“Nu cred că există acoperiţi în DNA. Mă bazez pe calitatea morală a colegilor cu are lucrez, în primul rând pe acest lucru mă bazez şi îmi cunosc colegii foarte bine, le cunosc atitudinea profesională şi morală (…) şi nu cred că SRI are nevoie de acoperiţi în DNA”, a declarat Kovesi, în cadrul emisiunii “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.
Declaraţia procurorului şef al DNA a fost făcută în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut CSAT să facă verificări cu privire la calitatea magistraţilor, respectiv dacă sunt ofiţeri acoperiţi.
Laura Kovesi a spus că este de acord să fie făcute verificări pentru a se stabili dacă în cadrul structurii din Ministerul Public pe care o coordonează există lucrători în structurile de securitate.
“Nu am nicio problemă dacă se verifică acum, foarte bine, să se verifice. (…) Eu nu cred că sunt ofiţeri acoperiţi în DNA, dar să se facă verificări”, a spus Laura Kovesi.
Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen de miercuri, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.
Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.
Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.
UNJR arăta, în 11 mai, într-un comunicat transmis MEDIFAX, că a făcut această solicitare, fiind “profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaţii”.
Astfel, UNJR a cerut CSM să verifice dacă toţi procurorii şi judecătorii respectă interdicţia de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie.
De asemenea, UNJR a solicitat CSM să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care “trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic»”.
“Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină «interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa”, se arăta în comunicat.
Prima solicitare a UNJR a venit în urma afirmaţiilor fostului preşedinte al României, conform cărora pâna in 2004 au existat “ofiţeri acoperiţi printre magistraţi”, aceştia fiind şantajabili datorită faptului ca au încălcat Constituţia din 1991.
“Aceste declaraţii ale unui fost preşedinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepţia ca aceşti magistrati nu ar fi independenţi”, se preciza în comunicatul UNJR.
A doua solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii a venit în urma unui interviu dat de directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, Dumitru Dumbravă, care “escaladează afirmaţiile fostului preşedinte şi afirmă că instanţa de judecată a devenit «câmp tactic» de operaţiuni al serviciilor de informaţii”. “În prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, a mai spus Dumbravă în interviul citat.
UNJR nota că “sala de judecată este locul în care fiecare personă vine să îşi caute dreptatea în mod public şi transparent, locul unde statul şi cetăţenii săi sunt deopotrivă apăraţi şi egali în faţa legii”, iar “acest spaţiu nu trebuie şi nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operaţiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparenţă”.
“UNJR consideră că declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraţilor, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii şi procurorii să dea declaraţii anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informaţii. Până în prezent, însă, nu s-a făcut o verificare a acestor declaraţii”, arăta Uniunea Judecătorilor.
Organizaţia aprecia că CSM, ca garant al independenţei justiţiei, are competenţa şi ar trebui să fie prima instituţie interesată să ceară CSAT să verifice dacă declaraţiile magistraţilor sunt reale sau nu.
Uniunea sublinia că fiecare cetăţean are dreptul să ştie, atunci când se adresează justiţiei, dacă o face în faţa unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în faţa unei persoane ce serveşte interesele altor instituţii ale statului.
“Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Interdicţia de a nu fi atât magistrat cât şi ofiţer de informaţii este o valoare constitutională. Respectarea Constituţiei şi a garanţiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democraţie, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate şi investigată prompt de autorităţile competente”, se mai spunea în comunicatul UNJR.
Într-un interviu pentru site-ul juridice.ro, Dumitru Dumbravă, vorbind despre angajarea SRI în lupta împotriva corupţiei, declara că se bucură că, “în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat”.
“Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, este declaraţia lui Dumbravă la care face referire UNJR.
De altfel, Horaţius Dumbravă a cerut, la începutul acestui an, plenului CSM şi, implicit, fiecărui membru al acestuia să trimită toate declaraţiile date de judecători, procurori, magistraţi asistenţi, de personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi de personalul auxiliar de specialitate al magistraţilor, în 2013 şi în 2014.