În ultimii ani, tot mai mulţi antreprenori români s-au lăsat şi ei cuceriţi de dealurile domoale din zona Dealu Mare şi Drăgăşani şi readuc în prim-plan povestea uitată a vinurilor româneşti. Cum? De regulă, cu banii câştigaţi în alte businessuri, fie ele în energie, finanţe, producţie sau auto.
Într-o perioadă în care preţul petrolului îşi continuă declinul, bursele nu mai par nici ele la fel de atrăgătoare ca până acum şi nici măcar aurul nu mai e ce a fost, vinul devine o opţiune din ce în ce mai căutată. Nu, nu este un fenomen nou, ba din contră, connaisseurii şi pasionaţii de vinuri au în pivniţe licori în valoare de sute de mii şi chiar milioane de euro, provenind din Bordeaux, Champagne, Piemont sau alte regiuni cu tradiţie.
Domeniul atrage deopotrivă interesul producătorilor şi colecţionarilor, iar afacerea este susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri, dar şi de pasiunea pentru o licoare considerată a avea nu doar o componentă istorică puternică, ci şi una spirituală.
„Noi am intrat în această industrie aşa cum alţi oameni îmbrăţişează religia. Din toată inima“, sumariza recent Florence Cathiard ultimii 26 de ani din viaţă, pe care ea şi soţul său i-au dedicat vinului. Mai exact, producătorului francez de vin Smith Haut Lafitte. Povestea familiei Cathiard nu este extrem de lungă, însă cea a podgoriei şi a castelului pe care le-a cumpărat în regiunea Bordeaux se întinde pe parcursul a şase secole şi jumătate. O istorie mai lungă decât a multor state din lume.
Florence Cathiard l-a cunoscut pe soţul său Daniel când amândoi erau adolescenţi şi membri ai echipei naţionale de schi a Franţei. S-au îndrăgostit încă de atunci unul de altul şi abia mai târziu de vin. După ce s-au retras din sport, s-au dedicat afacerilor în retail, dezvoltând două lanţuri de magazine – unul alimentar, iar un altul de echipamente sportive sub brandul Go Sport. Când cele două ajunseseră la un total de 1.000 de unităţi, familia Cathiard le-a vândut către gigantul francez Casino, unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul mondial. Iar cei doi au decis să investească banii obţinuţi din această tranzacţie în vin, o pasiune latentă a amândurora.
Exemplul familiei Cathiard este doar unul dintre multele de această natură. Bancherii de Rothschild, unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume, sunt poate cel mai elocvent caz în domeniu. Philippe, baron de Rothschild, a fost pilot de curse, scenarist, producător de teatru şi film, poet şi unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vin din lume. Şi, nu în ultimul rând, membru al dinastiei de bancheri Rothschild. A preluat operaţiunile de la Chateau Mouton Rothschild când avea doar 20 de ani şi a transformat afacerea într-un imperiu. Puţini sunt cei care nu au auzit despre brand.
Alte nume sonore pe lista proprietarilor de crame sunt acţionarii caselor de modă Chanel, Ferragamo sau Bulgari, care şi-au dat seama că un vin bun nu se demodează niciodată, pe când în fashion totul este efemer. Nici oamenii de la Hollywood nu au rămas indiferenţi în faţa unui astfel de business, iar în rândul investitorilor se găsesc nume precum Brad Pitt şi Angelina Jolie, Francis Ford Coppola şi Drew Barrymore.
O să încheiem lista cu Madonna, Gianluigi Buffon şi David Beckham (ambii fotbalişti, dacă mai era nevoie de vreo prezentare). Şi, cred că nu mai e nevoie de niciun argument pentru a spune că, indiferent de vârstă, sex sau formare, vinul naşte pasiuni.
Cei mai mulţi aleg să îşi dezvolte businessul în zone cu „ştaif” şi renume precum Bordeaux sau Toscana. Sunt şi cei care preferă să meargă în lumea nouă, în Chile, Australia sau Africa de Sud, în căutarea licorii perfecte. Puţini sunt cei care aleg lumea foarte veche, adică România. De fapt, puţini sunt cei care ştiu că România face parte din lumea foarte veche a vinului, după cum spunea chiar antreprenorul Cristian Preotu, cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux.
Există însă şi curajoşi care s-au lăsat cuceriţi de dealurile molatice din zona Dealu Mare sau de colinele rotunjite din Drăgăşani şi Dobrogea. Familia de marchizi Antinori este o legendă în lumea vinului, cu o istorie de peste 600 de ani în domeniu. Local, italienii controlează în zona Dealu Mare producătorul Vitis Metamorfosis. Şi miliardarul austriac Alfred Beck a pariat peste 5 milioane de euro pe producţia locală de vin în inima ţării, în Transilvania, el deţinând astăzi Crama Liliac (cu brandurile Liliac şi Crepuscul).
Ei nu sunt însă singurii care au simţit potenţialul pieţei locale. Viaţa lui Karl Hauptmann pare la prima vedere un joc de noroc. La o privire mai atentă însă, înţelegi că este un joc de şah, unde fiecare mutare este gândită în avans, pentru ca în final să poată striga: „Mat. Şah mat“. Doctor în economie, germanul Karl Hauptmann pariază pe pieţele financiare de aproape 30 de ani.
După ce şi-a finalizat studiile, omul de afaceri a început să lucreze în domeniul financiar, în special ca bancher de investiţii, un job unde riscul este „felul de mâncare principal“ al fiecărei zile. Fost director al operaţiunilor internaţionale ale băncii de investiţii Merrill Lynch (divizia de wealth management a Bank of America) şi vicepreşedinte al Bankers Trust International, Karl Hauptmann a fondat la începutul anilor ’90 Telor Capital Management, propriul fond de investiţii, cu sediul la Praga. În România a mizat iniţial pe domeniul imobiliarelor, însă apoi a ales un segment pe care l-a descoperit în 1987 şi care continuă să îl fascineze şi astăzi – vinul. El este unul dintre acţionarii producătorului Alira din zona Dobrogei.
De la astfel de pasiuni mistuitoare nu fac excepţie nici antreprenorii români, care după ce şi-au dezvoltat businessuri în auto, energie sau finanţe se lasă mânaţi de pasiunea pentru vin. Unii recunosc că este pură pasiune şi sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a îşi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, ei nu renunţă la businessul lor iniţial.
Un antreprenor chiar m-a întrebat odată: „Ştii cum se face o avere mică din vin? Porneşti de la o avere mare!” Fiecare poveste este însă diferită, mai ales atunci când este narată de fiecare antreprenor în parte.
