Tag: motive

  • Dramatic. Care e realitatea sistemului naţional energetic: O treime din capacitate nu funcţionează din motive administrative, tehnice şi de mediu

    Situaţia „din teren“ arată însă mai delicat după ce timp de o săptămână România nu a putut face faţă cererii interne de energie decât prin importuri.
     
    „Din cei aproximativ 24.000 MW instalaţi, care repre­zintă valoarea corespunzătoare capacităţilor care aparţin tuturor operatorilor economici producători de energie electrică din SEN (Sistemul Energetic Naţional), circa 8.000 MW sunt indisponibili din motive adminis­tra­tive, teh­nice sau prin nerespectarea condiţiilor de mediu“, spun reprezentanţii Ministerului Energiei, adminis­tra­torul celui mai mare parc de producţie de energie din România. Ministerul Energiei nu dă însă o listă a acestor unităţi care compun cei 8.000 MW.
     
    În realitate însă, cei 24.000 MW sunt pe hârtie şi reprezintă capacitatea instalată a unităţilor de producere a energiei, o putere nominală. Puterea disponibilă însă ar fi de 20.162 MW, potrivit datelor Transelectrica. Astfel, dacă din capacitatea de 20.162 MW sunt extraşi cei 8.000 MW, rezultă că România se bazează doar pe 60% din capacitatea sa de producţie, pe circa 12.000 MW.
     
  • Porţelan de cursă lungă

    Noua sa invenţie este de fapt un material la care lucrează de câţiva ani, un tip de porţelan despre care afirmă că este incasabil şi de cinci ori mai dur decât oţelul şi care poate fi folosit la crearea de bijuterii. Unul din motivele creării acestui material este dorinţa de a confecţiona obiecte care să reziste cât mai mult în timp, susţine Wallace Chan, şi, de asemenea, să nu-şi piardă strălucirea prin purtarea de către posesor, ceea ce nu se întâmplă în cazul metalelor folosite la confecţionarea de bijuterii.

  • Dragnea anunţă motivele precise pentru care au fost EXCLUŞI din partid Ţuţuianu şi Neacşu

    “Astăzi nu s-a discutat despre, nu s-au făcut propuneri de a fi excluşi colegi care aun semnat sau susţinut o anume scrisoare. După CEx din septembrie, când s-a decis prin vot să nu se susţină acea scrisoare, să nu se mai continue cu tipul acesta de acţiuni şi toată lumea să încerce să activeze în partid, pentru a susţine programele de guvernare naţională, locală, pentru a susţine legile în Parlament şi aceste lucruri au fost propuse chiar de cei care au susţinut scrisoare, s-a convenit, cum nu sunt de acord nici acum să se fi luat nicio măsura, că toată lumea să se ocupe de ce trebuie să facă un partid.

    Din păcate, ulterior au apărut unele înregistrări de la nişte şedinte conduse de Adrian Ţuţuianu. Ce am spus în interior, spun şi aici, condamn cu toată fermitatea acest mod de a înregistra şedinţele oricărui partid, dar acele înregistrări au supărat cea mai mare parte a membrilor de partid, nu numai cei din CEx”, a declarat Liviu Dragnea.

    Liderul PSD a mai spus că cei prezenţi la discuţia de duminică au tras concluzia că Ţuţuianu şi Neacşu au continuat acţiunile împotriva formaţiunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru pentru unul dintre cele mai mari trusturi de presă americane: Preşedintele board-ului demisionează la doar o lună după ce a preluat funcţia, din motive de sănătate

    Richard Parsons, preşedintele interimar al CBC Corp, una dintre cele mai mari companii media din lume, a demisionat din board-ul companiei din motive de sănătate, la doar o lună după ce a preluat funcţia, potrivit unei declaraţii oficiale citate de Reuters.

    Parsons, care a declarat că suferă de complicaţii pe fondul unei forme grave de cancer, va fi înlocuit de Strauss Zelnick, care a fondat fondul de investiţii concentrat pe sectorul mediatic, denumit Zelnick Media Capital.

    Zelnick este în prezent CEO şi preşedinte al board-ului pentru compania Take-Two Interactive Software şi s-a alăturat board-ului CBS în luna septembrie.

    Tot luna trecută, Leslie Moonves, fostul CEO al CBS a demisionat după ce a fost acuzat de hărţuire sexuală. Moonves a declarat atunci că acuzaţiile ar fi false.

     

  • Motivele pentru care una dintre cele mai mari companii aeriene din lume se prăbuşeşte

    Ultimele şase luni au fost printre cele mai dificile pentru Jet Airways, una dintre companiile aeriene cu cea mai lungă istorie din India, potrivit unui articol publicat de qz. com. Problemele companiei sunt simptomatice pentru întreaga aviaţie indiană, din cauza creşterii preţului petrolului şi a deprecierii rupiei.

    Jet, de pildă, are datorii de peste 1 miliard de dolari. Din cauza situaţiei financiare a companiei, operatorul aerian a anunţat că ia în considerare o tăiere de salarii. De asemenea, reprezentanţii companiei au anunţat că nu vor mai oferi mese gratuite rezervărilor la clasa economy făcute după 25 septembrie.MARI

    În ultimele şase luni, s-au desfăşurat o serie de evenimente care ilustrează situaţia sensibilă în care se află operatorul aerian: în martie, compania a raportat pierderi masive şi a anunţat că amână plata salariilor unor angajaţi; în aprilie, Guvernul a refuzat aprobarea fuziunii dintre Jet cu subsidiara JetLite, la aproape trei ani după ce această propunere a fost făcută. În iunie, compania a anunţat noi norme în ceea ce priveşte check-in-ul bagajelor – cantitatea de 15 kg de bagaje gratuite, ce putea fi distribuită între mai multe bagaje, va trebui să fie inclusă într-unul singur pentru clasa Economy.

    În august 2018, compania a anunţat că ia în considerare o tăiere de 25% a salariilor angajaţilor. În aceeaşi lună, Directoratul General al Aviaţiei Civile a anunţat un audit pentru a evalua sănătatea financiar a companiei. La data de 19 septembrie, departamentul de impozite şi taxe a făcut cercetări la birourile din Mumbai şi New Delhi ale companiei, după acuzaţii de delapidare. În următoarea zi, într-un zbor al Jet Airways, în jur de 30 de pasageri au avut sângerări ale nasului şi urechilor – după ce personalul navigant a uitat să activeze controlul presiunii interne.

    Ministrul aviaţiei civile, Suresh Prabhu, a ordonat un audit de siguranţă pentru toate aeroporturile şi liniile aeriene din ţară.
     

  • Iana, preşedinte SNRIR: 21% din decese, generate de AVC. În România sunt doar 5 medici specializaţi

    “21% dintre decese în România sunt din cauza accidentului cerebral vascular (AVC), este a doua cauză de mortalitate. Vârsta la care apar AVC a coborât pe fondul condiţiilor de viaţă modernă. (…) Cea mai gravă situaţie este în sudul şi sud estul României, unde sunt 200 de decese la 100.000 de locuitori.(…) Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a declarat, vineri, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) , Gheorghe Iana, în cadrul Conferinţei “Accidentul Vascular Cerebral. Diagnostic precoce şi tratament”, desfăşurat la Palatul Parlamentului.

    Gheorghe Iana mai susţine că fondurile pentru pacienţii cu AVC au scăzut în ultima perioadă.

    “Costurile economice pentru pacienţii cu AVC sunt de 657 milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,35% din PIB, bani folosiţi pentru pacienţii care nu au fost trataţi eficient. Alocările bugetare pentru pacienţii cu AVC sunt în scădere, generată începând cu 2016, când nu s-au putut consuma toţi banii din lipsa specialiştilor care să asigure procedurile. Nu toate spitalele deţin unităţi stroke, în care pot fi trataţi pacienţii cu AVC. (…) Problemele sunt date de lipsa pregătirii şi a capacităţilor de instruire. Ne dorim să formăm nuclee de instruire a specialiştilor în Spitalul Universitar din Bucureşti, în spitalul Elias din Bucureşti şi în spitalul judeţean de urgenţă din Târgu Mureş. Scopul este să creăm încă cinci centre. Este necesar să avem radiologie intervenţională pentru a ne asigura că pacienţii cu AVC supravieţuiesc”, mai adăugat Gheorghe Iana.

    De asemenea, Iana mai precizează că o problemă majoră este şi lipsa medicilor care să trateze accidentele vasculare cerebrale. În acest moment, în România există doar cinci specialişti.

    “Scopul nostru este să atragem atenţia asupra curiculei educaţionale. Degeaba ai bază materială, dacă nu avem cu cine să lucrăm. Accesibilitatea e foarte mică. Sunt foarte mulţi pacienţi, dar sunt puţine centre în România care pot să acopere numărul de pacienţi. Deficitul de medici este o problemă. (…) În momentul de faţă sunt cinci specialişti care lucreză în toată ţara şi sunt pregătiţi în afară toţi, pentru că tehnicile sunt noi. (…) Idealul nostru este să ajungem la 21-22 de medici. Dacă vreau să funcţioneze şase centre de stroke de nivel unu sau primar, în care să se poată face analizele complete, atunci am nevoie să asigur funcţionarea acestora non-stop. În Bucureşti putem funcţiona cu trei sau patru centre, iar în ţară aş vrea să aducem medici în Târgul Mureş, Iaşi, Suceava, Craiova. În fiecare centru să fie trei specialişti”, a mai adăugat Gheorghe Iana.

    De aceeaşi părere este şi senatorul Emanuel Botnariu, care a precizat în timpul conferinţei că în cadrul comisiei de sănătate din Senat s-a discutat despre creşterea numărului unităţilor Stroke.

    “Ne-am propus în cadrul celor două comisii ca să lucrăm la legea prevenţiei. Astfel, ne dorim să creştem numărul unităţilor stroke din România şi să ajungem la un nivel decent şi să putem ca în acea oră de aur a AVC să salvăm cât mai multe persoane”, a declarat Emanuel Botnariu.

    Totodată, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine că până la sfârşitul anului vor fi revizuite cinci programe naţionale, care vizează principalele boli de care suferă pacienţii din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa centrelor specializate pentru pacienţii cu accident vascular cerebral costă statul român peste 650 mil. euro anual

    Doar două centre funcţionale în care pacienţii cu AVC există în România, la Spitalul Universitar din Bucureşti şi în spitalul judeţean din Târgu Mureş, iar la nivel naţional sunt înregistraţi 300.000 de pacienţi cu această afecţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pippidi, mesaj pentru Diaspora: Adevăr dureros sau jignire?

    “Principalul factor al migraţiei este factorul economic. Lumea pleacă şi va continua să plece, cât timp va exista o diferenţă de salariu între noi şi Europa de Vest (…) Oamenii care pleacă sunt de două feluri: care îşi vor găsi loc de muncă, care vor fi competitivi şi alţii care vor trage mâţa de coadă (…)

    Noi considerăm că e o soluţie să trimitem săracii, dar este şi un reflux. Am trimis în Occident oameni care nu prea au ce face acolo, nu trăiesc bine. Noi nu am avut niciun plan niciodată, în afară de o clientelizare a diasporei pe plan electoral. Dai 50.000 de euro la oameni, sumă care nu este exact ce le lipseşte oamenilor să se întoarcă să îşi facă o afacere. La ce servesc banii ăştia? Doar să votezi cu Guvernul care ţi-i dă?”, a spus Pippidi la B1TV.

  • Banii de la groapa de gunoi

    „Scopul final este să ajungem ca până în 2020 să reciclăm 70% din deşeurile colectate în zona noastră de operare, cu mult peste targetul de 50% stabilit de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, Sighişoara şi zonele limitrofe vor fi singurele din România pregătite să respecte normele impuse de UE la acest capitol”, descrie Silviu Dumitrescu, managing director al Saubermacher, potenţialul de dezvoltare a domeniului reciclării în regiunea în care activează.

    Printre principalele activităţi ale companiei cu origini austriece se numără colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, colectarea, neutralizarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase, colectarea, transportul şi valorificarea deşeurilor industriale, precum şi depozitarea deşeurilor nepericuloase la depozitul ecologic din Sighişoara.

    Fondată în 1979, Saubermacher operează în prezent în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a 2.800 de angajaţi, numărul celor din România ridicându-se la 250. Pe piaţa locală a intrat în 2005, iar trei ani mai târziu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni a două societăţi de salubrizare din judeţele Sibiu şi Mureş.

    În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a companiei a fost constantă. Pentru anul curent reprezentanţii Saubermacher estimează că aceasta va fi similară cu cea de anul trecut, în jurul a 2,57 de milioane de euro. „Totuşi, comparativ cu ţările occidentale cifra de afaceri este una mică, având în vedere preţurile foarte mici şi competiţia mare din piaţa românească. Cifra de afaceri în Austria şi Germania este cu aproximativ 60% mai mare pentru o companie de o dimensiune asemănătoare şi cu o gamă de servicii similară”, spune Dumitrescu. El precizează că în estul Europei singura ţară cu care România se poate compara din punct de vedere al preţutilor de salubrizare este piaţa din Bulgaria, dar şi acolo „cifrele de afaceri sunt mai mari faţă de media locală deoarece şi rata de abonaţi este mai mare.”

    Marja de profit a companiei a ajuns anul trecut la 22%, aceasta fiind cea mai mare realizată de către oricare dintre firmele din grupul Saubermacher. Rezultatul este parte a strategiei de creştere a companiei, care a mizat în ultimii trei ani nu pe extindere, ci pe eficientizarea colectării şi valorificării deşeurilor, spune Dumitrescu. „Consider că în cazul în care implementezi o strategie pe termen mediu cu soluţiile potrivite, poţi ajunge la rezultatele scontate.”

    Valoarea totală a investiţiilor companiei, de la intrarea pe piaţa locală până în prezent, a ajuns la 7,5 milioane de euro. Potrivit managing directorului companiei, cele mai multe investiţii au fost direcţionate „către tehnologii care asigură o mai bună protejare a mediului înconjurător şi, implicit, o stare de sănătate mai bună a populaţiei”.

    El adaugă că „investiţiile variază de la un an la altul, în funcţie de durata de viaţă a echipamentelor, dar media anuală este de 500.000 – 700.000 de euro pe an”. Spre exemplu, anul trecut, compania a investit 700.000 euro în echipamente de colectare mai performante şi într-o staţie de epurare care să adapteze procesarea deşeurilor la standarde europene.

    Pentru anul viitor însă, reprezentanţii Saubermacher au în plan o investiţie de 25 de milioane de euro într-un nou proiect de extindere a depozitului de deşeuri menajere din Sighişoara şi în implementarea unei tehnologii corespunzătoare cu ajutorul căreia speră să rezolve o mare parte a problemei de gestionare a deşeurilor în zona în care compania operează. Investiţia presupune, printre altele, cumpărarea echipamentelor de colectare, sortare şi transport al deşeurilor. Dumitrescu estimează piaţa de salubrizare din România la o valoare cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de euro.

    Totuşi, spune că, în ciuda faptului că pe piaţă există loc şi pentru alţi jucători, anumite deficienţe ale sistemului local îi împiedică pe marii investitori din piaţa europeană să fie interesaţi de piaţa din România.

    „Mare parte a jucătorilor din România se consideră operatori de salubrizare după ce cumpără un camion şi participă la o licitaţie oferind un preţ de dumping. Mulţi nu investesc în sisteme tehnologice de colectare şi reciclare, ci folosesc un sistem rudimentar”, descrie Silviu Dumitescu una dintre problemele industriei în care activează.

    Potrivit managing directorului de la Saubermacher, un alt motiv care îi determină pe operatori să fie prudenţi în participarea la licitaţii este şi rata mică de abonaţi ai companiilor de salubrizare de pe piaţa locală, care include doar 60-70% din populaţie, „deşi legea obligă orice persoană fizică sau juridică să aibă contract de salubrizare”.

    Reprezentantul Saubermacher susţină că piaţa locală este foarte diferită faţă de cele din regiune şi în special faţă de vest, caracteristicile deşeurilor diferind foarte mult de de la o regiune la alta, la fel şi soluţiile utilizate. „De pildă, în Austria fracţia biodegradabilă a deşeurilor este de maximum 25%, însă în România aceasta ajunge şi la 65% în mediul rural, iar acest lucru demonstrează că românii aruncă foarte multă mâncare şi mai puţine ambalaje.” 

    El spune că la aceste caracteristici se mai adaugă lipsa de disciplină, deoarece oamenii aruncă deşeurile la întâmplare, fără să suporte consecinţele, în timp ce în ţările din vest astfel de practici sunt descurajate prin amenzi drastice şi chiar consecinţe penale.

    Dumitrescu crede că principalele motive pentru care românii reciclează atât de puţin sunt lipsa de informare, dar şi lipsa de implicare a autorităţilor locale, precum şi neimplementarea preţurilor diferenţiate. „În Austria, în cazul în care fracţia biodegradabilă este contaminată cu plastic, carton, hârtie sau sticlă, acel abonat o să plătească de până la zece ori mai mult faţă de un abonat care a realizat sortarea corespunzător.”

    De altfel, Dumitrescu spune că principalele provocări cu care s-a confruntat din poziţia pe care o ocupă sunt cele legate de colaborarea cu autorităţile locale, care „consideră că operatorul trebuie să fie cel care rezolvă aceste probleme şi nu doresc să îşi asume obligaţii, ci preferă să paseze mai departe responsabilităţile. Noi, în calitate de operator, nu avem puterea de a implementa litera legii fără sprijinul autorităţilor”, spune el.

    Potrivit reprezentantului Saubermacher, piaţa este afectată şi de o criză a forţei de muncă, care s-a remarcat începând cu anul trecut, „nu doar în sectorul nostru, ci la nivel naţional. Această problemă îi afectează pe jucătorii din piaţă. Singura soluţie pentru criza forţei de muncă este fidelizarea angajaţilor, având în vedere că oferta este foarte mare, dar angajaţii sunt puţini. În cazul nostru, fluctuaţia de personal a fost minimă tocmai printr-un comportament corect faţă de angajat”, spune el.

    Potrivit ZF, în topul companiilor locale de salubrizare se numără Romprest Service, Rosal Grop, Urban, Supercom şi Polaris M. Holding.