o platformă naţională de magazin online free source deschisă adolescenţilor întreprinzători din România sau, în cel mai rău caz, va eşua într-o vânzare profitabilă către un grup din industria textilă care îşi doreşte o intrare abruptă pe piaţa de teenage fashion.“

    Cristina Pogorevici vorbeşte în termeni de trecut, prezent şi viitor despre proiectul ei antreprenorial de parcă antreprenoriatul ar fi ceva ce face de când lumea. De fapt, lumea ei a început în urmă cu 16 ani, iar magazinul său online îi ocupă cam 15% din timpul unei zile, după cum ea însăşi estimează. Îşi împarte ziua în procente: „50% şcoală (este în clasa a zecea la liceul Lazăr), 15% Go-style, 10% familie, 10% prieteni, 10% voluntariat, 5% lectură & internet“, vrea să studieze la Columbia University, cântă la pian, predă engleză copiilor, nu are medii sub 9 şi spune că, în general, se implică doar „în activităţi care îi cizelează personalitatea“.

    Citiţi şi: Tinerii care vor conduce România

    Senzaţia din preajma celor 84 de adolescenţi selectaţi de Şcoala de Valori pentru proiectul Excepţionalii este că România mai are o şansă, că generaţiile care s-au născut odată cu revoluţia tehnologică şi care au o inteligenţă emoţională superioară au capacitatea de a schimba lumea din jurul lor. Suntem însă perfect conştienţi că atât cei 84 de excepţionali, cât şi alte zeci sau sute ca ei care nu au participat la proiect, se încadrează într-o categorie diferită faţă de media vârstei lor. În România sunt acum, conform Institutului de Statistică şi unor studii ale UNICEF, aproape 1 milion de adolescenţi cu vârsta între 15 şi 18 ani, dintre care 19% au abandonat şcoala, 90% se uită în medie şapte ore pe zi la televizor ori stau pe internet, iar rata de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns în 2014 la 55% (crescând de la 44% în 2012). 

    „Cel mai prost stau la capitolul viaţă personală deoarece nu am timp de aşa ceva“, se situează direct în partea opusă a spectrului despre care vorbim Teodora Agarici, o adolescentă de 17 ani care îşi organizează ziua de după şcoală, unde termină cursurile la 12:30, între teme şi activitatea din diverse centre sociale sau de plasament unde predă copiilor engleză, iar seara şi-o împarte între revista LZR, unde în prezent conduce departamentul de comunicare & PR, traduceri pentru filme, ca voluntar în cadrul asociaţiei Macondo, sau internshipul din cadrul NexT Film Festival.

    „Nu prea petrec timp cu prietenii mei în timpul săptămânii, ci doar la sfârşit de săptămână. Cu familia petrec de asemenea foarte puţin timp, cam 10% din totalul de activităţi al unei zile“, spune Adelin Torge, un băiat serios cu ochelari de hipster care şi-a făcut deja un portofoliu frumos de clienţi din toată lumea, cărora le desenează sigle sau le face pagini web. Adelin a lansat un joc pentru mobil şi a construit o platformă pentru construcţia de pagini web, iar acum lucrează la o aplicaţie pentru mobil/PC, un soi de minireţea de socializare axată pe informaţii de cultură generală. Când era mic, Adelin visa să ajungă gimnast. În clasa a noua a descoperit informatica şi s-a îndrăgostit foarte repede de ea: „Am început să caut cât mai multe informaţii, am început să fac cursuri de programare online şi cred că, din totalul de cunoştinţe în domeniul programării, 80% le-am deprins singur, în faţa calculatorului. De aceea, cei mai buni prieteni ai mei sunt persoanele care mă susţin în ceea ce fac, care mă sfătuiesc şi mă ajută la nevoie“.

  • ONG-uri: Fondul de Mediu nu este pentru sprijinirea industriei auto. Cerem dezbatere publică

    ONG-urile semnatare îi cer ministrului Mediului să nu mai finanţeze programul Rabla din Fondul pentru Mediu, motivând că sumele considerabile investite până în prezent în acest program nu se justifică, atâta timp cât nu se cunoaşte eficienţa sa din punct de vedere al impactului de mediu.

    Mai mult, potrivit ONG-urilor, există posibilitatea ca acest program să fi contribuit la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin aceea că mii de autovehicule vechi, dintre care cele mai multe nu mai circulau, au fost înlocuite cu autovehicule noi care vor fi în circulaţie cel puţin 10 ani.

    “Considerăm că acest program, care stimulează mai mult producţia şi vânzarea de autovehicule decât protecţia mediului (fără ca măcar să se impună o limită maximă de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achiziţionate prin intermediul său), ar trebui, mai degrabă, să cadă în sarcina Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi a producătorilor şi importatorilor de autovehicule. MMAP (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, n.r.) şi-­‐ar putea manifesta, în acest mod, preocuparea reală pentru mediu şi pentru promovarea economiei verzi. (…) Calitatea aerului, de exemplu, subiect de infringement pentru România, nu se rezolvă sprijinind industria de autoturisme”, spun organizaţiile neguvernamentale de mediu.

    În continuare, ONG-urile solicită ministrului să organizeze o dezbatere publică privind modul în care va fi repartizat bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) în 2015, în cadrul căreia să fie consultate şi ONG-urile de mediu şi producătorii de produse şi servicii verzi.

    Anul trecut, în cadrul programului Rabla au fost distribuite 20.391 de tichete de reducere la casarea unui autoturism vechi, în vederea cumpărării unuia nou, fiind alocat astfel un buget de peste 132,5 milioane de lei.

    Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat pentru MEDIAFAX că programul Rabla cu siguranţă va continua, fiind unul foarte popular, cu rezultate foarte bune anul trecut.

    În 2013, contribuţiile totale la Fondul pentru Mediu au fost de peste 373 de milioane de lei, provenind din timbrul de mediu, alte taxe, conform OUG 196/2005, şi dobânzi.

    Din aceste contribuţii, s-au plătit peste 87,8 milioane de lei pentru programul Rabla 2013 (dintr-un buget alocat de 166 de milioane de lei) şi 12.000 de lei ca sprijin financiar la achiziţia unui automobil electric (dintr-un buget de 1.200.000 de lei, respectiv pentru cumpărarea a 100 de astfel de automobile).

    Tot în 2013, s-au mai făcut plăţi şi în cadrul altor programe, pentru care au fost organizate sesiuni de finanţare în anii trecuţi, precum cele vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare (peste 89 de milioane de lei), prin realizarea de spaţii verzi în localităţile din mediul urban (24.584.305 lei), împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor (22.898.581 de lei), creşterea producţiei de energie din surse regenerabile (9.628.631 de lei), închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier (4.117.293 de lei) şi Casa Verde (8.810.937 de lei).

    La acestea s-au adăugat plăţile de aproape 3,2 milioane de lei în cadrul programului privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului şi plăţi mai mici pentru efectuarea de monitorizări, studii şi cercetări în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice privind sarcini derivate din acorduri internaţionale, directive europene sau alte reglementări naţionale sau internaţionale, precum şi cercetare-dezvoltare în domeniul schimbărilor climatice (1.738.274 de lei) şi pentru conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate (148.708 lei).

    Totalul plăţilor făcute de AFM în 2013 a fost astfel de aproape 252 de milioane de lei.

  • ONG-uri: Strategia privind persoanele cu dizabilităţi nu a fost discutată cu beneficiarii

    Mai multe organizaţii neguvernamentale i-au trimis, joi, o scrisoare deschisă ministrului Muncii, Rovana Plumb, pentru a-i atrage atenţia asupra unor aspecte importante cu privire la Strategia naţională “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi” (2015-2020), document care a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) în 29 decembrie 2014, cu precizarea că propunerile, sugestiile şi opiniile pot fi transmise doar până în 7 ianuarie.

    “Este al doilea demers pe care MMFPSPV îl face pentru a realiza strategia naţionala în domeniul dizabilităţii. Primul a avut loc în perioada decembrie 2013-aprilie 2014 şi s-a finalizat cu un proiect contestat vehement de persoanele cu dizabilităţi şi de organizaţiile neguvernamentale, în mod deosebit din cauza lipsei de viziune şi de corelare cu alte strategii, dar mai ales din cauza lipsei de voinţă în ceea ce priveşte implementarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010. La vremea aceea aţi exprimat ideea ca veţi încuraja colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale care «ştiu şi înţeleg mai bine decât oricine altcineva cum trebuie să răspundem punctual nevoilor»”, se arată în scrisoare trimisă Rovanei Plumb.

    Reprezentanţii societăţii civile spun că, din păcate, situaţia s-a repetat, prin faptul că proiectul de strategie postat pe site nu a fost dezbătut cu persoanele cu dizabilităţi şi cu organizaţiile neguvernamentale ale acestora, deşi – susţin ei – acest lucru ar fi fost posibil.

    “În 29.12.2014 au fost puse în dezbatere publică pe site-ul ministerului trei strategii naţionale aferente perioadei 2015-2020. Singura strategie naţională căreia i s-au acordat pentru dezbatere publică doar 10 zile calendaristice, fără a se ţine cont că este perioada de sărbători cu zile libere şi weekend, a fost strategia la care facem referire. Asta pentru un document care urmează a afecta în următorii cinci ani viaţa a peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi şi a familiilor acestora!”, se arată în scrisoare deschisă.

    Semnatarii scrisorii susţin că cea mai gravă problemă constă în faptul că proiectul de strategie nu exprimă angajamentul ferm privind implementarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi nu este conturat suficient ca plan de implementare a acesteia.

    “Cele mai de substanţă din prevederile Convenţiei sunt deteriorate prin tratare lineară, ceea ce va impiedica reforma profundă a sistemului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi din România. Aceasta constituie cauza îngrijorării majore a organizaţiilor din zona de lobby şi advocacy pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor din zona serviciilor sociale destinate acestora. În concluzie, proiectul propus este încă departe de a răspunde aşteptărilor legate de implementarea Convenţiei ONU ca unic document internaţional şi ratificat prin lege naţională (!) menit să promoveze, să protejeze şi să asigure exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertătilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi”, notează semnatarii.

    Organizaţiile neguvernamentale solicită să fie organizate dezbateri publice la care să participe persoane cu dizabilităţi de toate tipurile şi gradele de handicap, precum şi organizaţii neguvernamentale ale acestora: “Solicităm public să fie stabilit un grup de lucru multisectorial compus din experţi, dar şi reprezentanţi cunoscători ai acestui domeniu din partea autorităţilor publice, care să analizeze proiectul de strategie în corespondenţă cu prevederile Convenţiei ONU şi să finalizeze strategia naţională prin referire la această analiză! Solicităm public să fie postat pe site-ul ministerului avizul consultativ al Consiliului de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, prevăzut de Legea nr. 448/2006, fiind vorba despre un proiect de act normativ care are ca obiect protecţia persoanelor cu dizabilităţi!”.

    Semnatarii scrisorii deschise sunt Reţeaua Informală a Prestatorilor de Servicii pentru Persoane cu Dizabilităţi (DIZABNET), Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (Federaţia ONPHR), Confederaţia CARITAS România, Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic România (ASCHFR), Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD), Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Comisia ONG Iaşi din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială a Judeţului Iaşi, Fundaţia Alături de Voi România şi Asociaţia Four Change.

  • (P) Telekom Romania oferă până la 50.000 de Euro pentru proiecte destinate comunităţii

    Beneficiind de implicarea comunităţii, Telekom Romania a selectat din cadrul celor 6 teme principale listate pe www.teimplici.ro, cele mai importante 12 arii, ca nivel de interes, în care va investi fonduri pentru dezvoltarea de proiecte de responsabilitatea socială. Ariile de înscriere a proiectelor sunt:

    1. Educaţie sanitară preventivă;
    2. Învaţă să fii voluntar;
    3. Pregătire pentru viaţă;
    4. Nutriţie sănătoasă;
    5. Sănătatea în mediul rural;
    6. Stil de viaţă sănătos;
    7. Dezvoltare durabilă;
    8. Educaţia în domeniul mediului;
    9. Inovaţie în domeniul educaţiei;
    10. Inovaţie în domeniul sănătăţii;
    11. Transportul alternativ;
    12. Protejarea copiilor, vârstnicilor şi a victimelor violenţelor.

    Toate organizaţiile non-guvernamentale cu proiecte care pot fi încadrate în aceste 12 arii sunt invitate să le înscrie pe platforma www.teimplici.ro în perioada 22 octombrie – 12 noiembrie 2014.

    Printre criteriile de eligibilitate ale proiectelor se numără: capacitatea de a livra rezultate sustenabile şi măsurabile; contribuţia ONG-ului să fie de minimum 20% din valoarea întregului proiect; suma solicitată să fie de maximum 5.000 euro. Fiecare participant are dreptul să înscrie un singur proiect, în cadrul ariei în care consideră că are cea mai bună expertiză. Mai multe detalii despre condiţiile de participare şi de eligibilitate a proiectelor sunt disponibile aici, pe www.teimplici.ro.

    În perioada 14 noiembrie – 3 decembrie proiectele înscrise vor putea fi votate public pe platforma teimplici.ro şi vor fi evaluate simultan de către un juriu de specialitate. Votul publicului va reprezenta 50% din nota finală a fiecărui proiect.

    Juriul este format din următoarele personalităţi: Cristina Bazavan – blogger, Cristi China Birta – blogger, Lăcrămioara Botezatu – Project Manager www.csrmedia.ro, Florin Ghindă – Fondator Romaniapozitiva.ro, Paula Herlo – jurnalist, Mircea Kivu – Sociolog FDSC, Ionuţ Sibian – Director Executiv FDSC şi Ruxandra Vodă, Director Comunicare, grupul de companii Telekom Romania.

    Proiectele câştigătoare vor fi anunţate pe data de 11 decembrie 2014, iar implementarea lor se va realiza în decursul anului 2015.

    Proiectul teimplici.ro a fost lansat în vara acestui an, românii fiind invitati să îşi exprime părerea cu privire la cele mai importante direcţii în care ar trebui să se investească în societatea din România. Au fost propuse pe platformă 6 teme principale, iar în urma celor peste 18.600 de voturi primite din partea publicului, acestea s-au clasat după cum urmează ca relevanţă: Educaţie, Sănătate, Mediu, Inovaţie, Dezvoltare şi Protecţie socială. În cadrul acestor teme, utilizatorii site-ului teimplici.ro au fost invitaţi să propună şi arii specifice de intervenţie, iar din cele peste 80 de arii menţionate pe platformă, au fost selectate 12 în funcţie de importanţa acordată în urma voturilor şi a interacţiunilor.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cine sunt observatorii alegerilor şi ce drepturi au ei

    Printre ONG-urile acreditate – asociaţii şi fundaţii – sunt unele deja cunoscute în România (Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia Mişcarea Populară, Asociaţia Iniţiativa România Liberală, Asociaţia Noua Republică), în timp ce numele altora sună amuzant sau doar neobişnuit (Asociaţia Sunetul Distracţiei Civilizate, Asociaţia România Zâmbeşte, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia Lupta împotriva Corupţiei, Crimei Organizate şi Terorismului Intern şi Internaţional).

    Conform legii, pot fi acreditaţi ca observatori interni ai alegerilor reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

    Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.

    Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.

    Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă privind îndeplinirea condiţiilor eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

    Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-media se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

    Observatorii pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi al semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie.

    Observatorii au dreptul să sesizeze în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Ei nu pot interveni însă în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

    Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din incinta secţiei de votare.
     

  • Cum a ajuns Carmen a lui Bizet să fie incorectă politic

    Aşa a procedat o companie de operă din Australia, prin hotărârea de a nu mai monta opera “Carmen” de Georges Bizet în următorii doi ani, deoarece protagonista lucrează într-o fabrică de ţigări.

    Scopul deciziei a fost de a nu supăra o organizaţie guvernamentală care sponsorizează compania de operă şi care promovează un stil de viaţă sănătos. Decizia nu a fost însă deloc bine primită de public, scrie LA Times. Chiar şi politicienii, inclusiv membri ai guvernului, au luat atitudine, afirmând că reprezintă un exemplu de cenzură în artă şi chiar de corectitudine politică “care a luat-o razna”.