BusinessMagazin

Tag: modificari

  • Klaus Iohannis: Modificările Codurilor favorizează politicienii cu dosare penale

    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit joi, delegaţia Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia). Întâlnirea a avut loc în cadrul pregătirii avizului Comisiei cu privire la recentele modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală adoptate de către Parlamentul României. În acest caz, Comisia de la Veneţia a fost sesizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor cu membrii delegaţiei Comisiei de la Veneţia, preşedintele României a apreciat expertiza tehnică a acestui organism, precum şi importanţa opiniilor exprimate de acesta atât în privinţa legilor justiţiei, cât şi a Codului penal şi, respectiv, a Codului de procedură penală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boţii multifuncţionali devin din ce în ce mai răspândiţi

    Botnet-urile – reţele de dispozitive compromise folosite în scop infracţional – sunt valorificate de infractori pentru a răspândi malware şi a facilita atacurile DDoS şi de tip spam. Folosind tehnologia Kaspersky Lab Botnet Tracking, cercetătorii companiei au monitorizat continuu activitatea botnet-urilor pentru a preveni atacuri sau pentru a distruge noile tipuri de troieni bancari dintr-un stadiu incipient. Tehnologia funcţionează prin simularea unui dispozitiv compromis şi interceptarea comenzilor primite de la atacatorii care folosesc botnet-urile pentru a distribui malware. Acest lucru le oferă cercetătorilor mostre valoroase de malware şi statistici.

    Pe baza rezultatelor unei cercetări recente, în partea a doua a anului 2017, 22,46% dintre toate fişierele unice infectate, distribuite prin botnet-uri şi monitorizate de Kaspersky Lab, au fost troieni bancari, în timp ce în prima jumătate a anului 2018, proporţia de viruşi bancari a scăzut cu 9,21 puncte procentuale – la 13,25% dintre toate fişierele infectate înregistrate de serviciul Botnet Tracking.

    Şi numărul boţilor de spam au scăzut semnificativ – un alt tip de software unifuncţional, distribuit prin botnet-uri – de la 18,93% în H2 2017, la 12,23% în H1 2018. De asemenea, boţii DDoS, care îndeplinesc tot o funcţie unică, au înregistrat o scădere – de la 2,66% în H2 2017, la 1,99%, în H2 2018.

     

  • Românii pot scăpa de taxa pe apa de ploaie prin hotărâre de Consiliu Local. Modificările la Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost publicate în MO

    „Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”, prevede un nou articol introdus în Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, modificarea fiind publicată marţi în Monitorul Oficial.

    Apele pluviale sunt definite în legea 241/2006 ca fiind „apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice”.

    Actul normativ publicat marţi în Monitorul Oficial a fost adoptat pe 4 iulie în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum schimbă justiţia modificările aduse legislaţiei privind organizarea judiciară. Comparaţie între vechea şi noua lege

    Proiectul care modifică legea 304 din 2004 privind organizarea judiciară, care a fost promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, aduce schimbări importante în domeniul judiciar. Printre acestea, se numără:

    – înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie

    – introducerea principiului egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea în sala de judecată a judecătorului, procurorilor

    şi avocaţilor

    – faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor

    – prevederea potrivit căreia procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, dar şi principiul egalităţii de arme.

    Consultanţii noştri judiciari au explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, modificările aduse de noua lege privind organizarea judiciară.

    Redăm explicaţiile referitoare la articolele din legea 304/2004 ce au suferit modificări:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De astăzi, paşapoartele nu mai sunt valabile cinci ani, ci zece ani. Află principalele schimbări

    Potrivit Legii nr. 133 din 18 iunie 2018, începând din 20 iulie, persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani vor putea să-şi facă un nou paşaport simplu electronic cu o valabilitate de zece ani, nu de cinci ani, aşa cum era prevăzut iniţial. Totodată, pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, valabilitatea paşapoartelor va fi prelungită până la cinci ani.

    De asemenea, noua lege aduce schimbări şi pentru copii. Astfel, paşapoartele sunt eliberate cu o valabilitate de 3 ani pentru minorii cu vârsta mai mică de 12 ani.

    Totodată, noua lege aduce modificări şi în cazul paşaportului temporar. La solicitarea acestuia, cetăţeanul trebui să aibă motive serioase, dar şi actele necesare care demonstreză importanţa vizitei peste hotare. Acesta se va elibera în situaţii obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară şi urgentă prezenţa persoanei pe teritoriul altui stat şi nu există timpul necesar pentru emiterea paşaportului simplu electronic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis anunţă că a promulgat modificările legii privind organizarea judiciară

    “Am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament. Am trimis sesizări CCR şi am sesizat Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor de contestrare, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa legii 304/2004 am epuizat, din păcate toate căile constituţionale, şi prin urmare sunt obligat să promulg această lege”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută joi la Palatul Cotroceni.

    Şeful statului a criticat PSD pentru modul în care au modificat legile justiţiei, pentru emiterea celebrei OUG 13 pe abuzul în serviciu în perioada Guvernului Grindeanu. Klaus Iohannis a adăugat că PSD “legiferează prost” şi într-o manieră lipsită de transparenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, critic la adresa coaliţiei PSD-ALDE pentru legile justiţiei: Cu toate că au fost multe semnale trase, legiferează prost/ Şeful statului a promulgat modificările la legea 304 privind organizarea judiciară

    “Referitor la a doua dintre aceste legi’, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, voi sesiza Curtea Constituţională, cu solicitarea fermă de a ţine cont de opiniile Comisiei de la Veneţia. Ţin să atrag atenţia parlamentarilor din actuala majoritate că loialitatea lor trebuie să fie faţă de alegătorii care i-au trimis în Parlament, să facă legi bune pentru România şi pentru români. Loialitatea parlamentarilor trebuie să fie faţă de românii care îşi doresc ca România să rămână în UE şi să rămână o ţară reprezentată în lume şi care doresc să fie reprezentaţi în mod demn. Nu trebuie să facem legi pentru că nişte lideri politici vor să scape de dosare”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

    Şeful statului a precizat că standardul legislativ în ţara noastră nu poate fi dat de dosarul penal al unui lider sau altuia.

    “Niciun decident politic nu are mandat de la români să facă aşa ceva. Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă înseamnă că a fost ales să conducă pentru România, pentru români şi nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare. În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau altuia. În România, standardul trebuie să redevină respectul pentru normele de drept intern european şi naţional şi în primul rând trebuie să se revină la respectul pentru Constituţie”, a completat Klaus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C-Class facelift: o faţă nouă pentru un bestseller

    Nu aş putea spune că noul C-Class m-a surprins în mod deosebit, pentru că şi versiunile anterioare se ridicau peste medie. Am remarcat însă forţa brută pe care cei de la AMG au „injectat-o“ în versiunea C43.

    Mercedes-Benz a echipat noua clasă C cu motoare noi atât în cazul motoarelor pe benzină  în 4 cilindri - cât şi în cazul motoarelor pe diesel, introducând pentru prima dată varianta de 1.6 litri.

    Prima maşină testată a fost C 300, o maşină care se conduce, aş zice, mai bine pe modul Confort decât pe cele Sport. Spun asta pentru că maşina e gândită să ofere exact asta  confort  iar stabilitatea pe care o oferă la drum te face de multe ori să uiţi că ai un program de respectat. Pe modul agresiv, servodirecţia devine mult mai greoaie, iar suspensiile se modifică pentru a se potrivi tipului de condus. Nu zic că e un lucru rău, pentru că ar fi ciudat să poţi merge la fel de relaxat când vrei să te simţi ca pe circuit; dar varianta despre care vorbesc pare mai degrabă gândită pentru lux decât pentru curse.

    Toate acestea se schimbă atunci când te urci la volanul unui Mercedes-AMG C 43 (am testat varianta sedan şi pe cea Cabriolet, cu motorizări similare). Am mai spus-o: senzaţia pe care o ai într-un Mercedes-AMG e unică. Forţa cu care te împing sutele de cai-putere e incredibilă, iar modul în care se aşază pe drum arată câtă muncă stă în spatele fiecărei maşini care iese pe poarta fabricii. Am testat stabilitatea maşinii pe o serie de viraje în pantă şi am reuşit cu greu să obţin o urmă de derapaj. Evident, sunt multe sisteme de asistenţă care pot fi oprite dacă ţii neapărat să ai parte de senzaţii tari.

    Şi dacă am ajuns la sistemele de asistenţă, merită spus că pe versiunile C-Class se regăsesc multe dintre sistemele prezente şi pe clasele superioare. Printre aceste sisteme de asistenţă se numără Active Distance Assist Distronic, care asigură păstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de alţi participanţi la trafic; Active Steering Assist, care ajută la schimbarea direcţiei de sens bazându-se pe senzori şi camere care depistează marcajele rutiere; Active Emergency Stop Assist, care activează frânele în cazul unui posibil impact, sau Active Lane Change Assist, care nu permite schimbarea benzii în cazul în care există pericolul unui accident. Inedit pe noul C-Class mi s-a părut şi modul de adaptare a climei în funcţie de poziţia maşinii pe hartă, prin folosirea localizării.

    C 300 dezvoltă 258 de cai-putere şi are un consum mediu de 7 litri la suta de kilometri. Alte modele pe benzină care au primit un facelift sunt C 200 (184 de cai-putere, consum mediu de 6,3 – 6,8 litri) şi C 200 4MATIC, unde consumul este ceva mai mare, fiind cuprins între 6,9 şi 7,2 litri la sută. În ceea ce priveşte variantele pe diesel, C 180 d şi C 200 d vin cu un motor nou de 1.6. Modelul C 180 d cu cutie de viteze 9G-TRONIC dezvoltă 122 de cai-putere, în vreme ce „fratele mai puternic“, C 220 d 4MATIC, propune un motor care dezvoltă 194 de cai-putere şi are un consum mediu de 5,3 – 5,5 litri pe suta de kilometri.

    Şi ajungem, aşadar, la C 43 4MATIC; aici vorbim de 390 de cai-putere şi un consum de sub 10 litri la sută. Emisiile de dioxid de carbon sunt relativ mici, ajungând până la 223 de grame pe kilometru. Motorul turbo în V6 de 3 litri a primit un plus 17 kilowaţi sau 23 de cai-putere faţă de versiunea precedentă. Şi dacă cifrele de mai sus nu vă spun prea multe, e bine de ştiut că C 43 atinge suta de kilometri în 4,7 secunde.
    Inginerii de la AMG au folosit o transmisie Speedshift TCT 9G, gândită special pentru o experienţă cât mai dinamică în spatele volanului. Mai simplu spus, timpul de schimbare de la o viteză la alta s-a redus considerabil.

    Trecând de partea tehnică, cei responsabili de designul noului C-Class s-au concentrat pe extremităţile maşinii (faţă şi spate) şi mai puţin pe centru, încercând să dea un aer cât mai sportiv clasei care a vândut, anul trecut, aproape 420.000 de unităţi; C-Class e de altfel bestsellerul celor de la Mercedes-Benz în ultimii ani.

    Mercedes-Benz Clasa C facelift este disponibil în România cu un preţ de pornire de 38.800 de euro, o sumă trecută în contul versiunii propulsate de motorul de 1,5 litri pe benzină, cu 184 CP şi sistem microhibrid.

  • CODUL RUTIER, vizat de modificări majore. Şoferii vor trebui să ţină cont de noi INDICATOARE. În ce regim ar putea fi folosite RADARELE-PISTOL

    Acesta prevede, printre alte aspecte, ca prezenţa maşinilor de poliţie cu RADAR să fie presemnalizată prin PANOURI, cu 500-1.000 de metri înainte.

    „Maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-1.000 de metri înainte pe sensul de mers”, se arată în modificările adoptate de comisii. De menţionat faptul că panoul care atenţionează existenţa unui RADAR se montează de către administratorul drumului respectiv, la cererea poliţistului rutier.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Diana Nedea, fondator Diane Marie Studio: „Cred că cel mai greu este să ai încredere în alegerile pe care le faci, şi atunci când crezi cu adevărat într-o idee, trebuie să te lupţi până la capăt.”

    „Pe termen mediu şi lung intenţionăm să lansăm site-ul internaţional. Vom lansa versiunea în engleză a site-ului.”

    Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera? „Să aibă foarte mult încredere în cariera lor.”