BusinessMagazin

Tag: Niculae

  • Se scumpesc gazele pentru populaţie. Vezi cu cât se măreşte preţul

    Conform Ordonanţei de Urgenţă 64 din 2016, care este în dezbatere în Parlament, începe procedura de liberalizare totală a pieţei de gaze naturale din România, cu referire exactă către piaţă casnică. Astfel că de la 1 aprilie „nu va mai exista un preţ reglementat pentru producţia de gaze şi vor rămâne reglementate doar celelalte elemente ale preţului final: tarifele de reţea, de furnizare şi elementele care sunt considerate monopol naturale”, a afirmat Niculae Havrileţ. El a participat la o conferinţă pe teme energetice organizată de Energy-Center.ro

    Oficialul a detaliat că măsura va duce la o majorare între 5 şi 6% a preţurilor actuale pentru populaţie sau, concret, cu 3-4 lei per gospodărie. „În previziunea noastră, considerăm o creştere de câţiva lei pe MWh, adică o creştere între 5% şi 6% pe mia de metri cubi”.

    Preşedintele ANRE a subliniat însă că populaţia va fi în continuare protejată în faţa unor fluctuaţii majore a preţurilor pe piaţa liberă. „Achiziţia gazelor pentru populaţie se va face pentru un an de zile, este aşa-numitul an gazier, pentru o perioadă de iarnă, respectiv octombrie-aprilie. Practic, furnizorii care sunt ataşaţi acestei pieţei vor cumpăra gaze la preţul de acum pentru un an întreg”, a menţionat Havrileţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se interzic centralele de apartament în România? Vezi ce vrea Niculae Havrileţ, preşedintele (ANRE)

    Miercuri, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a declarat că încălzirea individuală prin centrale de apartament „nu cred că se mai impune a fi dezvoltată, iar primăria ar trebui să solicite constructorului, respectiv investitorului într-un nou condominium, să aibă o singură sursă de alimentare cu energie, fără pericol de explozie”.
    Un calcul corect sau o altă metodă de sifonat banii publici, nu degeaba CET-urile din marile oraşe au dat faliment.
     
    “În momentul de faţă, avem aproape 600.000 de apartamente în Bucureşti. Dacă, în acest moment, termia ar închide activitatea, atunci 600.000 de locuinţe trebuie să-şi monteze centrale termice. Toate costurile pentru montarea unei centrale termice se ridică, în medie, la 2.000 de euro.
     
    Dacă înmulţim 2.000 de euro cu numărul locuinţelor, iese în total o investiţie de 1,2 miliarde de euro. Este normal, în acest caz, să se impună o discuţie privitoare la o variantă de întărire a investiţiilor, a fondurilor pe zona de eficientizare a sistemului centralizat de încălzire a oraşului Bucureşti.

    Dacă plecăm de la acest calcul simplu, dezvoltarea încălzirii individuale prin centrale, în condominiuri, nu cred că se mai impune a fi dezvoltată. Primăria ar trebui să pornească de la modul de eliberare a autorizaţiilor de construire şi să solicite constructorului, respectiv investitorului, o singură sursă de alimentare cu energie, şi fără pericol de explozie”, a afirmat Havrileţ în cadrul forumului “Strategia Energetică a Capitalei” potrivit agerpres.ro.

     

  • Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat. Hotărârea, luată de Judecătoria Găeşti, nu este definitivă

    Instanţa Judecătoriei Găeşti a admis astfel propunerea de liberare condiţionată a lui Ioan Niculae, formulată de Comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găeşti.

    “Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Niculae Ioan de sub puterea mandatului nr. 1693/2015 emis de Judecătoria Bucureşti Sector 1, în baza sentinţei penale nr. 1043/2013, dacă nu este reţinut sau arestat în alte cauze”, se arată în decizia de miercuri a instanţei.

    Hotărârea nu este definitivă, putând fi contestată de procurori la Tribunalul Dâmboviţa.

    În 22 septembrie, Tribunalul Dâmboviţa a respins o solicitare a lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată, considerând că cererea este nefondată. Judecătorii de la Tribunalul Dâmboviţa a menţinut astfel o decizie din 31 august, prin care Judecătoria Găeşti i-a respins omului de afaceri cererea de eliberare condiţionată.

    În motivarea deciziei din 31 august, magistraţii Judecătoriei Găeşti arată că omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat condiţionat deoarece perioada scurtă petrecută în închisoare nu a convins instanţa că s-a îndreptat.

    Magistraţii au motivat că Ioan Niculae îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.

    “Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate”, se arată în motivare.

    Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiţionată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile.

    Avocatul omului de afaceri declara că acesta merită să fie eliberat după ce, în cele cinci luni de detenţie, a scris cinci cărţi. Cărţile semnate de Ioan Niculae sunt în domenii precum agricultura şi chimia, în care de altfel omul de afaceri are investiţii. Două dintre volume se intitulează “Bioetanolul, combustibilul viitorului” şi “Valorificarea energetică a biomasei”.

    În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

     

  • Ioan Niculae cere în instanţă să fie eliberat, după ce a executat aproape cinci luni din pedeapsă

    Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost înregistrată la Judecătoria Găeşti pe 18 august, iar primul termen de judecată va fi joi, 20 august.

    Conform unor surse judiciare, cererea a fost formulată după ce omul de afaceri ar fi scris două cărţi. Solicitarea a fost deja analizată, marţi, de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găeşti, unde Ioan Niculae îşi execută pedeapsa.

    Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găeşti, pe 29 iunie, eliberare condiţionată. Însă, pe 6 august, instanţa a respins ca prematură cererea.

    “Condamnatul va putea reitera cererea de liberare condiţionată după data de 19 august 2015, dată după care se împlineşte fracţia minimă de executat”, se e precizează în minuta publicată pe site-ul Judecătoriei Găeşti.

    Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găeşti, iar contestaţia se va judeca la Tribunalul Dâmboviţa pe 8 septembrie.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

    Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

    “Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susţin anchetatorii.

    Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

  • Ioan Niculae, audiat la DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro

    Potrivit unor surse judiciare, Ioan Niculae a fost chemat la Direcţia de Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru a oferi lămuriri finale cu privire la expertiza din dosarul cunoscut ca “Romgaz-Interagro”.

    Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

    Numele lui Ioan Niculae apare şi în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica disjuns din cel în care este judecată pentru retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat.

    Alina Bica este cercetată în acest dosar, de către procurorii DNA, pentru că ar fi luat mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului deschis de DIICOT pe numele omului de afaceri, fostei şefe a DIICOT fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general.

    În acest dosar, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul omului de afaceri Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită. În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, ar fi ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

  • Ioan Niculae neagă că i-ar fi dat mită Alinei Bica: Nu am legătură cu doamna. Se urmăreşte discreditarea mea

    “Nu am cunoscut-o, nu am luat legătură cu doamna Alina Bica, nici direct şi nici prin intermediari şi nu i-am dat suma de 3,5 milioane euro pentru tergiversarea dosarului «Romgaz»”, a declarat într-un comunicat proprietarul grupului InterAgro.

    El susţine că publicarea informaţiilor privind presupusa mită urmăreşte discreditarea sa, “ca persoană şi ca om de afaceri”.

    “În dosarul «Romgaz» m-am prezentat în faţa organelor de cercetare penală, respectiv în faţa procurorilor de caz, ori de câte ori am fost chemat, însoţit de fiecare dată de avocaţii mei, iar toate apărările pe care mi le-am făcut în această cauză au fost şi sunt în conformitate cu legea penală. Dosarul este unul complex, care presupune o amplă cercetare judiciară, de lungă durată, inclusiv realizarea unei expertize contabile, ceea ce face lipsită de orice logică presupusa mea încercare de a da bani procurorul şef al DIICOT, pentru tergiversarea acestuia, până la împlinirea termenului de prescripţie. Precizez că, potrivit codului penal, termenul de prescripţie la infracţiunea de subminare a economiei naţionale este de 30 de ani, fiind practic imposibil ca un dosar să fie întârziat atât timp. Cred că mulţi dintre cei suspectaţi în acest dosar nu ar mai fi în viaţă peste 30 de ani”, a spus Niculae.

    El a mai afirmat că nu a fost audiat niciodată în noul dosar şi nu i s-a adus la cunoştiinţă vreo învinuire.

    Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului celui dintâi la DIICOT, fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general. Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Bica a fost trimisă în judecată, luni, de DNA, acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

     

  • Ioan Niculae: Voi vedea dacă mai investesc la anul la Astra

    “Vom vedea dacă voi mai investi la anul, pentru că la situaţia economică din România nu este de investit. Şi fotbalul este o reflectare a întregii vieţi economice, mai puţin sociale. E un sport în care 17 echipe pierd şi una singură eventual câştigă ceva. E greu, vedeţi ce se întâmplă la echipe precum CFR Cluj sau Galaţi, care acum câţiva ani făceau 20 de milioane de euro din câştigarea campionatului şi participarea în grupele Ligii Campionilor. Sunt jucători neplătiţi de 16 luni. La noi, în 9 luni, sunt peste 50 de milioane de lei, e adevărat şi cu investiţiile în infrastructură, cheltuiţi la Astra. Iar banii ăştia trebuie să vină dintr-o altă activitate economică, pentru că din fotbal nu scoţi bani”, a declarat Ioan Niculae, la Sport.ro.

    Oficialul grupării giurgiuvene a precizat că în cazul preşedintelui clubului, Dinu Gheorghe, nu e vorba de o demisie a acestuia, ci de o înţelegere de reziliere a contractului pe cale amiabilă: “Nu cunosc care e motivaţia. Dar nu e vorba de o demisie, e vorba de o înţelegere între mine şi el ca de la 1 noiembrie să reziliem pe cale amiabilă contractul. Nu e vorba de demisie. Am avut o discuţie în vară, a fost şi o motivaţie că în vară şi acum au fost două campanii nereuşite pentru Astra. El şi-a asumat treaba asta şi a zis că e mai bine să plece decât să creeze probleme la echipă. A fost de acord cu aducerea lui Protasov, eu l-am inivitat la Bucureşti şi la discuţii am fost împreună cu Dinu şi cu domnul Buduru. Apoi numai el a discutat contractul, chiar a fost ok. Eu nu i-am reproşat nimic, el a zis că pentru binele echipei ar fi mai bine să plece cel puţin o perioadă, că se simte obosit. Probleme personale”.

    Ioan Niculae a afirmat că nu e dezamăgit de decizia lui Dinu Gheorghe de a părăsi clubul, considerând că e mai degrabă vorba de o insatisfacţie. “Nu pot să spun că e vorba de o dezamăgire plecarea lui Dinu Gheorghe, poate o insatisfacţie, dar viaţa e făcută şi din astfel de momente Eu am rămas în relaţii bune cu Dinu. Am vorbti de 3-4 ori de când a plecat, am discutat despre jucători. El a făcut lucruri deosebite la Astra, cred că e unul dintre cei mai buni cunoscători de fotbal din România. Noi ne dorim să facem în continuare performanţă, poate că vom găsi pe cineva în locul lui. S-ar putea însă să nu fie la fel de bun, dar noi am suferit pe parte organizatorică în ultimul timp”, a mai spus patronul grupării Astra Giurgiu.

    Dinu Gheorghe a renunţat luni la funcţia de preşedinte al clubului Astra Giurgiu, după o discuţie cu patronul Ioan Niculae.

    “Aceasta a fost decizia mea. Am purtat o discuţie cu patronul Ioan Niculae. Mi-e foarte greu. N-a fost uşor, dar mă bucur că m-a înţeles. I-am spus că lucrurile nu merg aşa cum trebuie, după care ne-am întânit şi am vorbit. Am vrut şi astă-vară să plec de la echipă, după ce am câştigat Supercupa, dar atunci am renunţat şi am zis să mai stau. Vreau să vă spun că Astra rămâne echipa mea de suflet”, a spus Dinu Gheorghe, potrivit site-ului televiziunii Digisport.

    Dinu Gheorghe era preşedinte la Astra din martie 2012, pe vremea când echipa evolua la Ploieşti.

  • Ioan Niculae despre schimbarea antrenorului: Mă gândesc timp de 24 de ore

    “Aproape m-am obişnuit cu astfel de ruşine în ultimele 4-5 meciuri la Astra. Este starea normală la Astra în ultimul timp. M-aţi întrebat cum mă simt, dar această întrebare ar trebui să o puneţi şi conducerii tehnice, preşedintelui executiv, ei trebuie să răspundă ce se întâmplă la această echipă. Am făcut o înţelegere cu mine însumi, ca primele 24 de ore să nu comentez după un astfel de eşec. Mă gândesc în linşte şi vom vedea. Să discutăm ca lumea”, a spus Niculae la DigiSport.

    Echipa Astra Giurgiu, deţinătoarea trofeului, a fost eliminată în 16-imile de finală ale Cupei României – Timişoreana, după ce a fost învinsă, joi, în deplasare, cu scorul de 3-1 (2-1), de formaţia Dacia Mioveni, ocupanta locului 6 în seria secundă a Ligii a II-a.

    Golurile învingătorilor au fost marcate de Stoica ’19, Popa ’42 şi Mârzeanu ’90, în timp ce pentru echipa de pe locul 3 al Ligii I, participantă în grupele Ligii Europa, a înscris Cristescu, în minutul 17.

    Astra Giurgiu a câştigat sezonul trecut în premieră Cupa României, după ce a învins, în finală, pe Arena Naţională, cu scorul de 4-2 la loviturile de departajare, formaţia Steaua Bucureşti.

  • Ioan Niculae, la DIICOT: Dacă nu se consumau gazele, exista riscul de explozii cu mulţi morţi

    Ioan Niculae s-a prezentat miercuri la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul de crimă organizată privind prejudicierea SNGN Romgaz.

    La intrarea în sediul DIICOT, Niculae a arătat că nu înţelege rostul acestui dosar şi că, strict din punctul său de vedere, nu a făcut nimic ilegal.

    Mai mult, a precizat Niculae, România consumă doar o treime din gazul exploatat la nivel naţional iar, dacă acesta nu este consumat, există riscul apariţiei de explozii ce ar putea implica şi morţi, din cauza presiunii foarte mari a gazelor.

    Ioan Niculae a mai arătat că nu se consideră vinovat pentru că practic Guvernul României l-a invitat la masa tratativelor iar el nu a făcut decât să deruleze o afacere.

    La DIICOT mai sunt audiaţi soţia acestuia, Domniţa Niculae, vicepreşedintele ANRE Eugen Georgescu şi fostul secretar de stat în Ministerul Economiei Dan Victor Alesandru şi Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei în mandatul lui Adriean Videanu.

    Toate aceste persoane au fost chemate la audieri, ocazie cu care li se va prezenta şi expertiza proaspăt întocmită în acest caz, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru subminarea economiei naţionale, faptă care după intrarea în vigoare a noilor coduri s-a preschimbat în instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

    Ioan Niculae mai este acuzat de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, pentru că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător. Potrivit procurorilor DIICOT, acesta a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

    Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul “mită la PSD”, Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.

    Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.

  • Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, şi preşedintele ANRE Niculae Havrileţ participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”

     Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax, alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu şi de Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, urmând să fie prezenţi ca lectori Corneliu Bodea – vicepreşedinte Adrem Invest; Carmen Neagu – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, un reprezentant al BVB şi alţi oficiali din companiile din domeniul energetic.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie; alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile; energia nucleară ca posibilă soluţie pentru România şi semnarea contractului pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, prrecum şi situaţia petrolului şi a gazelor naturale: perimetre exploatabile, noi zăcăminte şi investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro