BusinessMagazin

Tag: nato

  • Turcia duce un război pe mai multe fronturi cu SUA care riscă să-i aducă economia în colaps şi să şubrezească NATO. Erdogan le-a cerut turcilor să lupte contra dolarului cu armele „de sub saltea”

    Deprecierea lirei este doar cel mai evident semn că economia turcă „ar putea scăpa un pic de sub control”, după cum avertizează strategii de la Nordea, cea mai mare bancă scandinavă. Ei chiar au pariat pe acest lucru. SUA sunt şi cea mai mare putere militară din lume şi forţa dominantă în NATO, în timp ce Turcia este cea mai mare putere militară de la Marea Neagră, exceptând Rusia. Şi Turcia este membră a NATO, dar, cum Ankara se îndepărtează rapid de Occident şi caută alianţe noi în est, acest lucru s-ar putea schimba.
     
    Lira turcească s-a depreciate ieri la cel mai redus nivel din istorie faţă de dolar după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat că reevaluează accesul duty-free al Turciei la pieţele din SUA, o mutare care poate afecta importuri turceşti de 1,66 de miliarde de dolari. Anterior, Ankara a impus tarife de import asupra unor produse americane ca răspuns la tarifele aplicate de Washington oţelului şi aluminiului. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a avertizat cetăţenii că ţara este în război economic cu SUA, dar i-a asigurat că Turcia va câştiga.
     
    Însă până acum în acest an lira turcească şi-a pierdut un sfert din valoare fără ca banca centrală să acţioneze hotărât, cu creşteri de dobânzi, pentru a opri prăbuşirea. Erdogan are nevoie de dobânzi mici pentru a susţine creşterea economică alimentată cu credit ieftin pe care o promovează. Lira se confruntă acum cu cea mai lungă perioadă de pierderi din ultimele trei luni, notează Bloomberg. În ultimele 12 luni, deprecierea în raport cu dolarul este de 40%.
     
    Deprecierea erodează puterea companiilor turceşti de a rambursa creditele în valută şi alimentează inflaţia. Mai multe companii mari au apelat deja la bănci pentru restructurarea datoriilor. Băncile însele au datorii în valută de de 100 de miliarde de dolari scadente în următoarele 12 luni, spune Inan Demir, economist la Nomura. Inflaţie mai mare înseamnă putere de cumpărare mai mică pentru turci. Rata inflaţiei a fost de 16% în iulie. Iar turcii sunt îndemnaţi de Erdogan să lupte contra sancţiunilor americane cu armele pe care le găsesc „sub plapumă”, adică cu valuta şi bijuteriile păstrate acasă. „Scoateţi dolarii, euro şi aurul. Schimbaţi-i în lire. Arătaţi cum pot rezista turcii în faţa întregii lumi”, a spus Erdogan.
     

  • Premierul Rusiei avertizează că aderarea Georgiei la NATO ar putea provoca “un conflict teribil”

    Potrivit unor pasaje din interviu, difuzate luni, premierul a mai indicat că războiul din 2008, între Georgia şi regiunea separatistă Oseţia de Sud, sprijinită de Rusia, ar fi putut fi prevenit. “Nu era inevitabil”, a subliniat Medvedev.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A doua armata din NATO ameninta ca trece de partea RUSILOR. Gestul care i-a infuriat

    Preşedintele Turciei ameninţă deschis Statele Unite cu ruperea alianţei, în contextul în care Ankara a strâns relaţiile cu Moscova în ultima perioadă.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că Statele Unite vor pierde un aliat puternic şi sincer dacă nu îşi schimbă atitudinea faţă de ţara sa, a transmis televiziunea Haberturk, preluată de AFP şi Reuters.

    Turcia ar putea solicita un arbitraj internaţional dacă Statele Unite blochează vânzarea de avioane de luptă F-35 pentru forţele aeriene turce, a afirmat preşedintele.
     
    Erdogan a susţinut că nu va ceda ameninţărilor preşedintelui SUA, Donald Trump, cu sancţiuni împotriva Turciei în cazul în care autorităţile de la Ankara nu îl eliberează pe pastorul american Andrew Brunson. Pe de altă parte, Erdogan a dezvăluit că Turcia a cerut ajutorul Statelor Unite pentru repatrierea cetăţeanului turc Ebru Ozkan, închis în Israel.
     
    Brunson a fost mutat săptămâna aceasta din închisoare în arest la domiciliu, după un an şi nouă luni de detenţie. El a lucrat în Turcia 20 de ani înainte de a fi acuzat că a sprijinit grupul care a organizat puciul eşuat din 2016 şi că susţine Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Pastorul respinge aceste acuzaţii, în urma cărora ar putea fi condamnat la 35 de ani de închisoare. Situaţia sa a fost discutată sâmbătă de secretarul de stat american, Mike Pompeo, cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, scrie stirileprotv.ro

  • Ţara despre care Donald Trump a spus că reprezintă o posibilă AMENINŢARE la adresa păcii mondiale a transmis că respectă prietenia cu SUA

    Guvernul din Muntenegru a mai afirmat că ţara este “mândră” de prietenia şi alianţa pe care o are cu Statele Unite, susţinând că relaţia între Washington şi Podgorica este “puternică şi permanentă”.

    “În lumea de astăzi nu contează dacă eşti de dimensiuni mari sau mici, ci cât de mult respecţi valorile libertăţii, solidarităţii şi democraţiei”, se arată într-un comunicat oficial, adoptat de premierul Dusko Markovic în cadrul unei şedinţe de Guvern.

    Afirmaţiile au fost făcute la o zi după ce Donald Trump a afirmat că apărarea unor aliaţi NATO precum Muntenegru ar putea declanşa Al Treilea Război Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin: Rusia va reacţiona „extrem de negativ” la aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO

    “Pentru noi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezintă o ameninţare, iar reacţia ar fi extrem de negativă”, a declarat Vladimir Putin.

    “Extinderea infrastructurii şi capabilităţilor NATO este o îngrijorare pentru noi, cât şi creşterea numărului personalului în regiuni în care nu ar trebui să fie”, a afirmat liderul de la Kremlin, adăugând că, în anumite regiuni, numărul personalului militar a crescut până la 10.000 de oameni.

    Potrivit preşedintelui rus, Rusia reacţionează la “ceea ce se întâmplă în jurul ei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fifor: România a înfiinţat un Centru de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, care va fi afiliat NATO

    „Înfiinţăm Centrul de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, un Centru de Excelenţă pe care îl vom gândi, deocamdată, la nivel naţional, urmând ca pe principiul pe care putem face o notă de afiliere la structurile NATO să putem să avem un Centru de Excelenţă NATO pe Protecţia Mediului, pe teritoriul României. Acest lucru nu face decât să poziţioneze România şi mai bine pe harta centrelor de excelenţă ale NATO. La momentul de faţă, România găzduieşte un astfel de Centru de Excelenţă la Oradea. Ne propunem ca în perioada următoare să derulăm o serie de activităţi menite să ducă la regândirea strategiei pentru protecţia mediului şi din perspectiva Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat, vineri, ministrul Apărării Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • M. Fifor, după Summit-ul NATO: Este necesar să discutăm mai aplicat despre apărare şi descurajare

    „În cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării, care a avut loc în marja Summit-ului, ministrul Mihai Fifor a prezentat perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summit-ului recent încheiat. De asemenea, a subliniat importanţa unei apărări aliate coerente într-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să-şi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Potrivit ministrului Mihai Fifor, este necesară implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe flancul estic aliat, atât în segmentele nordic şi sudic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • M. Fifor, după Summit-ul NATO: Este necesar să discutăm mai aplicat despre apărare şi descurajare

    „În cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării, care a avut loc în marja Summit-ului, ministrul Mihai Fifor a prezentat perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summit-ului recent încheiat. De asemenea, a subliniat importanţa unei apărări aliate coerente într-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să-şi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Potrivit ministrului Mihai Fifor, este necesară implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe flancul estic aliat, atât în segmentele nordic şi sudic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro