BusinessMagazin

Tag: Nicolae Ceausescu

  • De ce voia Nicolae Ceauşescu să dărâme 252 de sate din Argeş

    Sudul judeţului Argeş s-a aflat în fruntea experimentelor comuniste, însă evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a dictatorului comunist, iar satele să rămână „pe vechiul amplasament”. După colectivizare, considerată prima etapă de transformare a ţăranului român în cetăţean socialist, următorul pas, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, trebuia să fie sistematizarea satului românesc.

    Astfel, la iniţiativa dictatorului, în noiembrie 1969, este înfiinţată „Comisia Centrală pentru Sistematizarea Satelor”. Rolul acesteia a fost acela de a elabora un plan prin care comunele cu doar 5.000 de locuitori, selectate de pe întreg cuprinsul ţării, să fie demolate, iar oamenii, mutaţi în „centre civice”. Centrele, plasate cât mai aproape de marile zone urbane, urmau să capete denumirea de oraşe agroindustriale. În interiorul noilor aşezări civice, aveau să fie construite locuinţe colective (blocuri), magazine, şcoli şi spitale. O altă prevedere absurdă din „Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor” era reducerea drastică a perimetrului pe care urmau să fie ridicate noile centre civice.

    Motivul era pueril: agricultură pe fiecare metru de pământ, prin care să se producă mult, să fie depăşite planurile de producţie. Distrugerea gospodăriilor ţărăneşti a întârziat însă, din cauza proiectelor faraonice ale lui Ceauşescu, gen Casa Poporului sau Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar satele româneşti au scăpat, o vreme, din faţa buldozerelor. Asta până în 3 martie 1988, când Ceauşescu a făcut publică lista ce viza dispariţia a 900 de comune dintr-un total de 2.705, ceea ce însemna o reducere a numărului satelor româneşti, de la 13.123 la 6.000, până în anul 2000. Mai exact, jumătate din satele româneşti urmau să fie rase de pe faţa pământului.

    Printre cele mai afectate judeţe se afla Argeşul, care ocupa locul doi pe lista lui Ceauşescu, cu un număr de 252 de sate, fiind devansat doar de Alba, cu 264 de sate. Urma Bacăul, cu 237 de sate, Vâlcea, cu 222, Prahova, cu 206, Vaslui, cu 195 şi Iaşi, cu 174. Printre judeţele cel mai puţin afectate de paranoia lui Ceauşescu se numărau Sibiul, cu 26 de sate, Satu Mare, cu 25, Covasna, cu 23, Braşovul şi Bistriţa Năsăud, cu câte 20 de sate şi Brăila, cu 19.

    Comuna Buzoeşti urma să devină al şaselea oraş al Argeşului

    În ceea ce priveşte sistematizarea satelor argeşene, cele mai afectate erau comunele din sudul judeţului: Miroşi, Bârla, Căldăraru, Izvoru, Popeşti, Ştefan cel Mare, Slobozia, Recea, Ungheni, Hârseşti, Stolnici şi Mozăceni. Toate aceste localităţi erau practic şterse de pe hartă şi mutate în noul centru civic, care urma să fie construit în Buzoeşti. Odată ajunşi aici, ţăranii argeşeni din sudul judeţului, transformaţi, peste noapte, în cetăţeni socialişti, aveau să se bucure de binefacerile „Epocii de Aur”. Ar fi locuit în ghetouri de câte două etaje, cu WC şi fântână în faţa blocului, iar masa le-ar fi fost  servită, de trei ori pe zi, în cantine special amenajate. Norocul a fost că evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a lui Nicolae Ceauşescu, iar satele din sudul judeţului, să rămână „pe vechiul amplasament”.

    Sursa: www.universulargesean.ro

  • Cum arată Alexandra Ceauşescu, nepoata dictatorului Nicolae Ceauşescu

     Alexandra Ceauşescu (20 de ani) este fiica lui Valentin, unul din cei trei copii ai fostului preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu.

    Nicolae Ceausescu, dictatorul executat în decembrie 1989 după un proces sumar, a avut trei copii, pe Nicu, Zoe şi Valentin, însă doar ultimul dintre aceştia mai trăieşte. La rândul său, Valentin (68 de ani) are doi copii, pe Daniel (35 de ani), din casnicia cu Iordana Borila, şi pe Alexandra (20 de ani), pe care o are cu actuala soţie, Roxana.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

     

  • Trei poveşti mai puţin ştiute despre Ceauşescu: l-a mituit pe JR din “Dallas”, trăia sub papuc şi bea suc de legume cu paiul

    Conform presei străine, Larry Hagman a făcut această mărturisire unui jurnalist american, cu condiţia ca informaţia să nu fie publicată înainte de moartea sa.

    Cu ocazia unei vizite pe care Larry Hagman a efectuat-o în anii 1980 în România, unde serialul “Dallas” era extrem de popular, oficiali ai regimului Ceauşescu i-au cerut actorului permisiunea de a afişa un uriaş panou cu chipul său, pe un imobil. Hagman a spus că nu are nimic împotrivă, dacă soţia sa va putea să ridice a doua zi o pungă cu bani gheaţă, din toaleta unei clădiri guvernamentale, afima un articol publicat după moartea actorului american.

    “Ei au făcut acest lucru, o pungă maronie plină cu dolari a fost lăsată acolo pentru noi, iar noi am cheltuit banii foarte repede, aşa cum obişnuiam să facem pe atunci”, a spus Hagman.

    Hagman a declarat, în 2011, într-un interviu citat de torontosun.com, că era convins că serialul “Dallas” este responsabil pentru declanşarea Revoluţiei din 1989 din România şi pentru moartea fostului dictator Nicolae Ceauşescu. În perioada de glorie a serialului, în anii ’80, Ceauşescu a permis difuzarea producţiei TV în România, considerând că în acest fel le va arăta cetăţenilor români decadenţa şi corupţia din ţările occidentale.

    “România a difuzat serialul «Dallas» pentru a le arăta românilor cât de corupt era sistemul american, însă totul s-a încheiat cu românii care l-au pus la zid pe Ceauşescu, care era un dictator, şi l-au împuşcat de 500 de ori – pentru că ei voiau toate acele lucruri pe care le-au văzut şi de care nici nu ştiau că există”, a declarat Larry Hagman .

    De altfel, Hagman a şi vizitat România, despre care a spus că “este o ţară foarte specială” după ce un maître d’hotel refuzase o bancnotă de zece mii de dolari, specială, cu autograful său, crezând că este un bacşiş.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Tudor Chirilă: Ce mă, am ajuns să nu pot fura în ţara mea? Eu, care sunt şef aici în Parlament?

    “În Parlamentul României, infractorii îşi fac de cap. Cred că în capul lor e următorul discurs: <băi frate, nu mai pot să fur în ţara asta? Deci chiar am ajuns în situaţia asta în care să nu mai pot eu să fur liniştit în ţara mea? Eu, care sunt şef aici în Parlament? Nu mai pot eu să fur de câţiva fraieri din justiţie şi trei procurori şi cinci judecători, şi de şmecherii ăia din UE?>”, a transmis artistul pe Facebook.
     
    “Băi frate, nici Ceauşescu nu s-a atins de Codul Penal cum se ating ăştia. Sigur că Ceauşescu era dictator şi sigur că avea o clică şi controla ţara asta prin intermediul clientelei de partid şi de stat, şi aşa mai departe. Dar eu îmi aduc aminte că Codul Penal era Codul Penal, deci nimeni nu îndrăznea, nici Ceauşescu nu a îndrăznit să modifice Codul Penal cum îndrăznesc ăştia. Ce trăim este istoric, şi probabil că ne va marca viaţa de acum înainte pe următorii 50 de ani”, a mai spus Tudor Chirilă.
     

  • Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: ”Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. ‘Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist’ ”

    Nicolae Ceauşescu vorbea, de la balconul Comitetului Central, despre realizările “revoluţiei socialiste” şi ale “societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, în timp ce în stradă, mulţimile adunate trebuiau să condamnare “actele huliganice” de la Timişoara şi să-şi exprime solidaritatea cu conducerea PCR.

    Printre urale şi scandări se făceau însă tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. Mişcări bruşte venind dintr-o parte a adunării şi zgomotul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Mulţimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri şi tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Cei mai curajoşi au încercat să se facă ascultaţi: “Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental”, se auzea. Tot mai mulţi strigau: “Jos Ceauşescu!”, “Jos călăul!”, “Jos analfabeta!”, “Jos cizmarul!”, “Şi voi sunteţi români!”.

    Imaginea lui Ceauşescu din acel moment – cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceauşescu mai apucase să anunţe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor şi ajutorului social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai MARE SECRET despre EXECUŢIA lui Ceauşescu. Anunţul pe care nimeni nu se aştepta să-l mai audă vreodată

    De asemenea, procurorii au refăcut succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

    „Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.

    Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a mai spus procurorul Marian Lazăr.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Confirmare din partea procurorilor, despre Revoluţia din ’89: „Este cert faptul că diversiunea a existat/ “A fost identificată sursa sunetului cu efect de panică din timpul discursului fostului dictator”

    „Au fost clarificate împrejurările legate de fuga cuplului prezidenţial de pe sediul CC al PCR, traseul urmat şi comportamentul forţelor militare înainte, în timpul şi după pătrunderea revoluţionarilor în sediul Comitetului Central. Totodată, a fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după fuga preşedintelui în exerciţiu, puterea totală în România. Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăţi de drept din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare şi acţiunile de legitimare a acesteia pe plan intern şi international”, a declarat, luni, procurorul Marian Lazăr, de la Parchetul Militar.

    Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală.

    “A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu) care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti. A fost realizată o succesiune clară a evenimentelor politico-militare existente în după-amiaza şi seara zilei de 21 decembrie 1989. A fost conturată succesiunea evenimentelor deosebit de importante din noaptea de 21/22 decembrie 1989”, mai transmite Parchetul General.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Solomon nu va merge la manifestaţiile anunţate de PSD pentru sâmbătă: “Şi pe Ceauşescu l-au sfătuit unii să facă miting.”

    Întrebat dacă ar trebui întărite instituţiile statului, Solomon a răspuns: „Eu cred că sunt destul de puternice, numai că trebuie să dorească să fie cu adevărat instituţii ale statului, ăsta care-l slujim noi şi cetăţenii”.

    „Statul paralel îl putem defini fiecare cum dorim, dar vedem că sunt instituţii sau persoane care ţin să acţioneze altfel de cum hotărăşte poporul prin votul universal, liber exprimat în timpul alegerilor”, a adăugat Solomon.

    Întrebat cine sunt aceste persoane şi împotriva cui vor manifesta social-democraţii sâmbătă, Solomon a răspuns: „Eu nu ies în stradă sâmbătă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ, pe Facebook, făcut de Ministrul Justiţiei. Ce se va construi în locul în care Ceauşescu se apucase de “Centrul de Creaţie şi Cultură – Cântarea României”

    “Guvernul României – 29. XI.2019. Memorandum – vizând situaţia amplasamentului “Esplanada”, în vederea dezvoltării Cartierului Justiţiei, în cadrul unui program de reconversie funcţională. În vederea realizării acestui obiectiv: 1. Ministerul justiţiei va prelua, în condiţiile legii, terenul aflat în administrarea Ministerului Dezvoltării precum şi partea de teren din proprietatea Municipiului Bucureşti. 2. Ministerul Justiţiei va face demersurile necesare în vederea clarificării situaţiei juridice a suprafeţelor revendicate. 3. Ministerul Justiţiei va realiza demersurile necesare în vederea schimbării denumirii amplasamentului, din “Esplanada” în “Cartierul Justiţiei”, se arată într-o postare a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe pagina sa de Facebook.

    În octombrie 2015, ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică proiectul Hotărâre pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiţii, situat în municipiul Bucureşti, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul Justiţiei”, precum şi a programului prioritar de reconversie funcţională a acestuia.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Despre ce a vorbit dictatorul Nicolae Ceauşescu in ultimul interviu

    „Tovarăşilor le plac lucrurile concrete”, scria umoristul american P. J. O’Rourke, în jurnalul său satiric Vacanţe în iad. O’Rourke  vorbea de Varşovia, dar putea la fel bine să se refere şi la Bucureşti. Oraşul, cunoscut odinioară drept „Parisul Estului”, a devenit cel mai mare şantier de construcţii al lumii. Buldozere şi camioane zdrăngăne de zor pe străzile cu gropi, umplând aerul de praf şi zgomot în timp ce taie bulevarde noi şi ridică zidurile fade ale clădirilor guvernamentale prin vechile zone ale oraşului.

    Autorităţile române vorbesc de o renaştere urbană; criticii o numesc devastare. Oricum i-am spune, e ceva suprarealist, un soi de monumentalism generat parcă de amoc. Inima noului Bucureşti e un gigant de marmură albă: Palatul Poporului. În acel loc, preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Elena, vor exercita puterea absolută a uneia dintre cele mai represive regimuri politice ale lumii. Ieşind chiar din palat, noul Bulevard al Revoluţiei Socialiste taie o fâşie perfectă, de trei mile, exact prin inima a ceea ce a fost cândva creuzetul plin de viaţă al vechiului Bucureşti. „Este cu exact un metru mai lat, pe ambele părţi, decât Champs-Elysees”, se laudă un ghid guvernamental. „Vrem un monument care să îi facă mândri pe toţi românii.”

    Sau, poate, doar pe unul singur: preşedintele Ceauşescu, de 71 de ani, megalomanul „Arhitect Nebun” al socialismului în stil românesc. I se spune în fel şi chip: Farul Călăuzitor, Marele Conducător, Geniul Carpaţilor, Dunărea Gândirii. Omul de pe stradă, însă, îi spune simplu „El”, dar nu întotdeauna cu respect. În timp ce Polonia şi Ungaria se îndreaptă spre democraţie şi piaţă liberă, iar Uniunea Sovietică se deschide spre lume, România se izolează tot mai mult. De aproape un sfert de veac e condusă de viziunea solitară a lui Ceauşescu: o Românie care depinde doar de el şi de nimeni altcineva.

    România a devenit o insulă, un paria internaţional, izolat asemeni Iranului sau Libiei. Vizitatorilor le este permis să călătorească liber prin ţară, cum i s-a permis recent şi echipei NEWSWEEK, doar că seamănă mai curând cu o ţară africană sau central-americană decât cu una din Europa. Găseşti aceeaşi sărăcie şi, la fel de des, acelaşi dispreţ pentru drepturile omului şi libertate. „Dacă am avea ceva mai multă mâncare, ar trăi ca în război,” spune un banc perfect românesc. Aceasta este moştenirea lăsată poporului său de ultimul stalinist.

    De la bun început, Ceauşescu, ţăran lucrător într-o fabrică, intrat în Partidul Comunist Român în 1933, când încă era în ilegalitate, şi devenit şef al partidului în 1965, a avut un parcurs individualist şi uneori excentric. Iniţial a permis o libertate de expresie cu mult mai mare decât în restul ţărilor comuniste. În anii 1970 se găseau ziare şi cărţi străine; emisiunile radio nu erau purecate. Oamenii puteau vorbi liber cu străinii iar poliţia secretă, abominabila Securitate, a stat în umbră. În ultimii ani, însă, Ceauşescu a pus piciorul în prag: românilor li se cere să raporteze omniprezentei poliţii toate contactele cu străinii; maşinile de scris trebuie înregistrate la Miliţie, cu probe ale setului de caractere; cărţile şi revistele străine sunt interzise; pentru a le împrumuta, cititorii au nevoie de aprobarea în scris a bibliotecilor; în librării nu găseşti aproape nimic în afară de puzderia de lucrări ale lui Ceauşescu şi ale soţiei sale.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro