În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă.
Tag: negociere
-
Merkel vrea acord flexibil privind Brexit
Angela Merkel a exprimat speranţa că Uniunea Europeană şi Guvernul de la Londra vor ajunge la un acord negociat privind termenii ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar.
“Sper că nu se va ajunge la o ieşire neordonată a Marii Britanii din UE, ci mai degrabă la un acord rezonabil, negociat”, a afirmat Angela Merkel.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cu cât au fost plătiţi concurenţii de la Exatlon? Diferenţe uriaşe dintre Faimoşi şi Războinici
“Exatlon” a fost o mină de aur pentru vedete. “Faimoşii” au negociat la sânge, sume mari, în timp ce unii “Războinicii” s-au chinuit, la început, pe doar 700 de lei săptămânal.Solista Cream ar fi încasat 7.000 de euro pe săptămână, adică în jur de 28.000 de euro pentru cele patru săptămâni din Republica Dominicană. Potrivit surselor, Giani Kiriţă ar fi fost cel mai bine plătit concurent de la “Exatlon”, el rezistând 4 luni în concurs.Spre deosebire de “Faimoşi”, care au venit acasă cu zeci de mii de euro, cei din echipa „Războinicilor” au tras pe bani puţini. La început, fiecare dintre ei ar fi primit 700 de lei pe săptâmână, însă sumele s-au mărit la 1.500 de lei, iar spre final, când show-ul a avut audienţe enorme, fiecare Războinic ar fi primit câte 2.000 de lei săptămânal. -
Rolul lui Gabriel Oprea în negocierea cu “statul de drept”: Stăteam la un pahar de vin, când m-a rugat să-l ajut (Dragnea-n.r.) să ia preşedinţia PSD
“Haideti sa restabilim adevarul! Adevarul este ca inaintea Congresului PSD din 2015, Liviu Dragnea m-a sunat si m-a invitat la sediul PSD, spunandu-mi ca doreste sa ma roage ceva. I-am raspuns ca il astept la sediul UNPR din aceeasi curte. Imi amintesc si azi – poate domnul Dragnea a uitat – cum stateam noi doi fata in fata, la un pahar cu vin, cu presa in spatele nostru si cum ma ruga sa-l ajut sa castige presedintia PSD.
Liviu Dragnea stie foarte bine ca nu am vorbit la telefon nici cu Florian Coldea, nici cu altcineva. In schimb, la finalul discutiei cu Dragnea, l-am sunat pe Vali Zgonea, in contextul in care intre cei doi era o competitie pentru nr. 1 si nr. 2 in partid. L-am sunat pentru ca am considerat ca e fair play sa discut deschis cu el despre acest subiect. Din pacate, la telefon mi-a raspuns aghiotantul domnului Zgonea, care mi-a comunicat ca presedintele Camerei Deputatilor, aflat la acel moment la vila RAAPPS din Neptun, este ocupat. Atunci am batut palma cu Dragnea, i-am promis sprijinul meu”, scrie Gabriel Oprea, pe Faacebook.
Fostul preşedinte UNPR mai spune că la întâlnirea despre care vorbea Liviu Dragnea nu a fost prezent şi Valeriu Zgonea.
“Peste cateva ore ne-am revazut la masa, nu in Piata Amzei, ci intr-un restaurant din zona Primaverii – Charles de Gaulle. Vali Zgonea nu a fost prezent acolo; asa cum am spus, el era la mare. Ma insoteau, in schimb, domnii Marian Oprisan si Nelu Mocioalca. Eram prieteni si ii rugasem sa vina sa discutam tocmai despre sustinerea candidaturii lui Liviu. Iar Liviu a venit insotit de prietenul lui si amicul meu, Vasile Dincu. Impreuna am stabilit doua lucruri: sa facem cu totii lobby pentru Liviu Dragnea si sa exprim sprijinul meu si al UNPR intr-un discurs pe care sa il sustin la inceperea lucrarilor Congresului, cred ca al doilea, dupa un important invitat strain.
Am facut tot ce am promis: l-am sustinut total pe camaradul Liviu Dragnea. Si discursul meu s-a bucurat de aprecierea tuturor celor prezenti. Pe vecinul meu, Codrin Stefanescu, cel cu care m-am certat si m-am impacat de multe ori, il cunosc din 2002, cand eram prefectul Capitalei, iar el era la PSD Bucuresti. Am facut impreuna legea prin care prefecturile au dat cate 500 m de teren cuplurilor de tineri casatoriti, ca sprijin la inceput de drum, proiect care a avut sustinerea premierului si presedintelui PSD, Adrian Nastase. In preajma Congresului din 2015, Codrin m-a batut la cap, aproape in fiecare seara, sa-l sprijin pe prietenul lui, Liviu Dragnea si parerea lui a contat pentru mine, chiar daca luasem deja decizia in acest sens.Acesta este ADEVARUL”
-
Peste 500 de medici au protestat măririle salariale deoarece cred că sunt plătiţi prea mult
Nu, nu este vorba de medicii din România, ci din Canada. “Noi, doctorii din Quebec credem în sistemul public de sănătate şi ne opunem măririle salariale recente care au fost negociate de asociaţia de care aparţine”, se arată în scrisoarea deschisă, potrivit CNBC.
Ei au declarat că se opun măririlor salarile, în timp ce asistente medicale şi pacienţii se chinuie. Ei au declarat că aceste măriri sunt şocante deoarece asistenţii medicali şi alţi profesionişti care lucrează în sistemul medical în condiţii mai puţin decât ideale.
Cei 213 medici generalişti, 184 de specialişti, 149 de rezidenţi medicali şi 162 de studenţi la medicină vor ca banii să se întoarcă în sistem. “Credem că există o modalitate de redistribuire a resurselor sistemului de sănătate din Quebec pentru a promova bunăstarea populaţiei şi pentru a răspunde nevoilor pacienţilor fără a pedepsii muncitorii”, spune ei.
-
Donald Trump, dispus să negocieze cu regimul din Coreea de Nord
Kim Yong-Chol, un oficial nord-coreean responsabil de Afacerile intercoreene, a semnalat că Administraţia de la Phenian doreşte negocieri cu Washingtonul.
Donald Trump a răspuns luni că pot fi lansate negocieri, însă “dacă sunt întrunite condiţiile”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Angela Merkel se va întâlni vineri cu Theresa May
Discuţiile între cei doi demnitari se vor referi la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi la alte subiecte de interes internaţional, a afirmat Steffen Seibert.
Guvernul de la Londra negociază termenii ieşirii din Uniunea Europeană şi vrea iniţierea discuţiilor pe tema viitoarelor relaţii bilaterale.
Bruxellesul condiţionează progresele în negocieri de flexibilitatea Londrei în privinţa respectării principiilor comunitare.
-
Revoluţia fiscală a luat-o razna: Guvernul PSD obligă sute de mii de companii să negocieze contracte colective de muncă
Guvernul a lăsat din nou fără replică mediul de afaceri după ce a adoptat neanunţat o ordonanţă de urgenţă care obligă toate companiile să negocieze/renegocieze la nivel colectiv contractele de muncă în vederea punerii în aplicare a ordonanţei care trece sarcina fiscală de la angajator la angajat.
Noua ordonanţă vine la doar câteva zile după ce premierul Mihai Tudose promisese mediului de afaceri că nu va mai provoca modificări în Codul fiscal. Ordonanţa în cauză nu modifică Codul fiscal, dar are efecte la fel de substanţiale pentru că trebuie negociate/renegociate într-o lună de zile (20 noiembrie – 20 decembrie), contractele de muncă la nivel colectiv chiar şi acolo unde ele există astăzi. Aşadar şi companiile care au sub 21 de angajaţi trebuie să facă astfel de negocieri – nu este foarte clar cum vor proceda – chiar dacă ele nu aveau până acum obligaţia aceasta.
Concret, negocierea/renegocierea contractelor colective ar trebui să fie un răspuns la decizia guvernului de mutare a obligaţiilor sociale de la angajator la angajat. Dacă angajatorul nu majorează însă salariul brut al angajatului în urma negocierii/renegocierii contractelor nu se întâmplă nimic, iar sindicatele susţin că, prin aceasta, guvernul se spală pe mâini şi aruncă întreaga vină pe umerii angajaţilor când este limpede că guvernul poartă responsabilitatea întregului haos iscat.
„Se aruncă răspunderea măririi brutului la angajat pe umerii acestuia, prin negocieri care sunt obligatorii, dar care nu se finalizează obligatoriu prin semnarea acordului. Dacă nu se finalizează, Guvernul scapă de răspunderea unei eventuale diminuări a salariului, chiar dacă <revoluţia fiscală> îi aparţine integral“, spune Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.
-
CUTREMUR pe piaţa muncii: guvernul Tudose modifică Legea Dialogului Social şi obligă companiile să negocieze cu angajaţii
Mai exact, în art. VII alineat 1 din actul mai sus menţionat se specifică următoarele: “Prin derogare de la prevederile art. 129 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în unităţile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă, iniţierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a OUG nr. 79/2017.”
Guvernul PSD, care a făcut o revoluţie fiscală prin trecerea contribuţiilor sociale din sarcina companiei în sarcina angajatului, a găsit o soluţie prin care salariile brute să crească, astfel încât salariile nete să rămână identice: obligaţia unor negocieri colective pentru firmele care au peste 21 de salariaţi, indiferent de forma de proprietate a companiei, potrivit ZF.
În articolul de la care se face derogare se specifica faptul că “Negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi”.
Noua ordonanţă, publicată pe 16 noiembrie, notează că “este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare.”
Guvernul se asigură astfel că angajatorii nu vor putea modifica contractele fără ca angajaţii să îşi dea acordul pe noua formă.
-
Angajatul, în postura de negociator
”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii.
Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.
Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri.