BusinessMagazin

Tag: oficiu

  • Ialomiţianu (PNL): Comisia de buget îi va audia pe şefii ANAF şi ONPCSB în legătură cu Panama Papers

     Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor va face, în şedinţa de marţi, audieri legate de Panama Papers, la care vor lua parte şefii ANAF şi ai Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), a declarat, miercuri, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, informează Mediafax

    ”Săptămâna viitoare în Comisia de buget, finanţe din Camera Deputaţilor vom avea o discuţie cu preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi cu preşedintele ANAF pe problema paradisurilor fiscale din Panama, privind conturile şi tranzacţiile financiare care s-au făcut prin firmele din acest paradis fiscal şi să vedem ce măsuri întreprind aceste instituţii. Trebuie să avem o reacţie mai ales pentru că sunt persoane din România care au înfiinţat firme în Panama şi sunt convins că multe tranzacţii s-au derulat prin acele firme şi nici Fiscul român şi nici Oficiul nu ştiu de aceste tranzacţii. S-ar putea să fie vorba despre evaziune fiscală, spălare de bani”, a anunţat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a afirmat că, potrivit legii, impozitarea profiturilor se face în ţara în care se obţine profitul, nu acolo unde firma este înregistrată.

    “Spunea o persoană care a deschis o firmă în Panama că voia să plătească impozite mai mici. Problema este a transparenţei, pentru că s-ar putea ca multe tranzacţii pe care le-a derulat prin (firma-n.r.) din Panama să nu fi fost declarate în România, iar Fiscul român să nu-şi fi luat impozitul. Orice activitate care se desfăşoară în România trebuie impozitată aici, nu în Panama. Înfiinţarea (acestor offshore-uri-n.r.) este legală, dar problema este să desfăşori activitatea în ţara respectivă, nu să desfăşori activitatea economică în România, iar înregistrarea veniturilor să se facă în firma din paradisul fiscal, pentru că orice activitate care se desfăşoară în România se impozitează în România, aşa este legea română şi la nivel european legislaţia spune la fel, impozitarea profiturilor se face în ţara în care obţii profitul, nu unde deţii firma”, a mai spus Ialomiţianu.

    Deputatul PNL a precizat că trebuie văzută care este provenienţa banilor şi dacă aceştia au fost transferaţi legal sau ilegal în Panama.

    “În momentul în care nu plăteşti impozit în România, înseamnă că ai făcut evaziune fiscală. Să vedem provenienţa banilor, dacă au fost transferaţi din România în mod ilegal, lucrurile acestea trebuie cercetate”, a subliniat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a recomandat instituţiilor ablitate înfiinţarea unui grup de lucru comun la nivelul UE pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani.

    “Fac o recomandare instituţiilor, să facă demersuri ca la nivelul UE să se formeze un grup de lucru şi să acţioneze în comun pentru că individual nu vom avea mare succes în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani. Avem legislaţie europeană care se referă la constituirea de grupuri pentru a combate şi preveni fie evaziunea fiscală, fie spălarea banilor. Trebuie să face aceste demersuri, rezultatele vor fi reduse dacă fiecare ţară va acţiona individual”, a conchis Ialomiţianu.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat marţi că nu a discutat cu şeful ANAF despre dosarele Panama şi a precizat că inspectorii agenţiei nu au nevoie de dispoziţie de la primul-ministru pentru a-şi face treaba dacă ei consideră că s-a încalcat legea.

  • Dan Ghiţă, preşedintele Rombet, despre industria de gambling din România: “Suntem în plin proces de schimbare a imaginii acestei industrii”

    Noul cadru legislativ, dezvoltarea unui mediu de business corect al jocurilor de noroc, eradicarea pieţei negre şi creşterea siguranţei pentru jucători – sunt doar unele dintre principalele subiecte dezbătute în cadrul celei de a şasea Conferinţe Române de Gambling, care a avut loc miercuri, 2 martie, la Palatul Parlamentului.

    La eveniment au fost prezentă  Odeta Nestor, preşedintele Oficiului Na’ional pentru Jocuri de Noroc, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorului şi ai Consiliului Concurenţei.

    “Suntem mândri că autorităţile au început să acorde importanţă industriei jocurilor de noroc şi suntem în plin proces de schimbare a imaginii acestei industrii, iar desfăşurarea conferinţei la Palatul Parlamentului cred că reprezintă un mesaj cu o puternică încărcătură simbolică”, a declarat în deschiderea evenimentului Dan Ghiţă, preşedinte Rombet.

    Noul cadru legislativ oferă ocazia unei concurenţe loiale operatorilor pe piaţa jocurilor de noroc, cu eliminarea operatorilor de pe piaţa neagră, şi creşterea siguranţei jucătorilor. Doar în 2015, Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc din cadrul Guvernului României, a efectuat peste 8.000 de controale, cu o valoare totală a amenzilor aplicate de peste 8 milioane de lei.

    “Astfel, la sfârşitul lui 2015 erau înregistraţi cu drept de licenţă 488 de operatori de jocuri land based şi 19 operatori de jocuri online. Numărul operatorilor land based este mai mic decât în 2014 ca urmare a controalelor Oficiului Naţional pentru Jocurile de Noroc din cadrul Guvernului (ONJN). Cadrul reglementat va oferi o siguranţă operatorilor licenţiaţi şi va crea un mediu de business corect”, a intervenit în cadrul conferinţei Odeta Nestor, preşedinte ONJN.

    Noua legislaţie diferenţiază România în sens pozitiv de alte state europene cu economii mai dezvoltate, au subliniat reprezentanţii industriei. „Mă gandesc la Polonia, la Republica Cehă…, unde piaţa neagră a jocurilor de noroc a înflorit, în condiţiile unei legislaţii deficitare. Noile norme de aplicare a legislaţiei din ţara noastră ne vor ajuta la eradicarea pieţei negre în această industrie şi, implicit, la creşterea siguranţei jucătorilor, care merg să se distreze într-un mediu reglementat, sigur, şi nu într-o locaţie clandestină/ilegală/neautorizată. Dacă anii trecuţi nu existau operatori licenţiaţi în domeniul jocurilor online, în prezent sunt înregistraţi, cu acte în regulă, 19 astfel de operatori, care se supun unor reguli clare, care protejează jucătorii”, a declarat Dan Iliovici, prim-vicepreşedinte Rombet.

    Normele de aplicare a legii jocurilor de noroc au fost adoptate de Guvern, după luni întregi de suspans, în data de 24 februarie 2016. Normele cuprind condiţiile tehnice de licenţiere a operatorilor, precum şi cele de acordare a licenţelor de gradul doi, pentru toţi cei care oferă servicii conexe jocurilor de noroc.

  • Cum arată cel mai nou sediu al Google – GALERIE FOTO

    Google a deschis recent cel mai nou sediu european al companiei la Munchen, acolo unde americanii au peste 400 de angajaţi.

    Biroul de la Munchen a fost deschis în urmă cu 10 ani ca un oficiu destinat plăţilor electronice; a urmat apoi decizia de a dezvolta şi un centru de programare în Germania, iar pasul următor a fost aducerea lui Wieland Holfelder în funcţia de engineering director&site lead.

    Creşterea numărului de angajaţi a fost spectaculoasă, de la 20 de angajaţi în 2008 la peste 400 de angajaţi la începutul acestui an.

  • Bwin se întoarce pe piaţa din România într-o altă formă

    Toamna trecută bwin împreună cu alte site-uri de pariuri online au fost interzise în România de către Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Lumea s-a întrebat când şi sub ce formă operatorii de pariuri se vor întoarce în ţară. Bwin revină în România, dar nu cu site propriu.  GVC Holdings(compania mama a SportingBet) a preluat bwin.party, astfel tehnologia bwin va fi încorporată în SportingBet, care nu este interzis în România.

    Un oficial al bwin, aflat la târgul de gambling, ICE 2016, mi-a spus că datorită acestei preluări, bwin nu vrea să revină în ţara noastră pentru că nu vor să împartă piaţa cu SportingBet. Totuşi, acesta a menţionat că tehnologia şi expertiza bwin va fi prezentă pe platforma de pariuri online a GVC.

    În septembrie 2015, GVC a cumpărat bwin.party pentru suma de 1.1 miliarde de lire sterline.

  • Câte mărci au depus românii în 2015 şi care sunt cele mai căutate clase

    De la începutul anului 2015 şi până în acest moment au fost depuse peste 7500 de astfel de mărci prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) potrivit ultimului Buletin Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) din luna noiembrie.

    Comportamentul de business cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale la nivelul ţării noastre nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul (8659 mărci depuse în 2014), potrivit unui comunicat de presă.

    Astfel, am putea spune că românii nu pun în topul priorităţilor de business protejarea portofoliului de proprietate intelectuală cu doar 7737 de mărci depuse până la această oră.

    Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuşi, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani. ”Firmele româneşti evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicţii mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China.”, declară Paul Cosmovici.

    Cele mai multe mărci cu protecţie în ţara noastră au fost depuse în domeniul publicităţii, managementului, educaţiei, activităţilor sportive şi de entertainment, dar şi în tehnologie şi dezvoltare software şi hardware (clasele 41, 35, 42).

    Anul trecut (2014) cele mai multe aplicaţii de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa şi Elveţia, iar la capitolul brevete fruntaşe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China şi Germania.
     

  • Ai un SRL-D? Vezi dacă nu îţi pierzi D-ul de la 1 ianuarie şi ce trebuie să faci

    Reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei SRL-D în SRL sau să opteze pentru altă formă juridică.

    Conform legii, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, reprezentantul societăţii se va prezenta la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde şi-a declarat sediul social, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc 3 ani de la înmatricularea societăţii, în vederea schimbării denumirii.

    Mai multe informaţii privind documentele necesare acestei modificări se găsesc la www.onrc.ro, secţiunea menţiuni/persoane juridice/modificarea denumirii.

    Lista societăţilor care îşi pierd calitatea de microîntreprindere S.R.L.-D. la 31 decembrie 2014 este disponibilă la adresa http://www.onrc.ro/index.php/ro/microintreprindere-debutanta.

  • Poşta a deschis primul oficiu în franciză în Capitală. Beneficiarul: complexul comercial Domino Plaza

     Poşta a deschis primul oficiu în franciză în Capitală, în cartierul Tei, în parteneriat cu complexul comercial Domino Plaza, care a investit 40.000 de lei în această unitate poştală, potrivit oficialilor companiei.

    “Aproximativ 80.000 de locuitori din Cartierul Tei vor putea să-şi plătească facturile sau să expedieze colete din acelaşi loc în care îşi fac şi cumpărăturile. Subunitatea poştală Partener Domino a fost dotată de către beneficiarul de franciză cu toate echipamentele impuse de activitatea poştală, inclusiv cu sistemele de securitate necesare. Costul estimat al investiţiilor făcute de către Domino Servicii Diverse este de aproximativ 40.000 de lei”.

    În cadrul oficiului vor lucra trei angajaţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Insolvenţele s-au redus la patru luni cu 14,36%, la aproape 8.900 de firme

     În luna aprilie un număr de 2.089 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, arată datele ONRC.

    În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele patru luni ale anului – 1.566 (în creştere cu 7,04% faţă de 2013), 565 (cu 12,1% mai multe decât în ianuarie-aprilie anul trecut), respectiv 455 firme (+63,08%).

    La nivel naţional, în 27 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 5,31% la 74,18%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în primul trimestru a scăzut cu aproape 10%

     În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni ale anului – 1.182 (în creştere cu 23,13% faţă de 2013), 453 (cu 27,97% mai multe decât în primul trimestru al anului trecut), respectiv 354 firme (+39,37%).

    La nivel naţional, în 26 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 1,35% la 75,66%.

    În Călăraşi, Neamţ şi Giurgiu au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în primul trimestru – 27, 36 şi, respectiv, 37 cazuri.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.801 intrând în insolvenţă, în scădere de la 1.853 în 2013, dar şi cele din construcţii – 736, comparativ cu 876 în primul trimestru al anului trecut, şi din industria prelucrătoare – 517, în scădere de la 619.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Registrul Comerţului eliberează de joi certificate constatatoare online

     Certificatele constatatoare eliberate de ONRC cuprind informaţii privind starea la zi a unei companii, informaţii esenţiale de natură statutară, financiară şi a domeniului de activitate. Aceste certificate sunt necesare, şi, de multe ori obligatorii, în a demonstra legitimitatea companiei şi în desfăşurarea activităţilor autorizate.

    Serviciul este disponibil de joi, 10 aprilie, iar eliberarea documentelor cu semnătură electronică se face în mod automat, fără intervenţia operatorului de date, 24/24 ore, 7/7 zile. Plata se realizează electronic, prin utilizarea unui card bancar, solicitantul obţinând o factură electronică.

    “Eliberarea certificatelor constatatoare şi a furnizărilor de informaţii în format electronic, prin noul serviciu InfoCert, se înscrie în cadrul preocupărilor de simplificare a formalităţilor la ONRC, astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor noştri cu servicii competitive. Serviciul InfoCert este o soluţie pentru reducerea costurilor şi a timpilor de aşteptare pentru solicitanţi, şi, totodată, un instrument prin care dorim să încurajăm şi să facilităm utilizarea, de către instituţiile publice, a documentelor care au ataşată semnătura electronică extinsă”, a declarat Silvia – Claudia Mihalcea, director general al ONRC,.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro