BusinessMagazin

Tag: Motorola

  • Şahul cu brevete

    Anunţul privind preluarea de către Google a companiei Motorola Mobility a luat lumea prin surprindere şi a generat nenumărate analize şi speculaţii privind viitorul platformei Android, care a avut până acum un ritm de creştere fabulos. Majoritatea analizelor a pornit de la premisa că Google încearcă să adopte modelul practicat de Apple, adică să dezvolte în mod integrat hardul şi softul. În această ipoteză – pe care trebuie să recunosc că am acceptat-o în primele zile – Google ar ajunge să concureze direct cu foştii săi parteneri, adică fabricanţii de telefoane inteligente bazate pe Android. Aceştia sunt foarte numeroşi, dar în rândurile următoare mă voi referi la cei mai importanţi: Samsung şi HTC, adică fabricanţii celor două aparate sub brandul Google, Nexus One şi respectiv Nexus S.
    Scenariul pesimist este că Google va favoriza Motorola prin branding şi printr-o anumită exclusivitate privind noi funcţionalităţi sau versiuni ale sistemului Android, ceea ce va determina Samsung şi HTC să adopte o altă platformă software, varianta cea mai plauzibilă fiind Windows Phone de la Microsoft. Rezultatul previzibil ar fi că Android îşi va pierde avântul şi cota de piaţă. Analiştii au preferat să ignore intenţiile declarate de Google cu ocazia achiziţiei, considerându-le simple exerciţii de PR.

    Acest scenariu are însă un punct slab: presupune că Larry Page (şeful de la Google) este un idiot capabil să-şi tragă singur un glonţ în picior. Or, eu nu am probe în acest sens şi sunt sigur că riscurile au fost atent calculate şi gestionate. Cred că Motorola va funcţiona ca o companie independentă (aşa cum au anunţat oficialii de la Google) şi nu va avea parte de un tratament privilegiat, motivele fiind trei la număr. Primul este că Motorola este deja o companie cu experienţă în platforma Android, care a realizat aparate de succes pe această platformă (telefoanele Droid şi Atrix, precum şi tableta Xoom). Alt motiv este că integrarea celor două firme ar fi extrem de dificilă şi costisitoare. În fine, Google nu vrea să-şi atragă ostilitatea fabricanţilor de aparate bazate pe Android. Probabil că Motorola va avea o marjă de profit scăzută (poate chiar mici pierderi), dar deţine o poziţie foarte bună în zona set-top boxes şi Google poate profita de aceasta pentru a-şi impune platforma Google TV. Însă important este că, în cele din urmă, Samsung şi HTC vor avea numai de câştigat din achiziţie.

    Întrebarea care se ridică este evidentă: de ce a cheltuit Google aproape 10 miliarde de dolari (adică 12,5 minus cele trei miliarde în numerar deţinute de Motorola) pentru o companie care nu-i aduce un avantaj semnificativ? Miza achiziţiei o reprezintă brevetele deţinute de Motorola. De fapt asta a cumpărat Google: circa 17.000 de patente valide, plus încă 7.500 în curs de validare. Probabil că Google va face o înţelegere de tip cross-patenting cu fabricanţii de aparate Android, protejându-i astfel de atacurile alianţei formate din Apple, Microsoft şi Oracle – ceea ce nu-i puţin lucru, având în vedere că HTC plăteşte deja către Microsoft o taxă pentru fiecare aparat Android pe care-l produce, tocmai pentru a-şi cumpăra liniştea privind proprietatea intelectuală. Acest război al patentelor seamănă izbitor cu “războiul rece” prin faptul că se bazează pe principiul MAD (Mutual Assured Destruction), astfel încât rareori se ajunge la acţiuni în justiţie. Competitorii preferă să-şi arate “muşchii” (adică portofoliile de brevete) şi să se ameninţe reciproc.

    Va putea face faţă Google acestui război? La nivelul nucleului Linux, va avea sprijinul IBM. La nivelul funcţiilor de bază incluse în Java şi ameninţate de Oracle, Google a folosit bibliotecile Apache Harmony şi o maşină virtuală Dalvik, ambele open source şi greu de atacat. În fine, la nivelul funcţiilor de comunicare, ameninţarea vine de la Apple şi Microsoft, care au reuşit să cumpere cele 6.000 de brevete de la falimentara companie canadiană Nortel. Însă acum Google deţine un portofoliu mult mai mare, care include cele mai multe brevete privind tehnologiile 4G. Acestea au reprezentat miza afacerii şi devine evident că Google n-a avut de ales: a trebuit să cumpere Motorola.

    Presupunând că, totuşi, Samsung şi HTC ar vrea să renunţe la Android, alternativa probabilă ar fi să aştepte Windows Phone 8. Însă Microsoft are cu Nokia o relaţie chiar mai strânsă decât cea pe care o prevăd între Google şi Motorola, aşa că nu văd de ce ar renunţa la un sistem deschis şi gratuit pentru unul proprietar şi deţinut de o companie mult mai puţin prietenoasă decât Google.

  • Google cumpara Motorola cu 12,5 de miliarde de dolari

    Tranzactia prin care Google va plati 40 de dolari pentru o actiune Motorola Mobility, cu 63% mai mult fata de pretul actiunilor la inchiderea bursei New York Stock Exchange de vineri, este cea mai mare din ultimul deceniu.

    “Google vrea practic sa ofere consumatorilor o intreaga experienta, atat hardware, cat si software (cum face si Apple)”, a spus Colin Gillis, analist in cadrul BGC Partners.

    Achizitia va fi finalizata anul acesta sau cel tarziu in primele luni din 2012, businessul Motorola urmand sa fie in continuare condus independent, separat de Google.

  • Dupa iPad 2, batalia tabletelor intra din teritoriul inovatiei in cel al preturilor

    La jumatatea lunii ianuarie, Jobs a anuntat ca intra in concediu
    medical pe fondul problemelor de sanatate de care sufera: la finele
    lui 2003 a fost diagnosticat cu cancer pancreatic, iar in 2009 a
    suferit un transplant de ficat. Anuntul a iscat ingrijorari in
    mediile bursiere si pe pietele pe care Apple este prezenta, presa
    si analistii vorbind de o era post-Jobs si de efectele acesteia
    asupra companiei, strategiei de marketing si a produselor
    oferite.

    “Lucram la acest produs de mult timp si nu voiam sa ratez ocazia
    sa fiu aici. Multumesc ca m-ati invitat”, a spus seful Apple, in
    fata unui public care l-a aplaudat minute in sir. Jobs a atacat
    companiile rivale si a ridiculizat tabletele concurente; in stilul
    sau caracteristic, liderul Apple a descris cu pasiune iPad 2,
    reusind un show de lansare tipic masinii de marketing a companiei
    americane.

    Fata de prima versiune, noul iPad este mai subtire si mai usor
    si are doua camere – una frontala care permite convorbiri si
    inregistrari video si foto la rezolutie VGA si una in spate, care
    poate filma HD. Schema de preturi incepe de la 499 de dolari pentru
    varianta de baza, la fel ca pentru prima versiune de iPad, cu 16 GB
    de stocare si conectivitate limitata la WiFi, si ajunge la 829 de
    dolari pentru versiunea cu WiFi, 3G si 64 GB. iPad 2 are iesire
    HDMI capabila de a reda clipuri si filme la rezolutie 1.080p, insa
    adaptorul necesar pentru conectarea la un display costa inca 39 de
    dolari. Apple a vandut aproape 15 milioane de iPad-uri in 2010, iar
    compania ar putea vinde inca 30 de milioane in acest an.

    Richard
    Doherty    , director de cercetare al Envisioneering Group,
    comenteaza ca de-acum batalia in domeniul tabletelor s-a mutat din
    teritoriul inovatiei in cel al preturilor. “iPad a fost produsul
    care s-a vandut cel mai bine in istoria tehnologiei. iPad 2
    probabil il va depasi. Dar chiar daca Apple face vanzari mai mult
    decat duble anul acesta, vor fi pe piata inca 20 de milioane sau
    mai multe tablete produse de competitori”, spune el, iar la anul,
    dupa toate probabilitatile, cifra se va dubla.

    Samsung a lansat deja a doua versiune a Galaxy Tab si au aparut
    informatii ca se pregateste sa reduca pretul pentru o versiune mai
    mare a Galaxy Tab conceputa sa concureze cu iPad. Motorola Mobility
    se pregateste, la randul sau, sa lanseze o versiune a Xoom, tableta
    sa, la 539 de dolari, fata de pretul actual al acesteia, de 800 de
    dolari. In cursul acestei luni, Research in Motion, producatorul
    BlacBerry, este asteptat sa inceapa livrarile de PlayBook, tableta
    sa. In fine, Hewlett-Packard, cel mai mare producator de computere
    din lume, isi va lansa propria tableta abia la vara, ceea ce ii va
    oferi avantajul ca va putea sa vada ce mai apare pe piata si la ce
    pret, noteaza Doherty.

  • Gadgetul lunii ianuarie: Xoom, nu zoom (FOTO+VIDEO)

    Las Vegas, multa agitatie, stralucire, gadgeturi si nume grele
    din lumea tehnologica: acesta a fost CES, cel mai mare targ
    tehnologic din lume, organizat acolo in fiecare ianuarie. In 2011,
    la targ a fost sarbatoarea tablet PC-urilor: s-au lansat modele
    promitatoare, toate intrate in competitie pentru a-i lua trofeul
    iPad-ului lansat anul trecut de Apple. PlayBook BlackBerry, tableta
    Toshiba cu ecranul de 10 inci, Samsung Sliding PC si nu in cele din
    urma Xoom sunt doar cateva dintre dispozitivele care au facut
    valva. Cea care are insa cele mai mari sanse sa detroneze tableta
    lui Steve Jobs este Xoom, lansata de Motorola.

    Dispozitivul are un procesor de 1 GHz dual-core Tegra 2, memorie
    RAM de 1 GB, capacitate de stocare de 32 GB, ecran tactil de 10,1
    inci cu o rezolutie de 1.280 x 800 si conectivitate 3G si 4G.
    Aparatul este dotat cu o camera frontala de 2 MP, camera de 5 MP,
    slot microSD care suporta carduri de memorie pana la 32 GB, suport
    flash, porturi HDMI si USB 2.0. Un alt as in maneca tabletei celor
    de la Motorola este barometrul, care ofera date despre presiunea
    atmosferica, altitudine si starea vremii.

    Gratie acestor caracteristici si sistemului de operare Google
    Android 3.0, versiunea Honeycomb, tableta a castigat renumele de
    cel mai bun dispozitiv de profil prezentat la CES. Ca la orice
    noutate lansata cu mare marketing, exista riscul ca Xoom sa
    dezamageasca la proba practica, atunci cand va aparea pe piata, la
    jumatatea lunii februarie. Impactul tabletei este insa aproximat cu
    entuziasm inca dinaintea lansarii oficiale. Spre exemplu, pe
    forumul Ipadforums.net, utilizatorii au numai vorbe bune despre
    functionalitatile tabletei Xoom. Isi inghit insa cuvintele atunci
    cand aud de pret – 799 de dolari, un pret nesubventionat de
    operatori indicat in ofertele vazute pana acum de blogurile de
    specialitate.

    “Toate caracteristicile tabletei sunt extraordinare, insa atunci
    cand vine vorba de pret, ne oprim”, scria utilizatorul MattIM
    despre tableta. El marturiseste ca mai degraba prefera logica in
    vanzari creata de Apple, cu produsul care are dimensionat pretul in
    functie de caracteristici si capacitati.

    Chiar si asa insa, pretul e necompetitiv: daca un iPad de 64 GB
    costa 829 de dolari, de ce ar da cineva aproape tot atat pentru un
    Xoom de 32 GB? Comentatorii spera ca va aparea si o versiune fara
    3G, mai ieftina. Pana atunci insa, potrivit unor surse citate de
    Digitimes.com, Motorola a plasat deja pana acum comenzi pentru
    circa 700.000-800.000 de unitati Xoom cu patru optiuni de culoare
    pentru primul trimestru al anului 2011.

  • Unde gasesti cel mai bun pret la smartphone-urile tari de la HTC, Samsung, LG sau Motorola?

    Dupa cum bine stii, au inceput promotiile si acum poti gasi un
    telefon foarte bun la o oferta fara concurenta. Esti curios sa vezi
    cat de ieftine au devenit smartphone-urile scumpe?

    Vezi de unde poti sa le cumperi pe
    www.incont.ro!

  • Smartphone-ul Milestone a ajuns in Romania

    Telefonul, cu o grosime de 13,7 mm, ofera prin sistemul de
    operare Android 2.1 posibilitatea de a utiliza aplicatii in mod
    simultan. De asemenea, are un ecran senzitiv multi-touch, cu
    rezolutie inalta si functie pinch & zoom.

    Dispozitivul este dotat cu un browser optimizat pentru navigarea
    pe Internet, incorporeaza aplicatii multimedia marca Google, este
    echipat cu o camera de 5 megapixeli si are functii de editare a
    fotografiilor.

    Cititi mai multe despre caracteristicile Milestone si preturile
    la care va fi comercializat pe
    www.apropo.ro

  • Motorola si Nokia ar putea fi interesati sa achizitioneze Palm

    “Exista doua companii, Nokia si Motorola, care au probleme pe
    piata smartphone. Daca ar cumpara Palm, fie Nokia, fie Motorola ar
    avea acces la o platforma foarte eleganta”, a declarat Wolf.

    Actiunile Palm au crescut la sfarsitul saptamanii trecute cu
    5,6% la bursa Nasdaq pe fondul zvonurilor ca firma ar putea fi
    cumparata, dar si al lansarii unei noi oferte comerciale ale
    operatorului de telefonie mobila Verizon Communications. In 2010
    actiunile Palm au crescut cu 35%, ducand valoarea companiei la 2,3
    mld. dolari.

  • Top BM: Cele mai scumpe telefoane mobile vandute in Romania – GALERIE FOTO

    Piata locala de telefonie mobila inca este o piata nesaturata”, observa Andi Dumitrescu, managing partner in cadrul companiei de cercetare de piata GfK Romania – desi, statistic vorbind, fiecare roman are cel putin un telefon mobil. “Rata de inlocuire a telefoanelor mobile este mult mai mare decat in cazul altor categorii de produse de folosinta indelungata, asa incat avem motive sa credem ca piata telecom va simti mai putin influentele contextului economic actual”, isi justifica Dumitrescu opinia.

    Un argument invocat de el este faptul ca, de multe ori, telefonul mobil este un accesoriu “trendy” ce confirma pentru individ un anumit statut in cadrul unui grup datorita influentei pe care o au inovatiile tehnologice in perceptia membrilor grupului. Cu toate acestea, nu tehnologia este criteriul cel mai important atunci cand se calculeaza pretul unui telefon mobil, ci mai degraba materialele pretioase din care este facut. Cel putin asa reiese din clasamentul celor mai scumpe telefoane mobile care se vand in Romania, in fruntea caruia se afla cele trei colectii ale Vertu, brandul de telefoane mobile de lux al Nokia.

    Vertu are in acest moment trei colectii diferite – Constellation, Ascent Ti si Signature, toate fiind comercializate si in Romania, in patru dintre magazinele de bijuterii Cellini, spune Robert Joost, directorul de dezvoltare pentru Europa Centrala si de Est in cadrul Vertu. Colectia Signature este cea mai scumpa dintre ele, pretul de pornire fiind de 9.500 de euro, dar nu pentru ca ar avea capacitati tehnice extraordinare, ci pentru metalele si pietrele pretioase cu care este dotat. “Modelele 3G Ascent Ti, care costa 5.250 de euro, sunt ceva mai bine puse la punct in ce priveste specificatiile tehnice, insa cele mai vandute raman telefoanele din colectia Constellation, cu un pret de pornire de 3.850 de euro”, afirma Joost, fara sa dea detalii despre vanzari, in afara constatarii ca acestea “au fost mai putin afectate de criza in Romania fata de alte tari unde suntem prezenti”.

    Compania britanica a venit pe piata romaneasca anul trecut cu asteptari sa vanda in jur de 220 de telefoane mobile, in valoare totala de cel putin un milion de euro, in conditiile in care in prima luna Vertu a vandut 45 de terminale, insemnand un sfert din suma estimata pentru intreg anul. Cel mai scump, conform companiei (care nu a dat detalii asupra modelului sau a cumparatorului) a costat 18.000 de euro.

    Telefoanele mobile Vertu sunt distribuite in magazinele Cellini de Novicio Luxury Division, insa exista si alte companii, precum MediaMaxCenter sau Gersim, care importa gama de telefoane de lux direct de pe alte piete europene – Austria, Germania, Italia – sau chiar din Dubai. Din cauza pretului ridicat, multi comercianti prefera sa vanda aceste telefoane pe baza de comanda, cerand un avans de cel putin jumatate din valoarea mobilului. Foxy Computers, spre exemplu, comercializeaza de doi ani telefoane mobile Vertu, cel mai scump disponibil la comanda, un Signature WG Full Pave Diamons, costand peste 80.000 de euro, aproape cat o masina de lux. “Preturile incep de la 4.500 de euro si depasesc 80.000, dar vanzarile sunt slabe. Pana acum am vandut numai doua modele, ambele sub 15.000 de euro”, spune Antonio Mihalca, asociat in cadrul magazinului online.

    In total, vanzarile de telefoane Vertu din Romania se invart in jurul a 1.000 de exemplare, daca luam in calcul asteptarile Vertu pentru anul trecut si estimarea anterioara a lui Razvan Stanciulescu, directorul executiv al MediaMaxCenter, ca in 2007 au fost vandute 500 de bucati. Dincolo de pretul ridicat, explicatia ar fi faptul ca putini romani sunt mai interesati de aspectul telefonului decat de functiile tehnice uzuale – care lipsesc modelelor Vertu, dar sunt obligatorii pentru mobilele din generatia actuala.

    Anul trecut, vanzarile de telefoane mobile s-au cifrat la 362 de milioane de euro, in scadere cu 4,5% fata de 2007, pe fondul reducerilor de pret pentru terminalele GSM la nivel international, dar si al evolutiei cursului monedei nationale in raport cu euro, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata GfK Romania. Cele mai mari vanzari au fost inregistrate in trimestrul al patrulea, insemnand aproape o treime din valoarea totala a pietei. “Desi din punct de vedere valoric a fost inregistrata o scadere, numarul de telefoane mobile vandute anul trecut a crescut”, spune Andi Dumitrescu de la GfK Romania. Este vorba de peste 5,4 de milioane de telefoane, cu jumatate de milion mai multe decat in 2007.

    Andi Dumitrescu, Gfk: "Peste 95% dintre telefoanele cumparate din magazinele din Romania au afisaj color, iar multe dintre ele au si camera foto, bluetooth si MP3"

  • iPhone a extins nisa ecranului tactil

    De la lansarea telefonului mobil iPhone al Apple, in iunie anul trecut, toti principalii producatori de celulare din lume si-au anuntat rand pe rand planurile in ce priveste noile modele, dotate cu ecran tactil. LG a lansat Prada, HTC a venit cu Touch Diamond, Samsung pregateste Omnia, Sony Ericsson va lansa anul viitor Xperia, Motorola lucreaza la Blaze, iar Nokia tocmai si-a dezvaluit planurile legate de un nou telefon cu touchscreen.

    "Apple pare sa fi schimbat parerea tuturor despre tehnologia touchscreen”, observa Geoff Walker, director de produse in cadrul Elo TouchSystems, divizia producatoare de ecrane tactile a Tyco Electronics. Remarca lui Walker are la baza in principal faptul ca pana nu demult, ecranele tactile erau folosite aproape exclusiv in mediul corporatist, in special de banci si de companii cu activitate comerciala, precum lanturile de restaurante sau firmele de distributie.

    De fapt, industria a crescut in mod constant in ultimii ani, sustinuta tocmai de bancomate, de aparatele folosite pentru preluarea, modifi carea si monitorizarea comenzilor din restaurante, de sistemele de navigare prin GPS si de alte echipamente portabile precum console de jocuri sau chiar laptopuri. Dar putini dintre consumatorii deja obisnuiti cu ecranele tactile au fost impresionati de echipamentele cu touchscreen pana la aparitia iPhone si nici companiile nu au insistat prea mult in acest sens in strategia lor de dezvoltare de noi produse.

    Apple a schimbat perceptia consumatorilor asupra ecranelor tactile, prin tehnologia multitouch, care permite efectuarea mai multor comenzi in acelasi timp, lucru destul de rar intalnit in cazul majoritatii echipamentelor dotate cu touchscreen deja disponibile pe piata. “Primul model a fost un catalizator pentru industria ecranelor tactile, generand un interes urias in industrie pentru telefoanele cu touchscreen”, spune Femi Omoni, analist in cadrul IMS Research. Si nu numai pentru mobile, ci si pentru alte electronice precum laptopuri, sisteme GPS sau console de jocuri.

    Dell, spre exemplu, a ales pentru gama de mini-laptopuri Latitude XT un touchscreen produs de compania israeliana N-trig. Compania producatoare de ecrane tactile a observat inca de anul trecut o crestere surprinzatoare a vanzarilor. “In a doua parte a lui 2006, cand am incheiat contractul cu Dell, majoritatea producatorilor de echipamente erau foarte reticenti sa foloseasca ecranele tactile”, spune Amihai Ben-David, directorul executiv al N-trig. “De la inceputul lui 2007 insa, cand aparusera deja primele zvonuri despre lansarea iPhone, aceiasi producatori au fost primii care au revenit ca sa comande ecrane pentru produsele lor.”

    Ecranele tactile multitouch, de genul celor incluse in iPhone, sunt insa destul de costisitoare, spre deosebire de cele obisnuite, ceea ce inseamna ca nu vor fi adoptate la scara larga prea curand. Ben-David crede ca este nevoie de aproximativ cinci ani, timp in care preturile vor scadea sufi cient de mult incat sa determine companiile sa treaca la noua tehnologie. Directorul executiv al Wacom Technology, Joseph W. Deal, considera insa ca ar fi nevoie de mai mult timp pana cand diferenta de pret ar fi substantiala. Iar analistii din industrie par a fi de acord cu Deal, argumentand ca piata nici macar nu este suficient de dezvoltata in zona ecranelor tactile obisnuite.

    In prezent, o foarte mica parte din totalul telefoanelor mobile vandute la nivel mondial sunt dotate cu touchscreen, ponderea urmand sa creasca pana la 30% in 2013, conform companiei de cercetare de piata iSuppli. “Iar din randul computerelor mobile, poate doar 10% vor fi echipate cu ecran tactil, iar o treime dintre ele vor fi multitouch”, adauga Roger L. Kay, presedintele companiei de cercetare Endpoint Technologies Associates. Anul acesta, piata mondiala a ecranelor tactile va ajunge la 1,8 mld. dolari (1,2 mld. euro), in crestere cu 50% comparativ cu 2007, cand vanzarile s-au cifrat la 1,2 mld. dolari (0,82 mld. euro), conform unor statistici realizate de compania de cercetare de piata DisplaySearch.

    In schimb, cifrele iSuppli sunt cu totul altele, piata mondiala urmand sa se cifreze anul acesta la 3,4 mld. dolari (2,3 mld. euro), in conditiile in care numarul de ecrane tactile vandute va depasi 340 de milioane. Cat despre vanzarile pana in 2013 de echipamente mobile dotate cu ecran tactil, precum celularele, organizatoarele personale sau laptopurile, analistii companiei de cercetare IMS Research estimeaza ca numarul acestora va depasi 230 de milioane, de aproape opt ori mai mult decat anul trecut.

    Problema evolutiei lente a pietei nu este insa aspectul legat de hardware, ci lipsa unor aplicatii software capabile sa ofere ecranului o capacitate optima de functionare. Explicatia este faptul ca foarte putine aplicatii software dedicate echipamentelor precum telefoanele mobile sau consolele portabile de jocuri sunt gandite special pentru un ecran multitouch, dupa cum spune John Jacobs, director de cercetare in cadrul DisplaySearch.

    Telefoanele mobile sunt insa cele mai la indemana echipamente pentru dezvoltarea de ansamblu a industriei ecranelor tactile. Nokia, a carei prima incercare in domeniu a fost in 2003, cand a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat insa in scurt timp, este cel mai nou venit in cursa telefoanelor mobile cu ecran tactil. “Lucram deja la platforma software pentru touchscreen, iar primul model de telefon ar trebui sa fi e lansat pe piata pana la finalul acestui an”, spunea recent Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia.

    HTC a intrat pe acest segment cu un model cu touchscreen in 2006, urmat de LG un an mai tarziu si de Samsung in 2008. Acum, fiecare dintre acesti producatori are in portofoliu cel putin patru modele de celulare cu ecran tactil, concurente cu iPhone. “Consumatorii de-abia acum incep sa ia in considerare conceptul de touchscreen. Piata este inca mica, dar exista un potential de crestere de 100% in ce priveste segmentul telefoanelor mobile cu ecran tactil”, spune K.W. Kim, presedintele si directorul executiv al LG Electronics.

    Strategia companiei vizeaza exploatarea acestui potential, mai ales ca pana acum au fost inregistrate rezultate multumitoare, LG raportand in iulie vanzari de peste 7 milioane de celulare cu touchscreen. Analistii companiei de cercetare IMS Research considera ca principala tendinta care se va manifesta in industrie va fi aceea ca producatorii de mobile nu vor mai folosi in urmatorii cativa ani ecranele tactile doar pentru telefoanele inteligente, din gama high-end, ci le vor integra tot mai mult in celulare din segmentul mediu, de volum.