BusinessMagazin

Tag: nisip

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • Premieră pentru litoralul românesc: A fost inaugurată prima plajă dotată cu facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi

    Scaunele flotabile urmează să fie puse la dispoziţia acestor persoane cu scopul de a-şi petrece vacanţe plăcute pe litoral.

    ”Este groaznic să nu poţi merge la plajă când soarele străluceşte fierbinte şi apa mării te îmbie la scăldat, fiindcă pentru tine a intra pe nisipul fin este o aventură cu final previzibil, iar a face baie în mare implică un risc pe care trebuie să şi-l asume prietenii şi familia. Scaunul tău rulant nu merge pe plajă, ci se împotmoleşte şi se afundă din ce în ce mai adânc în nisip, iar valurile sunt periculoase când cineva trebuie să te susţină permanent în apă, cu extrem de mare grijă”, spun reprezentanţii Asociaţiei ”Împreună pentru Viitor” Constanţa, care au decis să remedieze această problemă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul are cea mai mare PLAJĂ URBANĂ din Europa. Vezi unde se află şi cum arată – GALERIE FOTO

    Cea mai mare plajă urbană din Europa s-a deshis la doar 15 minute de Bucureşti pe 10 iunie. Plaja de 30.000 de metri pătraţi include o piscină tropicală de 720 mp şi 1.500 de şezlonguri de nisip.  Investiţia totală a proiectului se ridică la 5 milioane de euro şi plasează Bucureştiul în liga selectă a capitalelor europene cu plaje urbane, precum Lisabona, Berlin, Viena, Paris, Moscova sau Hamburg. 

     „Fiecare vară la Therme Bucureşti aduce extinderi şi elemente unice în România pentru vizitatorii noştri. Din acest an, bucureştenii beneficiază de cea mai mare şi complexă plajă urbană din Europa, care recreează scenografia exotică estivală prin nisip fin, piscină tropicală, vegetaţie, şezlonguri pe plajă şi terasă, pool bar şi Concept Beach Bar, şi activităţi de plajă, la doar 15 minute de agitaţia oraşului”, a declarat Stelian Iacob, General Manager Therme Bucureşti.

    În zona dedicată relaxării, The Palm, pe lângă plaja generoasă cu nisip fin, vizitatorii se pot relaxa într-o piscină de 720 metri pătraţi, cu o temperatură constantă de 30 de grade Celsius şi o adâncime de 1,26 de metri, a cărei capacitate este similară piscinei interiorare din zona The Palm. Piscina cu pool bar, situată în zona de sud a zonei The Palm, dispune de 171 de locuri de relaxare – locuri la bar, locuri la mese, pe banchetă şi şezlonguri în apă – şi este înconjurată de vegetaţie exotică, palmieri spectaculoşi cu înălţime de până la 7 metri şi gradene cu şezlonguri.

    La Cocktail Bar, vizitatorii sunt aşteptaţi cu o mare varietate de signature cocktails, precum The Fabulous Pina Colada, The Refreshing Kiwi Daiquiri, Therme Cool Breeze sau Cucumber Cooler. Pool bar-ul este acoperit de o copertină din lemn stratificat, iar zonele neacoperite din jurul piscinei sunt dotate cu zone de relaxare cu şezlonguri, umbrele şi vele.

    Concept Beach Club cu design urban

    Plaja Sands of Therme găzduieşte şi un Concept Beach Club, cu mai multe zone dedicate: Cocktail Bar, Gelateria Carte d’Or, Coffee Shop, Beer Bar (cu locuri la masă şi la bar) şi VINO Wine Bar, dar şi o zonă de grill, Beach Barbeque. Terasa semi-acoperită a Beach Club-ului poate acomoda la mese şi la bar circa 400 de vizitatori simultan. Design-ul urban al Beach Club-ului a fost realizat împreună cu Sweet Damage Crew, un grup de street artists (graffiti) multi-premiaţi în cadrul concursurilor internaţionale şi locale, care au realizat pentru Therme Bucureşti una dintre cele mai complexe lucrări de street art din România.

    Zona de grill, Beach Barbeque are un meniu sofisticat, pe care se regăsesc preparate inspirate din bucătăria internaţională, oferind o mare varietate de carne şi peşte, maturate şi marinate în baiţuri fine, concepute de Chef Lucian Dobre, un împătimit al gastronomiei.

    Wine-bar-ul VINO de pe plajă oferă nu mai puţin de 126 de sortimente de vin atent selecţionate, din toate zonele reprezentative ale lumii, care pot fi savurate alături de brânzeturi şi charcuterie, într-o atmosferă relaxantă.

    Gelateria Carte d’Or îşi propune să răsfeţe vizitatorii cu deserturi pe bază de îngheţată, ce au ca sursă de inspiraţie cele mai exotice destinaţii de vacanţă. Fie că vorbim de gusturi autentice franţuzeşti, de savoarea deserturilor italieneşti sau de arome exotice din Hawaii, Gelateria Carte d’Or oferă consumatorilor experienţe senzoriale inedite.

    Şi pe plaja zonei dedicate familiei, Galaxy, vizitatorii se pot relaxa pe cele 1.000 de şezlonguri pe nisip, întinse pe o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi. Cocktailuri şi alte băuturi revigorante, precum şi gustări vor putea fi savurate în 3 beach bar-uri de pe plajă. Zona Galaxy are, de asemenea, propriul Grill Bar, care completează meniul variat al restaurantului Galaxy.

    Pentru vizitatorii amatori de activităţi sportive, Sands of Therme găzduieşte două terenuri de volei şi un teren de fotbal pe nisip, ce recreează întocmai atmosfera de la malul mării, urmând ca în curând să fie deschis şi un teren de fotbal pe iarbă.

    Grădină mediteraneană

    Una dintre marile atracţii care completează atmosfera exotică de pe plaja Sands of Therme este oaza de verdeaţă mediteraneană compusă din 600 palmieri şi 40 de măslini, originari din zona mediteraneană. Vegetaţia exotică include şi specii rare de palmieri, printre care Washingtonia robusta, palmieri originari din California, plantaţi în pisicina exterioară şi împrejurimile acesteia. Palmierii au peste 7 metri înălţime şi „vârste” cuprinse între 35 şi 40 de ani, iar frunzele acestora pot ajunge pana la 2,5-3 metri lungime.

    O altă specie rară de palmieri este Trachycarpus fortunei, originari din centrul Chinei, Japonia şi India. Cei de pe plaja Therme au înălţimi între 3,5 şi 5 de metri şi pot fi admiraţi în împrejurimile piscinei exterioare şi ale Beach Barbeque-ului.

    Decorul mediteranean din apropierea Barbeque Bar-ului este completat de cei 40 de măslini aduşi din însorita Spanie. Măslinul este considerat „arborele veşnic roditor”, având o longevitate extraordinară şi o uimitoare putere de regenerare. În gradina de la Therme pot fi admiraţi arbori cu vârste de până la 350 ani, cu înălţimi ce variază de la 1 metru, până la 4 metri şi un trunchi ce ajunge la 1,5 metri în diametru.

     

  • Misterul insulei apărută în Triunghiul Bermudelor

    Porţiunea de nisip lungă de câţiva kilometri s-a format în ultimele luni şi a fost poreclit Shelly Island de localnici datorită numărului mare de cochilii.

    Insula este situată lângă Cape Point din Carolina de Nord şi a devenit un punct de atracţie.

    Oamenii sunt sfătuiţi să stea cât mai departe de zonă, din cauza curenţilor puternici situaţi la porţiunea de separare a nisipului de pe continent.

    Şi asta nu e tot! În zonă se află rechini.

    Bill Smith, preşedintele Asociaţiei Buggy Beach din Carolina de Nord, a declarat: “Suntem îngrijoraţi de muşcăturile de rechini, dar şi de înecări”.

    Viitorul insulei nu este clar. Nisipul ar putea continua să crească şi să facă parte din Cape Point sau ar putea să dispară cât mai rapid, scrie realitatea.net

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • De ce lumea rămâne fără nisip şi ce implicaţii ar putea avea asta

    Fraser Cain, publisherul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nişa publicaţiilor online de astronomie, a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii.

    Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Şi albiile râurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.

    Nisipul din deşert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sunt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii râurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.

    ”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul şi nămolul“, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. În Maroc şi Caraibe hoţii lasă plajele despuiate. În Senegal, oamenii îşi riscă viaţa recoltând nisip direct din mare cu unelte rudimentare. Germania importă nisip pentru construcţii.

    Pascal Peduzzi, om de ştiinţă elveţian şi directorul unuia dintre grupurile de mediu ale ONU, a explicat pentru BBC în luna mai că dezvoltarea rapidă a Chinei a consumat mai mult nisip în ultimii patru ani decât au folosit Statele Unite în tot secolul trecut. În Statele Unite, utilizările cu cea mai rapidă creştere includ consolidarea liniilor ţărmurilor erodate de creşterea nivelului mării şi de furtuni din ce în ce mai puternice – eforturi care, ca multe încercări de a răspunde provocărilor legate de mediu, creează probleme de mediu proprii.

    În 2012, organizaţia de mediu Global Witness a demonstrat cu imagini din satelit că Singapore şi-a extins teritoriul cu 22% în ultima jumătate de secol.

    Cum activitatea din construcţii din vest mai are până să-şi revină complet după criza financiară din 2007-2008, Asia este de departe cea mai mare sursă de cerere de nisip. Cifre ale Freedonia Group, firmă de cercetare a pieţei, sugerează că din cele 13,7 miliarde de tone de nisip extrase la nivel mondial pentru construcţii anul trecut, 70% au fost utilizate în Asia. Jumătate au fost folosite în China, unde guvernul estimează că a construit 32,3 milioane de locuinţe şi 4,5 milioane de kilometri de drumuri între 2011 şi 2015, notează The Economist. Ca şi Singapore, China şi Japonia şi-au extins teritoriul cu ajutorul nisipului. China a scandalizat opinia publică construind insule artificiale pe stânci contestate din Marea Chinei de Sud.

    Emiratele Arabe vor să continue să crească – atât pe verticală, cu zgârie-norii lor uriaşi, cât şi în suprafaţă. Constructorii din Dubai, Qatar şi Bahrain sunt ocupaţi cu ridicarea celor mai înalte clădiri rezidenţiale şi a celor mai mari aeroporturi din lume. Dubaiul a cucerit teren din mare folosind 385 de milioane de tone de nisip pentru proiectul său îndrăzneţ Palm Island. Acum se lucrează la proiectul unui alt arhipelag artificial numit The World (Lumea). Aceste eforturi au epuizat toate resursele de nisip ale acestei ţări. Nisipul de pe terenurile de golf din Dubai este importat. Cel din deşert este atât de fin, încât mingea de golf s-ar scufunda pur şi simplu în el. Cea mai înaltă structură făcută de om, clădirea Burj Khalifa din Dubai, este construită cu nisip cumpărat din Australia.

    Arabia Saudită deţine rezerve de nisip, dar a restrâns în mod repetat livrările pentru ţările învecinate, forţând macaralele de acolo să se oprească.

    În Europa, în 2012 doar Germania a extras 235 de milioane de tone de nisip şi pietriş, 95% din această cantitate ducându-se în sectorul construcţiilor. Această ţară, brăzdată de râuri şi cu ieşire la mare, are nisip, dar importă acest tip de resurse naturale. Reprezentanţi ai Institutului Federal pentru Geoştiinţe şi Resurse Naturale din Hanovra spun că Germania are suficiente rezerve de nisip pentru a acoperi mii de ani de consum. Problema este că nisipul folositor nu este întotdeauna disponibil – ar putea fi într-o zonă de conservare, în păduri sau în apropierea oraşelor. ”Este într-un fel ca în cazul turbinelor eoliene: nimeni nu vrea o groapă de pietriş în curtea sa“, spune geologul Dill.

    Pe măsură ce nivelurile mărilor vor creşte şi populaţiile urbane vor exploda – ONU prezice o creştere de aproape 1 miliard de persoane până în 2030 – nisipul va fi şi mai căutat.

    ONU estimează consumul global la 40 de miliarde de tone pe an, dintre care 30 de miliarde de tone sunt folosite la prepararea betonului. Cantitatea ar fi suficientă pentru construirea unui zid înalt de 27 de metri şi la fel de gros care să înconjoare Pământul.

    ”Nisipurile sunt acum extrase într-un ritm mult mai rapid decât rata de înlocuire“, se arată într-un studiu din 2014 al ONU. Organizaţia a calculat că nisipul şi pietrişul reprezintă 85% din toate resursele naturale exploatate la nivel mondial.
    ”Nisipul este ca petrolul. Este limitat“, spune şi Klaus Schwarzer, geolog la Universitatea din Kiel. ”Dacă nu suntem atenţi, vom rămâne fără nisip“, avertizează şi specialiştii de la Western Carolina University.

  • Bucureştiul o să aibă cea mai mare plajă urbană din Europa. Vezi când se deschide şi unde – VIDEO

    Cea mai mare plajă urbană din Europa se va deshide la doar 15 minute de Bucureşti pe 10 iunie. Plaja de 30.000 de metri pătraţi include o piscină tropicală de 720 mp şi 1.500 de şezlonguri de nisip.  Investiţia totală a proiectului se ridică la 5 milioane de euro şi plasează Bucureştiul în liga selectă a capitalelor europene cu plaje urbane, precum Lisabona, Berlin, Viena, Paris, Moscova sau Hamburg. 

     „Fiecare vară la Therme Bucureşti aduce extinderi şi elemente unice în România pentru vizitatorii noştri. Din acest an, bucureştenii beneficiază de cea mai mare şi complexă plajă urbană din Europa, care recreează scenografia exotică estivală prin nisip fin, piscină tropicală, vegetaţie, şezlonguri pe plajă şi terasă, pool bar şi Concept Beach Bar, şi activităţi de plajă, la doar 15 minute de agitaţia oraşului”, a declarat Stelian Iacob, General Manager Therme Bucureşti.

    În zona dedicată relaxării, The Palm, pe lângă plaja generoasă cu nisip fin, vizitatorii se pot relaxa într-o piscină de 720 metri pătraţi, cu o temperatură constantă de 30 de grade Celsius şi o adâncime de 1,26 de metri, a cărei capacitate este similară piscinei interiorare din zona The Palm. Piscina cu pool bar, situată în zona de sud a zonei The Palm, dispune de 171 de locuri de relaxare – locuri la bar, locuri la mese, pe banchetă şi şezlonguri în apă – şi este înconjurată de vegetaţie exotică, palmieri spectaculoşi cu înălţime de până la 7 metri şi gradene cu şezlonguri.

    La Cocktail Bar, vizitatorii sunt aşteptaţi cu o mare varietate de signature cocktails, precum The Fabulous Pina Colada, The Refreshing Kiwi Daiquiri, Therme Cool Breeze sau Cucumber Cooler. Pool bar-ul este acoperit de o copertină din lemn stratificat, iar zonele neacoperite din jurul piscinei sunt dotate cu zone de relaxare cu şezlonguri, umbrele şi vele.

    Concept Beach Club cu design urban

    Plaja Sands of Therme găzduieşte şi un Concept Beach Club, cu mai multe zone dedicate: Cocktail Bar, Gelateria Carte d’Or, Coffee Shop, Beer Bar (cu locuri la masă şi la bar) şi VINO Wine Bar, dar şi o zonă de grill, Beach Barbeque. Terasa semi-acoperită a Beach Club-ului poate acomoda la mese şi la bar circa 400 de vizitatori simultan. Design-ul urban al Beach Club-ului a fost realizat împreună cu Sweet Damage Crew, un grup de street artists (graffiti) multi-premiaţi în cadrul concursurilor internaţionale şi locale, care au realizat pentru Therme Bucureşti una dintre cele mai complexe lucrări de street art din România.

    Zona de grill, Beach Barbeque are un meniu sofisticat, pe care se regăsesc preparate inspirate din bucătăria internaţională, oferind o mare varietate de carne şi peşte, maturate şi marinate în baiţuri fine, concepute de Chef Lucian Dobre, un împătimit al gastronomiei.

    Wine-bar-ul VINO de pe plajă oferă nu mai puţin de 126 de sortimente de vin atent selecţionate, din toate zonele reprezentative ale lumii, care pot fi savurate alături de brânzeturi şi charcuterie, într-o atmosferă relaxantă.

    Gelateria Carte d’Or îşi propune să răsfeţe vizitatorii cu deserturi pe bază de îngheţată, ce au ca sursă de inspiraţie cele mai exotice destinaţii de vacanţă. Fie că vorbim de gusturi autentice franţuzeşti, de savoarea deserturilor italieneşti sau de arome exotice din Hawaii, Gelateria Carte d’Or oferă consumatorilor experienţe senzoriale inedite.

    Şi pe plaja zonei dedicate familiei, Galaxy, vizitatorii se pot relaxa pe cele 1.000 de şezlonguri pe nisip, întinse pe o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi. Cocktailuri şi alte băuturi revigorante, precum şi gustări vor putea fi savurate în 3 beach bar-uri de pe plajă. Zona Galaxy are, de asemenea, propriul Grill Bar, care completează meniul variat al restaurantului Galaxy.

    Pentru vizitatorii amatori de activităţi sportive, Sands of Therme găzduieşte două terenuri de volei şi un teren de fotbal pe nisip, ce recreează întocmai atmosfera de la malul mării, urmând ca în curând să fie deschis şi un teren de fotbal pe iarbă.

    Grădină mediteraneană

    Una dintre marile atracţii care completează atmosfera exotică de pe plaja Sands of Therme este oaza de verdeaţă mediteraneană compusă din 600 palmieri şi 40 de măslini, originari din zona mediteraneană. Vegetaţia exotică include şi specii rare de palmieri, printre care Washingtonia robusta, palmieri originari din California, plantaţi în pisicina exterioară şi împrejurimile acesteia. Palmierii au peste 7 metri înălţime şi „vârste” cuprinse între 35 şi 40 de ani, iar frunzele acestora pot ajunge pana la 2,5-3 metri lungime.

    O altă specie rară de palmieri este Trachycarpus fortunei, originari din centrul Chinei, Japonia şi India. Cei de pe plaja Therme au înălţimi între 3,5 şi 5 de metri şi pot fi admiraţi în împrejurimile piscinei exterioare şi ale Beach Barbeque-ului.

    Decorul mediteranean din apropierea Barbeque Bar-ului este completat de cei 40 de măslini aduşi din însorita Spanie. Măslinul este considerat „arborele veşnic roditor”, având o longevitate extraordinară şi o uimitoare putere de regenerare. În gradina de la Therme pot fi admiraţi arbori cu vârste de până la 350 ani, cu înălţimi ce variază de la 1 metru, până la 4 metri şi un trunchi ce ajunge la 1,5 metri în diametru.

     

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • În România se deschide cea mai mare plajă urbană din Europa. 30.000 mp de plajă, o piscină tropicală de 720 mp şi 1500 de şezlonguri pe nisip

    Vara aceasta, vacanţa e mai aproape ca niciodată. La Therme te aşteaptă 30.000 mp de plajă, o piscină tropicală de 720 mp şi 1500 de şezlonguri pe nisip, totul la doar 15 minute de oraş.

    În piscina înconjurată de plante tropicale şi palmieri, cu apă la o temperatură constantă de 30 de grade Celsius şi o adâncime de 1,26 m, te poţi delecta cu un cocktail special de la poolbar, scrie romani-buni.info

    “După o baie în piscină, te poţi răcori la duşurile exterioare şi savura la Beach Barbeque o masă cu preparate legendare.

    La Beach Club poţi alege un vin rafinat de la VINO Wine Bar, un signature cocktail de la Cocktail Bar, o bere rece de la Beer Bar sau o îngheţată de la Gelateria Carte d’Or”, anunţă realizatorii acestui proiect.

    Potrivit unor informaţii pe surse din piaţa de profil, un fond de investiţii din Orientul Mijlociu este dispus să finanţeze deschiderea unui complex Therme şi la Cluj Napoca, asemănător celui de lângă Bucureşti.

    Momentan se caută un teren (zona Ocolitoarei) dar şi o companie sau persoană cu experienţă în domeniu care să gestioneze afacerea.