BusinessMagazin

Tag: nemultumiri

  • Marius Vintilă: „Nu sunt mulţumit de supermarketuri. Înghesuie sub mii de metri pătraţi de acoperiş de tablă mii de produse, dintre cele mai periculoase şi mai inutile.

    Pe Facebook, Marius Vintilă a scris: „Nu sunt mulţumit de supermarketuri. Înghesuie sub mii de metri pătraţi de acoperiş de tablă mii de produse, dintre cele mai periculoase şi mai inutile.

    Pe care le aduc de la mii de kilometri distanţă, siluind conceptul de economie de resurse în numele profitului trimestrial. Orchestrează, cu alte cuvinte, o industrie alimentară în care producătorul şi produsul nu mai au nici o legătură cu ţăranul şi cu marfa lui de acum 50-70 de ani.

    Producătorul este o companie care lucrează pentru investitor, care investitor poate fi chiar (nu rîdeţi!) Mitsubishi sau Goldman Sachs sau orice alt gigant care are chef la un moment dat să scoată bani din orice merge (sursa: Stefano Liberti, “Stăpînii hranei”).

    Iar industria alimentară face încă profit. Mare. Inutil să spun că mi-ar plăcea să îmi fac cumpărăturile la o piaţă de producător, din care mai există foarte puţine, unde numărul mic de produse e compensat cu vîrf şi îndesat de calitatea lor. Greu.

    Dar de curînd am avut totuşi surpriza să mă bucur de un produs al unui supermarket: documentarul “România neîmblînzită”.

    Deşi făcut în stilul lor, al supermarketurilor, cu resurse aproape exclusiv de afară (stilul tradiţional al coproducţiilor româno-străine, actorii lor şi caii noştri – aici, şi urşii), deşi textul abundă de clişeele cu care Teleenciclopedia ne-a adormit în sîmbetele cînd după ea nu urma decît cîte o producţie Mosfilm, documentarul mi se pare absolut valabil ca prim pas în domeniu.

    E drept, la final aşteptam să înceapă filmul cu Belmondo sau Sandokan sau ceva asemănător, dar vă rog să înţelegeţi, mi s-a activat reflexul căpătat în anii ’70, cînd verile erau luungi, biletul la film 1 leu şi 50 de bani, iar “completările”, documentare de cîte 10 minute despre deltă sau Carpaţi, erau făcute de Sahia Film cu oameni relativ competenţi pentru vremurile alea. Dar, cum ziceam, updatarea e valabilă.

    Cel puţin pentru publicul de supermarket, din categoria celor care comentează cu voce tare “uite rîsul” la cadrele cu rîşi, respectiv “uite somnul” la cadrele cu morun.

    Însă la total general, să spunem că, din fericire, filmul are o singură problemă majoră: aceea că dintre toate afişele care i s-au făcut (de ai noştri, probabil), nici unul nu se apropie măcar de cadrele absolut spectaculoase, luate, montate şi puse pe muzică de echipa de producţie.

    Un produs de calitate al unui supermarket. Între timp, National Geographic, care prin tradiţie se ocupă cu imaginile documentare din lumea animalelor, a decis că evenimentul lunii este totuşi, nunta prinţului Harry. Co’ect! Cînd am intrat sîmbătă în cabana Postăvarul, altitudine 1600 şi ceva, rula nunta lu’ ‘arry. De altfel, e de înţeles. La Postăvarul ursul se vede pe geam în fiecare seară, live, mai rare sunt live-rile cu maimuţe.

    Acuma, sigur că între nunţile diverselor sălbăticiuni, de la cea fără contact a somonului sau banala împreunare leonină, şi ritualul de împerechere al unor primate de rang înalt e doar o diferenţă de nuanţă care se referă strict la audienţă.

    Şocant ar fi să vedem că NG începe să vîndă, la concurenţă cu supermarketurile, băuturi carbogazoase. Ah, dar stai, era acum cîţiva ani o serie cu mari întreprinderi, printre care Cola, Ferrari, Lamborghini. Nu, nu era despre căluţ sau despre taur. Hmm…oare cînd bagă şlapi la National Geographic?”

  • Angajaţii de la salubritate din Sânnicolau Mare nu au primit salariile şi refuză să adune gunoaiele

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Primăria Sânnicolau Mare, angajaţii operatorului zonal de salubritate din oraş se află în grevă spontană pentru neplata salariilor şi refuză să colecteze deşeurile.

    Reprezentanţii primăriei din oraşul timişean susţin că operatorul, câştigător a licitaţiei organizate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, nu respectă condiţiile contractuale şi se dovedeşte a fi “incapabil să asigure serviciile pentru care este plătit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie au pichetat sediul CNAS. Ei acuză blocajul sistemului informatic

    Medicii se plâng că, de mai bine de o săptămână, se confruntă cu probleme în sistemul informatic, care duc la imposibilitatea de a consulta pacienţii şi de a le elibera reţete, din motiv că nu pot să verifice dacă persoana este sau nu asigurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

    „Am venit în primul rând pentru pacienţii mei, pentru că nu mai suport, pentru că vreau să-mi tratez pacienţii, nu să îmi fac probleme pentru un sistem informatic care nu funcţionează. Nu se mai poate aşa, am ajuns la disperare. De 11 zile noi luptăm ca să ajutăm oamenii”, a spus Mihaela Udrescu, medic de familie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelierii de pe litoral, nemulţumiţi de ministrul Turismului: Nu are experienţă în turism

    Preşedintele Federaţiei Patronale a Turismului din România (FPTR), Mohamed Murad, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că, după mai multe întâlniri cu fostul ministru al Turismului, Mircea Dobre, se ajunsese la o înţelegere în ceea ce priveşte organizarea OMD, astfel încât reprezentanţii statului şi cei ai unităţilor private să deţină câte 50 de procente din Organizaţie. Hotelierii spun că noul ministru al Turismului, Bogdan Trif, intenţionează ca reprezentanţii statului să deţină 51 la sută.

    „Am avut zeci de întâlniri cu fostul ministru al Turismului. Am ajuns la o formulă cât se poate de ok, încât în acestea să existe 50 cu 50. Adică noi avem drept 50 la sută ca vot, primăriile şi consiliile judeţene, 50 la sută. Fiecare ministru vine şi şterge şi anulează şi îl comentează pe fostul ministru. Înţeleg, dacă erau miniştri din două culori diferite. Dar din aceeaşi culoare, şi mă refer fără să fiu împotriva unui partid, nu este normal să plecăm de la zero, iar cu venirea fiecărui ministru şi să stăm ore întregi să explicăm de ce şi pentru ce. A venit domnul ministru şi a schimbat tot jocul şi vrea să schimbe acest lucru. Vrea să dea 51 la sută către autorităţile locale, nu către mediul privat. Noi plătim taxele, iar din nou ne trezim cu primarul să decidă asupra taxei plătite de noi”, a spus Mohamed Murad.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 4 din 10 români nu sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor oferite de companiile din România

    Alţi 42,8% dintre români susţin că au avut, în general, experienţe bune în relaţia cu furnizorii de produse şi servicii cu care interacţionează, iar 11,1% se declară foarte mulţumiţi de calitatea serviciilor, însă numai  2,6% dintre respondenţi spun că au beneficiat de o experienţă excepţională în relaţia cu companiile din România.

    66,3% dintre români spun că atunci când interacţiunea cu o companie şi calitatea serviciilor de care beneficiază sunt sub aşteptări vor alege să cumpere produse similare de la o altă companie cu o calitate mai bună a serviciilor, iar 61% povestesc şi familiei şi prietenilor despre experienţa negativă. „Cred că românii încep să fie din ce în ce mai atenţi la calitatea produselor şi serviciilor pe care le cumpără. Dacă în urmă cu câţiva ani erau interesaţi doar să obţină un produs sau un serviciu într-un termen cât mai scurt, acum analizează şi compară mai mult opţiunile oferite de piaţă şi, de cele mai multe ori, “taxează” un furnizor de servicii sau produse care nu şi-a îndeplinit promisiunea iniţială”, spune Elena Călin, CEO UP! Your Service România.

    În ultimul an, 42% dintre respondenţi spun că li s-a întâmplat să achiziţioneze produse sau servicii de la o companie şi să renunţe la ele din cauza calităţii slabe a serviciilor, iar 39% au declarat că iau în calcul schimbarea furnizorului imediat după prima experienţă negativă. Mai mult, 45% spun că, într-o astfel de situaţie, fac reclamaţii la nivelul companiei sau chiar la autorităţile competente (27%). În schimb, doar 3 din 10 români povestesc întotdeauna celor din jur despre experienţele excepţionale pe care le au în relaţia cu o companie, iar 39% fac acest lucru frecvent.

    Pentru a oferi servicii excepţionale clienţilor, o companie trebuie să aibă angajaţi care dau dovadă de grijă şi respect în interacţiunea cu clienţii, criteriu considerat cel mai important de 57,2% dintre românii care au participat la studiul UP! Your Service. Totodată, compania trebuie să prezinte clar şi transparent toate informaţiile despre produsele şi serviciile pe care le oferă (44,6%), să răspundă rapid la întrebări şi reclamaţii (39,8%) şi să dea dovadă de onestitate, asumându-şi responsabilitatea atunci când apar probleme în interacţiunea cu clienţii (35,7%). La fel de importantă pentru a putea oferi servicii de calitate clienţilor este, pentru 30% dintre respondenţi, şi experienţa facilă de achiziţie a produselor şi serviciilor companiei.

    Un sfert dintre români spun că mai puţin de una din zece companii de la care achiziţionează produse şi servicii în mod curent oferă o experienţă a clientului excepţională. Lipsa interesului companiilor pentru satisfacţia clienţilor este principalul motiv care împiedică companiile să ofere o experienţă ideală acestora, cred 59% dintre respondenţi, iar următorul factor e legat de problemele legate de personal. Astfel, 30,8% dintre români cred că printre motivele pentru care companiile nu oferă servicii de calitate se numără dificultăţile în a recruta şi motiva angajaţi competenţi, lipsa instruirii riguroase a angajaţilor existenţi (45,3%) şi numărul subdimensionat de angajaţi (24,2%).

    Studiul UP! Your Service România a fost desfăşurat în perioada martie – aprilie 2018 pe un eşantion format din 1.923 de respondenţi din toată ţara.

  • Carnavalul dividendelor la bursă

    După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.

    În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.

    Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.

    Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.

    Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.

    Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.

    Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.

    Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.

    Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.

    Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.

    La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.

    Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.

    Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.

    Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.

    Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.

    Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?

    ”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.
     

  • Donald Trump ar putea efectua o vizită oficială în Marea Britanie în iulie

    Beth Rigby, corespondentul pe teme politice al postului Sky News, a aflat că Donald Trump urmează să efectueze o vizită oficială în Marea Britanie în iulie, anunţul urmând să fie făcut peste câteva zile.

    Donald Trump urma să participe în februarie la inaugurarea noului sediu al ambasadei SUA din Londra, dar a anulat vizita fiindcă este nemulţumit de costurile lucrărilor.

    Potrivit presei britanice, Donald Trump i-a spus premierului Theresa May la Forumul Economic Davos că va efectua o vizită în Marea Britanie în vară.

  • Mircea Badea se ia de mamele din România nemulţumite că statul le taie din îndemnizaţie

    Mircea Badea citat de DCNews.”Înţeleg că, la un moment dat, în Piaţa Victoriei, au protestat- că acum protestează toată lumea în Piaţa Victoriei, ceea ce e foarte bine- mamele. Mamele au protestat. Te aşteptai la 200.000 de mame, că sunt multe mame. Erau vreu 20.

    ”În vremea lui Băsescu vă schilodeau”

    Mamele au protestat în Piaţa Victoriei. `Ne-au scăzut indemnizaţiile, ne furaţi viitorul`spun mamele. Toţi se simt furaţi. (…) Să fim bine înţeleşi: noi- nu spun o noutate, am spus-o şi pe vremea lui Băsescu când erau probleme, dar atunci nu protesta nimeni, că atunci vă băteau jandarmii, acum e un protest de omenie, pe vremea lui Băsescu vă schilodeau, atunci nu ieşeaţi din case, dragi hashtagişti şi mămicuţe indignate, că vă băteau, acum, fiind jandarmul de catifea, e mai bine, sigur, să fie jandarmul de catifea. Noi trebuie să decidem ce fel de ţară suntem, sigur, noi nu suntem o ţară, suntem o colonie. (…)

    ”Agresivitatea nu-mi place deloc”

    Sigur că ţara noastră trebuie să decidă: noi, ţara, statul, vrem să sprijinim natalitatea? Dacă vrem s-o sprijinim, sigur că trebuie ca statul să ia nişte măsuri ca părinţii să fie sprijiniţi de către stat, adică să fie o politică de stat de sprijinire a părinţilor, mai ales a mamelor. Eu sunt pentru asta. Să dăm indemnizaţie la mame? Da, să le dăm. Ceea ce însă mă oripilează este cum pun problema duduile de la protest. Ele nu pun problema cum am pus-o eu: dom`ne, staţi puţin, statul mai sprijină natalitatea, mai interesează pe români să mai existe şi peste 20-30 de ani şi să nu dispară pe cale naturală? Deci un discurs de om. `Ne furaţi viitorul!`. Ei, agresivitatea asta mie nu-mi place deloc.

    Carmen Brumă, niciun ban de la stat

    Eu nu sunt mamă, dar cunosc o mamă, a copilului meu, care nu a luat nici măcar un leu de la statul român. Eu având în bula mea un exemplu cotidian, nu a luat un leu de la stat. Putea să ia? Mulţi bani putea să ia. Bă, un leu n-a luat. Atunci, văzând eu cum pun problema, în mod agresiv şi cu furatul, una-două, cu furatul în gură, ei, dacă eşti cu furatul în gură, ia fii atentă aici, măi mămico: dacă ai acest discurs agresiv, noi putem avea senzaţia că ai făcut un copil pe care trebuie să ţi-l crească statul, ori tu n-ai făcut un copil pe care să ţi-l crească statul, ci un copil pe care trebuie să-l creşti tu.

    ”Copil ca să-l crească statul?”

    Decizia de a face un copil e unul egoist, tu decizi să faci un copil, nu-l întrebi pe el. Nu mi-a spus statul să fac un copil, eu cu maică-sa am decis, nu am făcut copilul pentru patrie. Decizia raţională e să faci un copil când eşti în stare să faci un copil. Discursul `Ne furaţi viitorul`… Tu ai făcut un copil ca să ţi-l crească statul?” a spus Mircea Badea, în emisiunea de marţi seară.

  • Dragnea, nemulţumit de componenta economică a parteneriatului cu SUA: E foarte puţin dezvoltată

    Întrebat ce a discutat marţi cu ambasadorul SUA, Hans Klemm, Dragnea a răspuns: „Am discutat despre dezvoltarea componentei economice a parteneriatului strategic pentru că eu sunt în continuare nemulţumit de faptul că în cadrul acestui parteneriat strategic cu SUA – foarte important pentru România, vital pentru România – este dezvoltată în ultimul an foarte bine componenta militară şi de securitate naţională – ceea ce este foarte bine pentru noi – dar este foarte puţin dezvoltată componenta economică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când ar trebui ca un angajat să plece dintr-o companie?

    Totuşi, noua generaţie de angajaţi începe să schimbe mentalităţile, iar în viitor pe piaţa forţei de muncă vor activa candidaţi cu experienţe profesionale multiple şi diverse, care pleacă dintr-o companie când simt primele neajunsuri.

    Specialiştii din resurse umane sunt de părere că angajaţii nefericiţi la locul de muncă sunt un pericol pentru restul colegilor din cauză că pot ajunge să îi demotiveze şi pe aceştia. Printre cele mai importante motive pentru care angajaţii ajung să fie nemulţumiţi şi să îşi dorească să părăsească locul de muncă se numără pachetul salarial, relaţia cu şeful sau lipsa timpului liber.

    ”Dacă ne uităm la statisticile din ultimii ani, motivele pentru care angajaţii vor să renunţe la job sunt banii, relaţia cu şeful, posibilităţile de dezvoltare, siguranţa jobului, distanţa faţă de casă sau condiţiile fizice de lucru“, afirmă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam. Ea mai spune că motivele pentru care angajaţii vor să plece de la job sunt în principal vârsta şi poziţia pe care o ocupă persoanele respective în cadrul companiei. Astfel că pentru un angajat senior sau sau care se află într-o funcţie de management va conta mult relaţia pe care o are cu şeful direct, în timp ce pentru un angajat dintr-un post de execuţie beneficiile salariale vor cântări mai mult. De asemenea, este deja cunoscut că angajaţii tineri sunt tentaţi să renunţe mai uşor la un loc de muncă decât angajaţii cu o experienţă profesională mai vastă.

    ”Tinerii se pot adapta mult mai uşor unor astfel de schimbări, integrându-se şi adaptându-se cu lejeritate în diverse culturi organizaţionale. |n acelaşi timp, nu au răbdare să treacă prin toate etapele unei cariere profesionale şi atunci sunt mult mai fluctuanţi în joburi“, explică Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de resurse uname Smartree România. Cu alte cuvinte, ea spune că lipsa răbdării şi uşurinţa cu care tinerii reuşesc să se integreze în cadrul unei companii îi determină pe aceştia să fie mai flexibili şi să poată renunţa mai uşor la un loc de muncă.

    În cazul tinerilor aflaţi la primul job, specialiştii în resurse umane chiar recomandă ca aceştia să încerce şi alte locuri de muncă pentru a experimenta. Perioada de experimentare îi ajută pe tineri să acumuleze experienţă, ca mai apoi să poată avansa şi să îşi poată clădi o viaţă profesională aşa cum şi-o doresc. ”Dinamica de personal este în mod natural mai accentuată pentru cei tineri, până în 25-27 de ani, pentru că este o perioadă de experimentări şi căutări. Această dinamică se mai stabilizează, oamenii vor să îşi construiască o carieră şi să evolueze. Unii schimbă doar jobul, urcând pe scara ierarhică, alţii schimbă şi compania dacă nu au oportunităţi de creştere“, a spus Sorin Faur, fondator al Academiei de HR.

    Dacă motivele pentru care un angajat îşi doreşte să demisioneze de la locul de muncă sunt uşor de stabilit, cauzele pentru care unii dintre ei rămân totuşi în companie deşi şi-ar dori să plece trebuie atent descoperite şi sunt dintre cele mai diverse.

    Sorin Faur este de părere că multe persoane care sunt tentate să plece de la actualul job, dar nu o fac încă, fie nu au găsit încă jobul potrivit, fie au aplicat şi nu au fost acceptate în altă companie, fie se tem de cum o să fie la un alt loc de muncă. ”Motivele pentru care oamenii rămân deşi ar vrea să plece sunt multe şi trebuie atent descoperite. În acest sens se pot folosi intrumente specifice de tipul interviurilor de retenţie care detectează motivele pentru care oamenii vor să plece înainte ca aceştia să o facă efectiv“, a explicat Sorin Faur.
    Piaţa forţei de muncă se confruntă în ultima perioadă cu ample fluctuaţii de personal şi din cauza faptului că în piaţă există un deficit de personal, iar angajaţii de valoare sunt ”curtaţi“ cu oferte de alte companii. Astfel că identificarea motivelor şi cauzelor pentru care angajaţii se gândesc să plece din cadrul companiilor este foarte importantă şi poate diminua fenomenul fluctuaţiei de personal.

    În ceea ce priveşte domeniile cel mai afectate de fluctuaţia de personal, acestea sunt IT&C-ul, industria hotelieră, retailul, dar şi industria textilă. Totodată, Sorin Faur mai atrage atenţia că în situaţia în care un mare angajator vine pe piaţa locală cu o ofertă de 500 de locuri de muncă, atunci generează o migrare de personal în cadrul majorităţii companiilor din domeniu sau din regiune. ”Fluctuaţia de personal ţine mult şi de conjunctura economică, uneori de o anumită regiune. Spre exemplu, dacă vine o mare companie şi face 500-700 de angajări, generează o fluctuaţie masivă tuturor companiillor din jur“, subliniază Faur.