BusinessMagazin

Tag: natalitate

  • Octombrie 2021, cel mai mare număr de decese de la începutul pandemiei

    În octombrie 2021, comparativ cu septembrie 2021, s-a înregistrat naşterea a 15613 copii, cu 2136 mai puţini, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2021 a fost de 44.595 (22717 bărbaţi şi 21878 femei), cu 19.858 decese (9796 bărbaţi şi 10062 femei) mai multe decât în luna septembrie 2021.

    Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna octombrie 2021, a fost de 97 copii, în creştere cu 5 faţă de luna septembrie 2021.

    În luna octombrie 2021, peste două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (18447 decese, reprezentând 41,4% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 12074 decese, reprezentând 27,1% din total, la persoanele de 70-79 ani) şi 8429 decese (18,9%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (71 decese), 0-4 ani (119 decese) şi 20-29 ani (141 decese).

    După cauza principală de deces, cele mai multe persoane au decedat în luna octombrie 2021 din cauza bolilor aparatului circulator (20836 persoane, reprezentând 46,7%), bolilor aparatului respirator (14980 persoane, reprezentând 33,6%) şi tumorilor (4184 persoane, reprezentând 9,4%).

    După patru luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a treia cauză de deces, în lunile septembrie şi octombrie 2021 bolile aparatului respirator reprezintă, din nou, a doua cauză principală de deces, situaţie înregistrată şi în perioada octombrie 2020 – aprilie 2021.

    Sporul natural s-a menţinut negativ (-28982) în luna octombrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 2,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

    În luna octombrie 2021, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 10335 căsătorii, cu 5578 mai puţine decât în luna septembrie 2021. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2014 în luna octombrie 2021, cu 144 mai puţine decât în luna septembrie 2021.

    În ce priveşte luna octombrie 2021 faţă de luna octombrie 2020, numărul născuţilor-vii înregistrat a fost mai mare cu 960.

    Sporul natural a fost negativ atât în luna octombrie 2021 (-28982 persoane), cât şi în luna octombrie 2020 (-12901 persoane).

    Numărul persoanelor care au decedat în luna octombrie 2021 a fost de 1,6 ori mai mare faţă de luna octombrie 2020. După primele trei cauze principale de deces, în luna octombrie 2021 faţă de luna octombrie 2020, s-au înregistrat cu 5917 decese mai multe din cauza bolilor aparatului circulator, cu 10570 mai multe decese din cauza bolilor aparatului respirator, dar cu 27 mai puţine decese având cauză principală tumorile.

    Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 4 mai mic în luna octombrie 2021 decât cel înregistrat în luna octombrie 2020.

    În luna octombrie 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 22588 persoane (11486 bărbaţi şi 11102 femei), iar în mediul rural decesul a 22007 persoane (11231 bărbaţi şi 10776 femei). Faţă de aceeaşi lună din anul 2020, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 8615 persoane (3922 bărbaţi şi 4693 femei) în mediul urban şi cu 8426 persoane (3961 bărbaţi şi 4465 femei) în mediul rural.

    Numărul căsătoriilor a fost, în luna octombrie 2021, cu 703 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent.

    Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna octombrie 2021 s-au pronunţat cu 256 divorţuri mai puţine decât în luna octombrie 2020.

  • BREAKING. Semnal de alarmă: Bucureştiul va pierde un sfert din locuitori

    Capitala va avea doar 1,4 mi­lioane de locuitori în 2050, faţă de 1,8 milioane, cât avea în statistici în 2020, arată datele Eurostat. Chiar dacă, în realitate, numărul de locuitori din Bucureşti este mai mare, deoarece sunt mulţi locuitori care locuiesc aici, dar nu au domiciliul înregistrat în Capitală, în ur­mătorii 30 de ani România se va depopula masiv.

    „Vom avea scădere naturală, pentru că natalitatea este foarte scăzută şi vom avea scădere prin migraţie externă, dar şi multă scădere prin migraţie internă. Sunt mulţi care pleacă din Bucureşti în jurul Bucu­reştiului, de aceea Ilfovul este într-o situaţie atât de benefică, iar aici populaţia va creşte“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, direc­torul Centrului de Cercetări Demo­grafice „Vladimir Trebici“ al Acade­miei Române.

    România va rămâne cu 15,5 milioane de lo­cuitori până în 2050, în scădere cu 20% de la 19,2 milioane de persoane în 2020. „Anul tre­cut am avut 297 de mii de decese şi 176 de mii de naşteri, ceea ce înseamnă o scădere na­turală a populaţiei de 120 de mii de lo­cuitori, enorm pentru o populaţie de 19 mi­li­oa­ne de locuitori“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În cele mai puternice judeţe pentru busi­ness, evoluţia populaţiei în următorii 30 de ani diferă: în municipiul Bucureşti, populaţia va scădea cu 23%, în Timiş cu 5%, în Cluj cu 8%, iar în Argeş cu 27%. Singurul judeţ care va înregistra o creştere a numărului de locuitori în următorii 30 de ani este Ilfovul, unde populaţia va creşte cu 42% în perioada 2020- 2050, potrivit proiecţiilor demografice.

  • BREAKING. Semnal de alarmă: Bucureştiul va pierde un sfert din locuitori

    Capitala va avea doar 1,4 mi­lioane de locuitori în 2050, faţă de 1,8 milioane, cât avea în statistici în 2020, arată datele Eurostat. Chiar dacă, în realitate, numărul de locuitori din Bucureşti este mai mare, deoarece sunt mulţi locuitori care locuiesc aici, dar nu au domiciliul înregistrat în Capitală, în ur­mătorii 30 de ani România se va depopula masiv.

    „Vom avea scădere naturală, pentru că natalitatea este foarte scăzută şi vom avea scădere prin migraţie externă, dar şi multă scădere prin migraţie internă. Sunt mulţi care pleacă din Bucureşti în jurul Bucu­reştiului, de aceea Ilfovul este într-o situaţie atât de benefică, iar aici populaţia va creşte“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, direc­torul Centrului de Cercetări Demo­grafice „Vladimir Trebici“ al Acade­miei Române.

    România va rămâne cu 15,5 milioane de lo­cuitori până în 2050, în scădere cu 20% de la 19,2 milioane de persoane în 2020. „Anul tre­cut am avut 297 de mii de decese şi 176 de mii de naşteri, ceea ce înseamnă o scădere na­turală a populaţiei de 120 de mii de lo­cuitori, enorm pentru o populaţie de 19 mi­li­oa­ne de locuitori“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În cele mai puternice judeţe pentru busi­ness, evoluţia populaţiei în următorii 30 de ani diferă: în municipiul Bucureşti, populaţia va scădea cu 23%, în Timiş cu 5%, în Cluj cu 8%, iar în Argeş cu 27%. Singurul judeţ care va înregistra o creştere a numărului de locuitori în următorii 30 de ani este Ilfovul, unde populaţia va creşte cu 42% în perioada 2020- 2050, potrivit proiecţiilor demografice.

  • Cum plănuiesc autorităţile italiene să rezolve problema natalităţii din peninsulă, care a devenit în ultimii ani a doua cea mai îmbătrânită ţară din lume

    Prim-ministrul italian Mario Draghi intenţionează să şteargă declinul ratei naşterii din peninsulă cu un plan de 21 de miliarde de euro care va include măsuri precum venitul universal pentru toţi muncitorii, notează Bloomberg.

    Situaţia se arată critică, după ce rata de natalitate din ţară a atins un nou minim în 2020, cu circa 16.000 de naşteri sub nivelul înregistrat în anul precedent. Experţii dau vina pe efectele economice ale pandemiei, impactul resimţindu-se din plin în rândurile femeilor.

    „Fără copii, soarta Italiei stă în îmbătrânire, iar apoi în dispariţie”, a declarat Draghi în cadrul unui eveniment dedicat creşterii numărului de familii. Premierul a adăugat că guvernul său vrea să extindă beneficiile pentru cupluri şi femei, inclusiv plăţile în cash pentru familiile cu cel puţin un copil.

    Italia a raportat doar 404.000 de naşteri în 2020, cu 30% sub nivelul din urmă cu 30 de ani, conform agenţiei de statistică Istat, cu o medie de 1,24 copii per femeie, sub media din 2019 de 1,27. Doar două ţări din Europa au înregistrat o rată mai slabă: Spania şi Malta.

    Totodată, impactul pandemiei a scurtat speranţa la viaţă din Italia cu 14 luni, potrivit Istat.

    Noile măsuri vor intra în vigoare în luna iulie, urmând să adauge circa 6 miliarde de euro fondurilor deja existente. În plus, Italia plănuieşte să aloce aproximativ 5 miliarde de euro noilor grădiniţe şi şcolilor primare.

    Prin comparaţie cu declinul din Italia, unele ţări est-europene şi Germania au înregistrat creşteri ale ratei natalităţii în ultimii ani, rezultate alimentate de un nivel relativ generos al alocaţiilor, programele de susţinere ale mamelor şi creşterea spaţiului din grădiniţe.

    „Deşi motivele din spatele natalităţii scăzute sunt în cea mare parte de ordin economic, lipsa stabilităţii şi siguranţei sociale joacă, de asemenea, un rol important”, a spus Draghi.

     

  • Cum vă explicaţi creşterea numărului de naşteri în decembrie 2020, respectiv copiii concepuţi în martie, prima lună de lockdown?

    În 23 octombrie 2017, deci acum peste 3 ani, am scris un articol destul de controversat: „Corelaţia dintre apariţia low-cost-urilor şi scăderea natalităţii”.

    Pentru a atrage mai mult atenţia, pe zf.ro am schimbat titlul original cu „Pamperşi sau o plimbare la Roma în weekend cu 10 euro? Cum au ajuns low-cost-urile aeriene să reducă natalitatea din România”, un titlu extrem de criticat.

    În 2020 ne-am trezit cu o criză total neaşteptată şi total surprinzătoare prin modul în care a venit.

    Nimeni nu s-a gândit vreodată că în secolul 21 putem fi închişi în casă din cauza unei pandemii, dar, cu asta ne-am confruntat cu toţii.

    Această perioadă de lockdown, în care lumea nu a mai putut să călătorească deloc, a adus şi nişte lucruri surprinzătoare: o creştere a natalităţii. În decembrie 2020 s-au născut 15.857 de copii în România, în creştere cu 433 de copii faţă de decembrie 2019 şi în creştere cu 2.103 faţă de noiembrie 2020. Copiii născuţi în decembrie au fost concepuţi în martie, atunci când a venit criza şi a început perioada de lockdown.

    O întrebare valabilă este legată de motivaţia cuplurilor de a concepe şi de a avea un copil într-o perioadă de criză, într-o perioadă de pandemie despre care nu ştiam nimic.

    În articolul din octombrie 2017 am scris că oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele, şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine, chiar dacă din punct de vedere social şi economic este o contradicţie.

    În mod cert, corelaţia dintre scăderea natalităţii din ultimul deceniu şi apariţia low-cost-urilor şi a city-break-urilor este exagerată, dar are un sâmbure de adevăr care s-a reconfirmat acum. Bineînţeles că numărul crescut de naşteri din decembrie nu va inversa un trend demografic, social şi economic cu care ne confruntăm.

    În 2020 numărul de naşteri din România a fost de 178.124, faţă de 201.995 în 2015 şi 200.000 în 2010. În 1990, în România se năşteau 314.766 de copii, deci în 30 de ani am pierdut 100.000 de copii pe an.

    Va fi interesant de urmărit care va fi numărul de naşteri din ianuarie 2021, care ar corespunde conceperii copiilor în aprilie 2020, adică o lună plină de lockdown, numărul de naşteri din februarie 2021, care corespunde conceperii copiilor în luna mai 2020, adică a doua lună de lockdown.

    S-ar putea ca 2021 să fie un an care să ne aducă o creştere a numărului de naşteri după ani întregi de scădere, dar dincolo de asta rămân întrebările, explicaţiile legate de creşterea numărului de naşteri în perioadele de criză.

     

     

    Editorialul care a apărut în Business MAGAZIN în octombrie 2017

    Corelaţia dintre apariţia low-cost-urilor şi scăderea natalităţii

     

    De ce scade natalitatea în România? De la 315.000 de copii, cât se năşteau pe an în 1990, am ajuns în 2016 la 190.000. În acest timp, de la 23 de milioane câţi erau în România în 1990, am ajuns la 19 milioane. Peste 3 milioane de români au plecat să lucreze în afară, dintre care cel puţin 30-40% sunt femei.

    Trendul de scădere a natalităţii este vizibil, fiind susţinut de anumite schimbări sociale, culturale, demografice, de apariţia unor joburi în middle management şi de top la care au acces femeile, ceea ce implică faptul că decizia de a face un copil trece pe locul 2; la fel de bine, acest lucru susţine şi ieşirea mult mai uşoară dintr-o relaţie, dar şi creşterea salariilor.

    Acum câteva săptămâni, jurnalistul Cristian Tudor Popescu – CTP – a făcut din nou carieră, cu următorul comentariu: „Copiii se fac pentru părinţi. Dacă îmi spuneţi mie că cei care fac copii au în cap perpetuarea speciei sau demografia României… o să vă spun ceva greu de înghiţit. Oamenii fac copii când au un grad ridicat de insatisfacţie în legătură cu propria lor existenţă în această viaţă. Când oamenii au o viaţă foarte încărcată, foarte completă profesional, sentimental, personal, nu mai simt nevoia să facă copii. Cei care fac copii mulţi sunt săraci, nemulţumiţi în raport cu societatea, care nu au reuşit să realizeze lucrurile pe care le-au dorit şi încearcă să transfere ratarea lor copiilor: să facă el/ea ce nu am făcut eu, să aibă el/ea ce nu am avut eu şi mai ales să am un sprijin la bătrâneţe”, a spus el la Digi24.

    Adică oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine. Din punct de vedere economic, e o contradicţie.

    Am încercat să mă uit la câţiva indicatori pe care eu îi consider relevanţi pentru România ultimilor 15 ani care să explice, justifice scăderea natalităţii mai mult decât simpla numărare a copiilor care se nasc.

    Pentru mine, cel mai interesant indicator economic versus scăderea natalităţii este legat de creşterea explozivă a transportului aerian în România şi apariţia low-cost-urilor.

    Nu ştiu dacă aţi observat, dar fetele tinere, urbane, cu laptop în spate, cu căşti la urechi, care ştiu totul despre ce este la H&M, Zara, Stradivarius, Bershka sau buticurile de haine în serie limitată plus ce mai se mai găseşte pe site-urile online, vânează tot timpul ofertele liniilor aeriene low-cost pentru a merge în vacanţă sau în city-break-uri.

    Subiectul de discuţie la mese este legat de numărul de oraşe sau în câte ţări au fost, cum au ajuns acolo cu low-cost-ul, adică cu 10-20-30-40-50 de euro, cum faci legăturile între avioane să pleci de la Bucureşti sau din Cluj într-o locaţie din vestul Europei, iar de acolo să ai alte bilete low-cost pentru altă destinaţie.

    Dacă cei de la IT ar primi ordin într-o multinaţională să taie accesul la Vola sau la site-urile liniilor aeriene, s-ar face instantaneu grevă.

    În 1999, numărul total de pasageri pe liniile aeriene din România a fost de 2,07 milioane. În 2000 a fost de 2,35 milioane. În 2005 a fost de 4,3 milioane. Trebuie spus că din 2005 şi-au făcut apariţia în România low-cost-urile. În 2006 aveam 5,49 milioane; în 2008 am ajuns la 9 milioane, în 2010 am urcat la 10 milioane, deşi s-au tăiat salariile şi era criză economică, în 2014 am ajuns la 11,8 milioane, în 2015 la 13,3 milioane, iar în 2016 la 16,4 milioane.

    Dacă punem în acelaşi tabel, într-o altă coloană, evoluţia salariului mediu, vom vedea că de la 213 lei în 2000 am ajuns la 746 de lei (180 – 200 de euro) în 2005 şi 2.300 de lei (500 – 550 de euro) în 2016/2017.

    Salariul mediu din Bucureşti depăşeşte în acest moment 3.000 de lei net, în Cluj sau Timişoara este la
    2.600 – 2.800 de lei.

    Dacă lucrezi în IT, în bancă, în multinaţionale, salariul mediu este mai mare cu 30-100%.

    Vârsta medie când apare primul copil a ajuns în 2016 la 28,6 ani în urban, faţă de o medie naţională de 26,9 ani.

    În 2008, vârsta medie pentru primul copil în urban a fost de 27 de ani, cu o medie naţională de 25,5 ani. În 2000, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 24,9 ani, cu o medie naţională de 23,7 ani. În 1990, media în urban a fost de 23,7 ani, cu o medie naţională de 22,3 ani. În 1980, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 23,7 ani, cu o medie naţională de 22,6 ani.

    În 2016, băieţii s-au căsătorit la 30,8 ani, iar fetele la 27,6 ani. În 1990, băieţii se căsătoreau la 25 de ani, iar fetele la 20 de ani.

    Conform ultimelor date europene, în România fetele pleacă de acasă la 25 de ani, o vârstă în scădere, iar băieţii la aproape 30 de ani, o vârstă în creştere.

    Datele statistice, dar şi de atitudine, arată că fetele devin din ce în ce mai independente, luptă să aibă propriii bani, vor să călătorească, să vadă lumea, vor să aibă propriul apartament înainte să se căsătorească, vor să aibă propria maşină, se luptă pentru poziţii mai bune în companii şi pentru salarii mai mari.

    Apariţia multinaţionalelor din 2000 încoace, odată cu investiţiile străine, a deschis o piaţă extraordinară pentru fete, care şi-au găsit joburi în clădiri de birouri, cu spaţii curate, unde pot să poarte zilnic haine în trend, moderne, colorate, cu design de top, dar cu un preţ mai redus (conceptul lui Zara affordable luxury) fără să se mai gândească, ca mama sau bunica lor, că trebuie să ţină şi anul viitor.

    Când ai posibilitatea să zbori şi să ajungi cam unde vrei cu low-cost-ul, multor fete (şi băieţi) nu le mai arde de făcut copii, ci vor să se plimbe în întreaga lume, să poarte cele mai cool haine, să iasă la terasă sau la Starbucks cu prietenele sau să petreacă în cluburi.

    Ironic dar şi realist, apariţia directă, de doi ani, a lui Ryanair în România, cel mai puternic low-cost din lume, ne face să fim mai puţini.

  • Ţara unde este un adevărat dezastru al natalităţii.În 2020, numărul morţilor a depăşit numărul noilor născuţi

    Coreea de Sud a înregistrat mai multe decese comparativ cu numărul de naşteri în 2020. Este prima dată când apare această situaţie în ţară. Coreea de Sud are deja cea mai scăzută rată la naşteri

    Coreea de Sud are probleme cu natalitatea. Doar 275.800 de copii s-au născut în 2020, cu 10% mai puţin decât în anul precedent. La polul opus, 307.764 persoane au decedat anul trecut, conform BBC.

    Ministrul de Interne cere, astfel, „schimbări fundamentale” în ceea ce priveşte politicile în domeniul natalităţii.

    Un declin al populaţiei ar pune economia în chingi: ar creşte presiunea pe cheltuilile publice din cauza cererii crescute pentru servicii de îngrijire şi sistemul pensiilor. O scădere a populaţiei tinere ar duce, totodată la micşorarea procentului forţei de muncă.

    Luna trecută, preşedintele sud coreean a anunţat lansarea unei serii de politici pentru a „rezolva” rata scăzută a naşterilor, incluzând aici şi bonusuri în bani pentru familii.

    Prin urmare, din 2022, pentru fiecare copil născut, familia ar urma să primească un bonus de două milioane woni (1.850 dolari) pentru a acoperi cheltuielile prenatale. În plus, ar primi 300.000 soni lunar, până copilul împlineşte vârsta de un an.

    Totodată, bonusul lunar va creşte din 2025 la 500.000 woni. Cu toate astea, populaţia tânără tinde să fie precaută.
    Care este cauza scăderii naşterilor

    Femeile se confruntă cu greul, asta este uşor de înţeles. Ca şi în alte ţări, sud-coreencele se chinuie cu viaţa de familie şi cu cariera.

    Apoi, creşterea preţurilor la apartamente este o altă problemă majoră, cuplurile tinere fiind descurajate să aibă copii, întrucât implică multe costuri. Momentan, bonusurile pe care guvernul ar urma să le ofere sunt insuficiente, spun unele tinere.

  • De ce populaţia României este într-o continuă scădere?

    În medie, populaţia României scade cu 14.000 de persoane anual. Ţara noastră înregistrează cele mai mari modificări demografice din Europa, după Bulgaria. Pe lângă natalitatea şi fertilitatea scăzută, este vorba şi despre o problemă migratoare.

    Migraţia tinerilor, lipsa banilor, lipsa încrederii în societate şi a stabilităţii sunt principalele cauze care influenţează natalitatea. Dacă se va menţine acest trend, populaţia României va scădea cu 30% în câteva decenii

    În vreme ce numărul de naşteri este în continuă scădere, numărul deceselor şi al celor care pleacă peste hotare este în continuă creştere. Astfel, românii sunt tot mai puţini de la an la an. Natalitatea scăzută este principala cauză a schimbării demografiei.

    Bianca este o tânără în vârstă de 32 de ani, care nu are copii până la această vârstă pentru că, spre deosebire de alţi tineri, are alte principii. Ea crede că nu trebuie să fii mamă doar pentru a te încadra în anumite tipare. Bianca spune că până acum nu a simţit că ar trebui să dea naştere unui copil şi nici nu crede că este obligatoriu să naşti un copil, doar pentru că eşti femeie. În trecut, credea că în jurul vârstei de 25 de ani va avea cel puţin un copil, însă, în timp, a realizat că nici nu ştie dacă şi-ar dori asta. Iubeşte copiii, apreciază femeile care aleg să fie mame, ştie că sunt familii care fac tratamente pentru a avea copii, însă ea se întrebă cât de egoistă ar fi dacă ar da naştere unui copil pe care nu şi-l doreşte.

    „Cu siguranţă sunt şi alte cauze, probabil, pot fi binenţeles cauzele financiare, da, m-am gândit şi eu şi ar fi şi ăsta un motiv pentru care nu aş face un copil. Probabil sunt persoane cărora le este teamă să facă un copil neavând un partener sau un partener stabil, sunt persoane care îşi doresc mai mult altceva de la viaţă, carieră sau călătorii, da, cu siguranţă sunt şi alte motive pentru a nu face copii sau de a nu face deocamdată”, declară tânăra.

    Marius Matichescu, sociolog, reprezentant al Universităţii de Vest Timişoara, spune că, în cazul României, acest fenomen este accentuat de migraţia externă masivă: „Putem spune că problema demografică a României are la bază, pe lângă natalitatea şi fertilitatea scăzută, şi o problemă migratoare”.

  • Ce se întâmplă cu naşterile în România după criza coronavirusului. Sociolog: „Ne putem uita la fenomene similare, iar cel mai apropiat fenomen este al uraganelor din Statele Unite”

    Romulus Oprica, sociolog şi managing partner al firmei BrandBerry, observă că, în mod istoric, după perioadele de criză au urmat creşteri ale natalităţii. Acestea au fost generate însă de creşterile economice de după aceste crize, prin urmare el nu susţine ipoteza conform căreia în contextul incertitudinii actuale ar urma un astfel de scenariu.

    În presa internaţională se vorbeşte totuşi despre un posibil boom (Baby Boom) al numărului de copii ce se vor naşte după această perioadă şi există chiar şi un termen atribuit în social media acestei generaţii – „coronials”.

    „Peste criza economică care era deja aşteptată de un an s-a suprapus această criză a coronavirusului. Am dubii că vom întâlni un fenomen puternic de tip baby boom”, a spus Romulus Oprica în cea mai recentă ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu.

    Un posibil efect de creştere a natalităţii ar fi benefic în contextul în care un studiu publicat la începutul anului arăta că până în 2050, din cauza migraţiei dar şi a scăderii natalităţii, populaţia României ar putea scădea cu 3 milioane de persoane.

    Într-un scenariu în care totuşi natalitatea ar fi impulsionată de această perioadă de izolare, sociologul vede o posibilă creştere cu 5% a numărului anual de copii. „Şi Gripa Spaniolă a venit tot după o perioadă de Război Mondial, o perioadă de boom economic, e relativ greu de făcut predicţii – ne putem uita la fenomene similare, iar cel mai apropiat fenomen este fenomenul uraganelor. Dacă ne uităm la cum a crescut natalitatea în Statele Unite după uragane putem spune că ne putem aştepta la un procent de creştere de 5%.”

    El subliniază însă că este greu de prezis acum ce se va întâmpla în contextul acesta atipic în care ne aflăm.

    Anul trecut, în România s-au născut doar 178.000 de nou-născuţi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Acesta a fost al doilea an consecutiv cu o scădere record a natalităţii, iar  numărul naşterilor nu a mai depăşit numărul deceselor în nicio lună.

     


     

  • Referendum în Maramureş pentru creşterea natalităţii: 10.000 lei la primul copil.Scutiri la al 3-lea

    Autorităţile din Maramureş vor să facă, la alegerile locale, şi un referendum pentru creşterea natalităţii. Familiile urmează să primescă 10.000 lei după primul copil, iar la al treilea copil să aibă reduceri la impozite.

    Preşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că finanţarea proiectului „Renaşterea Maramureşului” va fi asigurată din fondurile judeţului, dar şi a unor primării.

    „Vrem să organizăm un referendum odată cu alegerile locale prin care dorim să creştem natalitatea în judeţul Maramureş şi să recompensăm familiile care aleg să aibă copii. Prin proiectul <Renaşterea Maramureşului> propunem ca fiecare cuplu de tineri ai Maramureşului, după ce se căsătoresc şi fac primul copil, să primească o sumă importantă de bani, un stimulent, pentru a putea creşte copiii. Suma ar trebui să o primească o singură dată, după naşterea copilului, şi ne gândim la o sumă fixă de circa 10.000 de lei, suportată de Consiliul Judeţean şi de primăria unde locuieşte familia. De asemenea, propunem ca la fiecare al treilea copil, familiile să primească o scutire pentru impozitele pe casă, pe maşină, pe teren, iar acestora trebuie să le asigurăm locuri de muncă”, a spus Zetea.

    Acesta a subliniat că, prin proiect, CJ Maramureş urmăreşte ca tinerii din judeţ să revină la formula de bază a societăţii, la familie, să se căsătorească şi să aducă pe lume copii.

    La nivelul judeţului Maramureş se înregistrează anual între 4000 şi 5000 de naşteri.

  • Pe lângă creşterea pensiilor şi alegerile anticipate, poate guvenul PNL şi preşedintele Iohannis îşi fac timp pentru a găsi soluţii la principala problemă a României – căderea demografică, şi ce rezolvări sunt pentru creşterea natalitatăţii, aşa cum face premierul Orban al Ungariei. O soluţie care nu costă bugetul există, poate vin şi altele

    De mai bine de un an, Financial Times, cel mai important ziar economic al Europei, scrie şi pune în discuţie tot mai mult problema demografică a Europei care, în ritmul actual de scădere ca număr a populaţiei pe de o parte şi pe de altă parte de îmbătrânire, cu o speranţă de viaţă tot mai ridicată, în lipsa unor măsuri care să ducă la creşterea natalităţii şi la creşterea populaţiei prin deschiderea graniţelor, va afecta întreaga economie a Europei şi, în final, businessurile tuturor companiilor.

    Cu o problemă a forţei de muncă şi în lipsa talentelor, firmele europene vor deveni tot mai puţin competitive, nu vor face faţă concurenţei asiaticilor şi a americanilor, ceea ce va duce la creşterea taxelor şi a impozitelor, măsuri necesare pentru asigurarea surselor financiare pentru plata pensiilor şi a celorlalte măsuri legate de sistemul de sănătate care, prin creşterea speranţei de viaţă, va deveni tot mai costisitor.

    Dacă până acum 2-3 ani Viktor Orban, premierul Ungariei, era văzut ca oaia neagră a Europei, acum discursul lui naţionalist, populist, împotriva birocraţiei de la Bruxelles şi a multinaţionalelor, a fost înlocuit cu măsuri concrete, reale pentru creşterea natalităţii, care ţin chiar prima pagină a Financial Times.

    Dacă Germania are ca politică deschiderea porţilor pentru emigranţii din Siria sau de oriunde din lume pentru a-şi acoperi necesarul de forţă de muncă, Ungaria are o politică pentru susţinerea financiară a celor care fac copii în ţară: cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu vor plăti impozit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia de case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizaţie, iar statul se angajează să facă 21.000 de creşe. Guvernul Orban al Ungariei a luat o măsură ca clinicile de fertilizare să devină un sector strategic.

    Polonia are măsuri pentru încurajarea revenirii în ţară şi pentru creşterea natalităţii, iar în 3 ani salariul minim va creşte cu 80%, până la 800 de euro.

    Ca şi cum nu a fost de ajuns că am pierdut patru sau cinci milioane de români, la care se adaugă 200.000 de români care pleacă anual din ţară şi se întorc prea puţini, plus că 500.000 de români îşi caută în mod constant un job în afară pe site-urile de recrutare, agenda guvernului PNL este ocupată mai mult de creşterea pensiilor cu 40% şi de tema pensiilor speciale, decât de posibile măsuri pentru creşterea natalităţii sau pentru a încuraja familiile să facă copii sau mai mulţi copii.

    Bani pentru creşterea alocaţiilor copiilor nu sunt, o măsură cu care PSD a venit peste noapte şi pentru care guvernul PNL nu are alocaţi bani.

    Nu se ştie nici dacă la jumătatea anului vor fi bani pentru această dublare a alocaţiilor.

    Guvernul PNL şi preşedintele Iohannis, ocupaţi cu alegerea primarilor în două tururi şi cum să facă alegeri anticipate pentru a profita de degringolada de la PSD, nu au pe agendă măsuri pentru problema demografică a României, ca şi cum nu ar exista.

    De ce să discutăm despre ce va fi peste 10-15 ani, când vor fi alţii la putere, când subiectul nostru este menţinerea la putere acum?

    România are printre cele mai generoase scheme din lume de concediu pentru îngrijirea copilului, 887 de zile de concediu maternal plătit, pe locul 5 în lume, indemnizaţia reprezentând 85% din media veniturilor realizate de mamă în ultimele 12 luni.

    Finlanda are cea mai generoasă schemă, cu 4 ani concediu de maternitate plătit.

    Dacă guvernul PNL ar fi curios să afle care a fost cea mai bună măsură pentru mame, ar afla că decizia guvernului Cioloş de a plăti mamelor timp de 2 ani 85% din veniturile pe ultimele 12 luni a fost cea care le-a dat o mai mare încredere şi un mai mare curaj, cel puţin din punct de vedere economic, să facă copii. Dacă guverul PNL cu premierul Orban, al nostru, ar fi curioşi să afle care ar fi una dintre măsurile pe care mamele şi le-ar dori în cei doi ani de concediu pentru creşterea copilului, ar afla că eliminarea pragului de maxim 3.750 de lei pe an în cazul în care ar munci în această perioadă într-o formă de colaborare, ar fi în top.

    Dacă un pensionar poate încasa simultan şi pensia (chiar şi o pensie specială), şi un salariu integral dacă munceşte, de ce mamele nu ar putea lua şi indemnizaţia, şi venitul întreg, nu maxim 3.750 de lei pe an, dacă vor să muncească şi să câştige un ban în perioada de doi ani în care îşi cresc copilul?

    Dacă bunicii au grijă de prunci, iar mamele ar vrea să câştige nişte bani prin colaborări cu timp parţial sau o altă formă de muncă, guvernul PNL ar putea să elimine acest prag. Nu are niciun impact bugetar, guvernul nu trebuie să scoată niciun ban din buzunar, ci dimpotrivă, ar veni bani la buget. Sunt foarte multe mame care ar vrea să lucreze, într-o formă sau alta, în această perioadă, pentru a se elibera de stresul post-natal şi pentru a sta din punct de vedere financiar mai bine.

    O oră-două-trei pe zi ar putea să lucreze fără probleme şi ar mai elibera din presiunea pe care o au, de a avea grijă non-stop de copii.

    Dacă guvernul PNL şi preşedintele Iohannis au alte idei pentru a încuraja cuplurile să facă copii, pentru a creşte natalitatea, pentru a-i încuraja pe cei care sunt afară şi vor să facă copii, să-i facă în ţară pentru a mai atenua din groapa demografică, ele sunt binevenite.