“Odată cu acest nou Cod Fiscal, zona de fiscalitate e cumva acoperită, cred că pasul logic următor ar fi cel al simplificării administrative. Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de ştampilă? (…) Va dispărea din Codul Fiscal, dar trebuie o ordonanţă de urgenţă sau o reglementare ca să dispară din toată legislaţia secundară”, a declarat marţi Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism, la o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.
La rândul său, Dragoş Anastasiu, cu afaceri în domeniul turismului, a precizat că ştampila va dispărea de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de la ministerul de resort.
“Va dispărea (ştampila – n.r.), aşa ne-a promis Ministerul de Finanţe, că de la 1 iulie dispare”, a spus Anastasiu.
Fostul ministru delegat a punctat că Republica Moldova a făcut deja acest pas, depăşind România la acest capitol.
“Nu ştiu dacă ne putem imagina o Românie fără ştampilă, dar e deja o realitate în Republica Moldova. Ne-a luat-o înainte, de trei luni au această reglementare, au scos ştampila. Cred că mai sunt două ţări în Uniunea Europeană în acest caz”, a afirmat Jianu.
Investitorul Marius Ghenea a adăugat că în multe ţări ale Uniunii Europene oamenii nu ştiu ce este o ştampilă, datorită faptului că aceasta nu mai este de mult timp utilizată.
Oamenii de afaceri ar dori îmbunătăţirea legislaţiei pe mai multe paliere, unul dintre acestea reprezentând capitalul social minim al unei firme.
“Dacă vorbim de capitalul social al unei firme, acei 200 de lei nu reprezintă absolut nimic, probabil niciun birou, un scaun nu mai costă 200 de lei, aşa că dacă dai faliment să-ţi plece cu scaunul. Cred că trebuie să avem o economie modernă, în care să intri în economie să te coste un euro, după care prin lege obligativitatea ca nivelul capitalului social să fie legat de cifra de afaceri, e foarte simplu de făcut acest lucru”, a menţionat Jianu.
În plus, în ceea ce priveşte înfiinţarea unei firme, el consideră că se poate ajunge şi în România la nivelul din Marea Britanie sau alte state, unde înfiinţarea durează 10 minute.
Anastasiu, proprietarul Eurolines, spune că pe fiecare domeniu în parte ar fi necesare îmbunătăţiri ale legislaţiei, dând ca exemplu condiţionarea unei autorizaţii de construire de acordul vecinului, aspect care reprezintă “o nenorocire” în România, pentru că “nimeni nu dă acordul decât condiţionat cu diverse facilităţi”.
De asemenea, mediul de afaceri ar vrea desfiinţarea Trezoreriei Statului, iar operaţiunile să fie preluate de CEC Bank sau “altă bancă de stat”, sau modernizarea acesteia, astfel încât să poată realiza plăţile online, mult mai uşor şi rapid.
“Ne putem imagina, în visele noastre frumoase, că facem o singură plată la bugetul statului implicând în spate cele 3-4-5 conturi în care trebuie să se ducă banii respectivi şi n-au decât ei să ducă mai departe aceste chestiuni, să fie o singură declaraţie”, apreciază Anastasiu.
În ceea ce priveşte controalele ANAF, de TVA sau de fond, antreprenorul spune că ar fi mai simplu ca acestea să fie anunţate din timp, cu o listă de documente de care inspectorul fiscal are nevoie, astfel încât să poată fi pregătite din timp situaţiile şi documentele.
“Iarăşi, dacă te duci şi controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane şi stai şi controlezi bonuri fiscale de 7 lei şi stai la discuţii pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor în România la contribuabilii mari este în medie de 272 de zile, pe când în alte ţări europene este la jumătate”, a punctat omul de afaceri.