Tag: modele

  • RCS&RDS atacă piaţa şi cu smartphone-uri sub brandul propriu Digi. „Nu avem aşteptări de volum, dacă putem aduce modele perfor­mante la un preţ rezo­nabil, acesta este scopul.”

    Compania de cablu RCS&RDS / Digi, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de comunicaţii, cu peste 3 milioane de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă, a intrat şi pe piaţa de smartphone-uri lansând trei modele de terminale sub brandul propriu Digi, care vor fi disponibile exclusiv pentru clienţii operatorului.

    „Nu avem aşteptări de volum, vrem să ne deservim clienţii cât mai bine şi dacă putem aduce modele perfor­mante la un preţ rezo­nabil, acesta este scopul”, a declarat pentru ZF Serghei Bu­lgac, CEO al grupului Digi. „Nu vrem neapă­rat să ne poziţionăm ca un jucător în zona de echipamente, dar spe­răm să avem succes în faţa clien­ţilor noştri”. Cele trei modele lansate, C1, K1 şi R1, care poartă bran­dul Digi, sunt asam­blate în China de către furnizori sub­con­tractaţi. Cel mai scump dintre aceste modele este Digi K1, care se co­mercializează la 1.099 lei, este dual-sim şi dispune de un display de 6 inchi, procesor octa-core, memorie de 6 GB RAM şi cameră duală de 21 MP.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum poţi transforma datele în soluţii de business

    SAS Institute este un producător de software de analiză avansată a datelor, iar filiala din România lucrează cu unele dintre cele mai mari bănci şi firme de telecomunicaţii şi de utilităţi. Soluţiile SAS Institute permit companiilor să analizeze datele pe care le deţin cu scopul de a realiza segmentări avansate ale portofoliului de clienţi pentru a lansa oferte personalizate sau pentru a identifica soluţii de reducere a costurilor, fiind utilizate în general de companii medii şi mari. În România compania lucrează în general cu clienţi din sectorul privat, potrivit ZF.

    Ştefan Baciu a preluat funcţia de country sales lead la SAS România la începutul lui 2018; anterior, el a activat în industria soluţiilor avansate de business analytics, având mai multe roluri, de la vânzări la marketing. El deţine un MBA de la Universitatea Warwick din Marea Britanie, cu o diplomă de merit în fuziuni şi achiziţii.

    „Inteligenţa artificială (IA) e acum un buzzword, la fel şi RPA (robot process automation – n.red.) sau machine learning; au mai fost şi altele înainte”, remarcă Ştefan Baciu. E un lucru pozitiv că oamenii se uită în zona respectivă şi pot obţine avantaje competitive „substanţiale”, dar totul trebuie pus într-un context specific de business şi cu nişte rezultate concrete. „Dacă vorbeşti de IA, dar înţelegerea faţă de aceasta e că faci un chatbot în care scrii «probleme factură» şi robotul răspunde «n-am înţeles, te conectez la un operator uman», atunci nu poţi să afirmi că te foloseşti de aceste tehnologii. Noi suntem în acest business specific de analiză şi modelare de date cam de 43 de ani, am început cu zona de statistică şi am trecut spre zona de modelare.”

    În abordarea statistică, explică Baciu, pleci de la o ipoteză şi încerci să o validezi aducând şi analizând mai multe date. Cea de modelare, mai recentă, se datorează evoluţiei tehnologice. Mai exact, în cadrul acesteia porneşti de la un volum foarte mare de date şi, prin modele avansate matematice, ajungi la nişte aspecte legate de segmentare sau performanţa diverselor produse.

    Discutând despre sectorul bancar, în care SAS România are mai mulţi clienţi, Ştefan Baciu spune că fintech-urile duc abordarea relaţiilor cu clienţii cu un pas înaintea băncilor. „Cu toate acestea, băncile sunt cheie, nu e ca şi cum un fintech ar putea să joace rolul unei bănci.” Totuşi, arată el, fintech-urile forţează băncile să se ducă mai aproape de client. „Toate interacţiunile dintre bancă şi client spun ceva despre comportamentul celui din urmă. Spre exemplu, să spunem că eşti la mall într-o perioadă de reduceri şi începi să cumperi; banca ştie că tu, pe data de X, trebuie să plăteşti rata la casă şi te-ai apropiat de suma minimă de care ai nevoie ca să plăteşti acea rată. Şi aici, prin abordarea de real-time banking, poate să îţi trimită o notificare sau să îţi ofere, pe loc, un overdraft pe care poţi, printr-o simplă apăsare, să îl accepţi, explică managerul SAS.

    O altă abordare este cea legată de analiza textului: „Când faci o tranzacţie, scrii la detalii că sunt bani pentru credit, pentru maşină şi aşa mai departe. Când suni în call center, operatorul trebuie să noteze ceea ce s-a discutat; putem lua în calcul şi textele de pe social media. Tot acest text, acest volum uriaş, poate fi analizat; noi putem identifica entitatea, problema şi chiar sentimentul – fie el negativ, pozitiv sau neutru. În această zonă, Baciu spune că au existat câteva proiecte interesante: „O bancă a vrut să îşi modeleze activitatea şi deciziile strategice luând în calcul ce cred clienţii despre ei; vedeau pe o hartă toate sucursale şi sentimentele clienţilor lor pe fiecare sucursală în parte, dar şi sentimentele faţă de competiţie. Având aceste informaţii, poţi să înţelegi ce se întâmplă bine sau rău şi unde.”

    Un alt sector în care analiza datelor ar putea juca un rol important este cel al asigurărilor. „Văd un interes crescut şi avem discuţii avansate pe zona de asigurări, în special pe segmentul de fraude. Analiza îi poate ajuta din două perspective: în primul rând cu reducerea fraudei şi reducerea costurilor legate de aceasta – şi avem aici o platformă de identificare şi prevenire a fraudelor. E suficient să ai 4-5% din total cereri frauduloase, pentru că asta înseamnă un volum foarte mare. Tu ai o echipă limitată dedicată investigaţiilor şi trebuie să îi trimiţi pe oamenii aceia acolo unde e cea mai mare probabilitate de fraudă, explică Baciu. În al doilea rând, el se referă la clienţii corecţi ai companiilor de asigurări, care pot suferi şi ei din cauza incidenţei mari a fraudelor. „De ce să îi penalizezi pe ei (întârziind procesul n.red.), care reprezintă probabil 95% din total? Având un sistem eficient, ai posibilitatea să facilitezi procesul de rambursare a banilor.

    La nivel global, compania SAS va investi în următorii trei ani un miliard de dolari în inteligenţa artificială, sprijinind inovaţia în dezvoltarea de softuri, educarea, crearea unor pachete de servicii profesionale şi multe altele. Planurile companiei sunt construite pe o fundaţie care include un portofoliu de soluţii de advanced analytics (analiză avansată a datelor), machine learning (învăţare automatizată), deep learning (analiza datelor în detaliu însoţită de o capacitate superioară de învăţare automatizată), NLP (procesarea limbajului natural) şi computer vision (metode şi sisteme computaţionale capabile să perceapă lumea pe baza unor imagini şi înregistrări video). Programele educaţionale şi expertiza oferită vor ajuta companiile să echipeze personalul de conducere şi analiştii de date pentru viitorul IA, oferind tehnologia, abilităţile şi sprijinul necesar pentru transformarea organizaţiilor acestora. Investiţia de un miliard de dolari pentru dezvoltarea de soluţii IA ţinteşte trei mari domenii: inovare în cercetare (R&D) – domeniu în care SAS creşte în urma succesului eforturilor sale globale în domeniul inteligenţei artificiale; educaţie, respectiv iniţiative pentru nevoile şi sprijinul clienţilor în a înţelege şi profita mai mult de avansul IA; servicii profesionale pentru optimizarea câştigurilor companiilor în proiecte de IA.

    Prin departamentul de cercetare, SAS va investi în inovare în toate aspectele inteligenţei artificiale, punând accent pe facilitarea utilizării acestor soluţii de persoane cu abilităţi diverse – de la experţi în afaceri până la analişti de date. SAS are deja incluse în platforma sa soluţii IA pentru administrarea datelor, analiza datelor despre clienţi, siguranţa şi depistarea fraudelor, administrarea riscurilor, precum şi aplicaţii pentru diverse industrii cum sunt serviciile financiare, sănătatea, producţia sau comerţul.

    Cât de complicat este însă pentru o companie specializată în analiza de date, un domeniu de nişă, să găsească personal? „Avantajul nostru este că activăm pe piaţa locală de aproximativ 12 ani şi că avem instalată o bază de clienţi destul de mare – majoritatea băncilor, toate companiile din telco, câteva şi din manufacturing. E mai facil astfel să atragem oameni. Sigur, în ziua de azi trebuie să oferi lucrurile de bază – salariu, beneficii şi altele – dar ce caută oamenii e să lucreze la ceva interesant, să lucreze la ceva care să le crească posibilităţile de angajare şi nivelul de profesionalism şi să aibă şi flexibilitatea să lucreze de unde vor, când vor, atât timp cât îşi ating obiectivele, spune Baciu.

    “Proiectele din zona de data science sunt foarte inovatoare, găseşti o grămadă de idei interesante şi îţi oferă o pregătire într-un rol care chiar e de viitor.

    În anul 2017, SAS România (prin SAS Anaytical Solutions SRL) a avut venituri de 11,9 mil. lei, cu un profit net de aproape 750.000 de lei şi un număr mediu de 8 angajaţi.

    Anul trecut a fost un an de consolidare pentru companie, aducându-se noi resurse în echipă. „Am crescut – nu potrivit ambiţiilor noastre, dar am fost totuşi pe un trend pozitiv. Pentru anul acesta ne aşteptăm la cifre mai optimiste, eu estimez o creştere de două cifre. Oricum, trendul de creştere e susţinut de eforturile de anul trecut, pentru că în businessul în care suntem noi există un ciclu de vânzare destul de lung, de 6-9 luni”, explică Ştefan Baciu.

    „Pentru anul viitor sunt un pic preocupat, să spun aşa, pentru că avem câteva proiecte întârziate; avem clienţi majori din industria bancară, cea telecom, sunt şi câteva proiecte întârziate în zona de banking din cauza presiunilor pe noile taxe.” Baciu spune că este însă optimist, pentru că zona pe care activează SAS România e foarte specifică. „Noi ne uităm şi la zona de costuri, avem diverse instrumente pentru optimizarea costurilor, vizualizarea cererii pentru anumite produse, astfel încât să se poată face economii consistente.”

  • În timp ce vedetele Hollywoodului sunt ocupate de injecţiile cu botox, o agenţie a hotărât să promoveze modelele de vârsta a treia, pentru a arăta că frumuseţea nu are vârstă

    Într-o societate care crede că femeile au o dată de expirare, frumuseţea celor care îmbătrânesc cu graţie a început să fie trecută cu vederea. De aceea, agenţie rusă de modeling Oldushka a realizat un proiect care surprinde frumuseţea îmbătrânirii într-o serie de imagini uimitoare.

    Agenţia reprezintă modele cu vârste cuprinse între 45 şi 85 de ani, pentru a arăta că, în afară de etnie, culoare sau reutate, şi vârsta reprezintă o barieră care ar trebui îndepărtată din industria modei. Agenţia a fost creată în urma unui proiect al fotografului Igor Gavar, care a realizat un album cu modele de vârsta a treia. Majoritatea au peste 60 de ani, singurul model masculin mai tânăr fiind Sergey, cu vârsta de 45 de ani.
     

  • Avem suficienţi angajaţi la videochat ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Eleganţă, putere şi o sumedenie de motoare electrice. Ce maşini au debutat la Salonul Auto de la Geneva

    Geneva International Motor Show, aşa cum este denumit în mod oficial evenimentul, nu se bucură de lansări atât de spectaculoase precum Salonul Auto Paris sau Salonul Auto Frankfurt. Companiile lansează însă destule modele pe parcursul unui an pentru a avea ce să expună; mai mult, pentru unele versiuni de lux, Geneva este chiar locul ideal pentru un prim contact cu publicul.
    Anul trecut, expoziţia a fost marcată de ideea de electrificare a gamei de automobile, cele mai multe concepte fiind îndreptate către zona de electrice. Au existat însă şi numeroase surprize care au pus combustibilul tradiţional la loc de cinste. Anul acesta lucrurile au stat puţin diferit: am văzut numeroase modele hibrid sau electrice, dar mai ales o gamă impresionantă de maşini cu motoare pe combustie.
    Un moment important a avut loc la începutul salonului de la Geneva, atunci când Jaguar I-PACE a fost desemnată Maşina Anului în cadrul competiţiei European Car of the Year Awards 2019. Acesta este primul an când Jaguar a câştigat premiul râvnit de întreaga industrie, la nivel european. Juriul European Car of the Year este compus din 60 de jurnalişti de profil din 23 de ţări, iar premiul recunoaşte inovaţia tehnică, designul, performanţa, eficienţa şi raportul calitate preţ.
    I-PACE a fost proiectat şi dezvoltat în Marea Britanie de la zero. Din punct de vedere tehnologic, este cel mai avansat vehicul electric alimentat de baterie”, a spus în cadrul ceremoniei Ralf Speth, CEO al Jaguar Land Rover.
    Până în prezent, I-PACE s-a bucurat de succes în vânzări la nivel mondial, cu peste 8.000 de livrări către clienţi, 75% dintre acestea în Europa.
    Nu este prima distincţie primită de maşina britanică – I-PACE a primit 55 de premii la nivel mondial de la lansarea sa, în urmă cu un an, printre care şi Maşina Anului în Germania, Norvegia şi Marea Britanie, EV of the Year oferit de revista Top Gear, Maşina Verde a Anului în China şi ECOBEST Award oferit de Autobest.
    Continuăm tot cu electricele, iar un alt exemplu în acest sens este Pininfarina Battista, un monstru cu patru motoare electrice care produc nu mai puţin de 1.874 de cai-putere. Pentru o imagine ceva mai clară, Battista ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 2 secunde. Viteza maximă depăşeşte 347 de kilometri pe oră, deşi nu ştiu câţi îşi vor propune să testeze limitele maşinii.
    Interesantă este şi autonomia – în jur de 450 de kilometri graţie bateriilor litiu-ion de 120 kilowaţi-oră. Când va ajunge pe piaţă, în 2020, Battista va fi cea mai puternică maşină de serie dezvoltată vreodată în Italia. Producţia nu va depăşi 200 de unităţi, iar preţul ar urma să fie de aproximativ 2 milioane de euro. Şi în caz că vă întrebaţi, numele vine de la fondatorul Pininfarina, Battista „Pinin Farina.
    Producătorul auto Bugatti, companie aflată în portofoliul Volkswagen, a prezentat la Geneva cea mai scumpă maşină construită vreodată, cumpărată de o persoană anonimă cu peste 19 milioane de dolari.
    Bugatti La Voiture Noire a fost construită într-un singur exemplar, pentru aniversarea de 110 ani a companiei, şi dispune de un motor cu 16 cilindri, ce dezvoltă 1.500 de cai-putere. Cumpărătorul misterios ar putea fi, conform unor surse din industrie, fostul preşedinte al grupului Volkswagen Ferdinand Piech, care a adăugat maşina la colecţia sa. Reprezentanţii Bugatti au precizat că maşina este o interpretare modernă a modelului 57 SC Atlantic, conceput de Jean Bugatti şi care a fost fabricat în doar patru exemplare.
    Mercedes-Benz a prezentat, în premieră mondială, o serie de noi modele: CLA Shooting Brake, conceptul EQV, Clasa V, GLC, monopostul electric Formula E şi trei modele speciale Mercedes-Benz şi Mercedes-AMG (SL 500 Grand Edition, SLC 300 Final Edition şi S 65 Final Edition).
    În ceea ce priveşte CLA Shooting Brake, modelul are la bază aceeaşi platformă ca şi CLA sedan şi noua Clasă A, fiind cu aproximativ 5 centi­metri mai lung şi mai lat decât versiunile anterioare.
    Compania nu a dezvăluit toate motorizările, dar cea mai puternică ar urma să fie CLA 250, cu un motor ce produce 221 de cai-putere şi o cutie automată în 7 trepte cu dublu ambreiaj.
    Trecând la maşinile pe care şi oamenii de rând şi le pot permite, cei de la Renault au venit la Geneva cu noul Clio, a cincea generaţie a unui model de referinţă vândut deja în 15 milioane de exemplare. Lansat în 1990, Clio a devenit cel mai bine vândut model la nivel mondial al Grupului Renault şi lider al segmentului B în Europa.
    Pentru prima dată, Clio este echipat cu un ecran digital de 7 până la 10 inch care înlocuieşte afişajul analogic tradiţional. Noul Clio beneficiază şi de o gamă completă de motorizări pe benzină – toate noi în gamă – şi diesel, a căror putere variază de la 65 la 130 CP. În plus, pentru prima dată în Grupul Renault, o motorizare hibridă, numită E-TECH, va fi propusă din 2020. În total, vor fi disponibile 9 combinaţii de motor – cutie de viteză.
    Motorizarea E-TECH a fost dezvoltată şi brevetată de inginerii de la Renault. Foloseşte elemente proiectate în cadrul alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi, la fel ca în cazul motorului pe benzină de 1,6 l de generaţie nouă, regândit. E-TECH vine însoţit de două motoare electrice, de o cutie de viteze multimodală şi de o baterie de 1,2 kilowaţi-oră. Compania spune că randamentul sistemului E-TECH îi permite să ruleze peste 80% din timp în mod electric în oraş, iar economia de consum poate atinge până la 40% faţă de un motor termic pe benzină clasic în ciclu urban.
    O altă noutate ar fi regulatorul de viteză adaptiv (ACC), disponibil pe versiunile cu cutie automată EDC. Utilizabil în segmentul de viteză cuprins între 0 şi 170 kilometri pe oră, acesta păstrează automat o distanţă de siguranţă minimă faţă de vehiculul din faţă. Această distanţă – mai precis timpul în care ea s-ar parcurge – poate fi reglată (de la 2,4 la 1,2 secunde; setarea implicită este la 2 secunde), după cum doreşte şoferul. În cazul în care nu există maşină în faţă, funcţionează ca un regulator clasic pentru a păstra viteza aleasă, inclusiv la coborâre.
    Ca dimensiuni, noul Clio are lungimea de 4,05 metri, lăţimea de 1,79 metri şi o înălţime de 1,44 metri. Portbagajul este destul de încăpător, având un volum de aproximativ 390 de litri. Noua generaţie al lui Clio va fi lansată şi în România în a doua parte a anului.
    Cei de la Peugeot, pe de altă parte, au pariat pe noul 208, primul model al francezilor care va avea şi o versiune electrică. Noul 208 e construit pe aceeaşi platformă care va sta şi la baza noilor versiuni de Opel Corsa şi Citroën C4.
    O altă maşină care şi-a făcut debutul la Geneva e SUV-ul compact ASX model 2020 (RVR sau Outlander Sport pentru unele pieţe) al celor de la Mitsubishi Motors. De la lansarea sa din 2009, ASX a vândut aproximativ 1,32 milioane de unităţi în aproximativ 90 de ţări. Cele mai mari pieţe sunt America de Nord, Europa, Australia şi China. Designul exterior a fost supus unei revizii generale majore, în vreme ce motorizările diferă în funcţie de zona geografică în care maşina va fi comercializată. Astfel, pentru pieţele din Europa, ASX este acţionat de un motor de doi litri cu 16 supape combinat cu transmisie manuală cu 5 viteze sau cu mod Sport cu 6 viteze. Sunt disponibile versiuni cu tracţiune pe două şi patru roţi.
    Trebuie să menţionăm şi
    Honda e, maşina prezentată iniţial de producătorul japonez acum doi ani, la Salonul Auto de la Frankfurt. E un model pe care fie îl apreciezi, fie îl deteşti; designul urban gândit de cei de la Honda e însă cu siguranţă o prezenţă inedită.
    Autonomia ar urma să fie de aproximativ 190 de kilometri, deloc rău pentru o maşină de oraş. Interiorul e tehnologizat, oferind mai multe displayuri în locul bordului clasic; trebuie menţionat aici că toate maşinile electrice vin, în general, cu astfel de dotări. În fine, Honda e ar urma să fie disponibilă în prima parte a anului viitor.
    Atenţia a fost însă furată de Tonale, noul SUV al celor de la Alfa Romeo. Nu e nicio surpriză că italienii sunt mult superiori în ceea ce priveşte designul, dar Tonale pare a fi şi o maşină destul de solidă.
    Ca segment, Tonale va intra în gama Alfa Romeo sub Stelvio. Interesant este că Tonale va fi primul model plug-in hybrid al italienilor, o premieră pe care pasionaţii de automobile o aşteptau de ceva timp.
    Alfa Romeo a prezentat la Geneva doar un concept, fără a oferi prea multe detalii tehnice, dar a fost suficient pentru a stârni interesul. Maşina este aşteptată să debuteze la finalul anului 2020.

  • Telefoanele care emit cele mai multe RADIAŢII în 2019. Modele populare, în listă

     
    Majoritatea dispozitivelor de pe piaţă din acest moment nu sunt foarte periculoase, însă multe dintre ele se apropie destul de mult de limita teoretică de 1,6- 2,0 SAR (W/kg). Printre modelele de pe piaţă care emit cele mai multe radiaţii se numără modele de la OnePlus, Xiaomi, HTC şi chiar Apple şi Google.
     
    Statista a publicat un raport referitor la nivelul de radiaţii emis de mai multe dispozitive mobile populare de pe piaţă şi a realizat o listă cu cele mai „periculoase” 16 modele de smartphone-uri. Desigur, pot exista modele mai periculoase, în special de la producători mai puţin cunoscuţi, însă acest „top” doreşte să informeze publicul larg despre posibilele riscuri la care se expun folosind unele dintre cele mai puternice şi mai răspândite telefoane mobile.
     
    Pe primul loc în acest top avem Xiaomi Mi A1, primul smartphone cu Android One al producătorului chinez, acesta fiind urmat de OnePlus 5T, modelul lansat în toamna anului 2017. Xiaomi Mi Max 3 este următorul, fiind urmat de cel mai recent dispozitiv de la OnePlus, modelul 6T. Topul continuă cu HTC u12 life, Xiaomi Mi Mix 3, Google Pixel 3 XL, OnePlus 5, iPhone 78, Xperia XZ1 Compact, HTC Desire 12, Pixel 3, OnePlus 6, iPhone 8, Redmi Note 5 şi ZTE AXON Mini 7.
     
    Telefoanele care emit cele mai multe radiaţii în 2019
     
    1. Xiaomi Mi A1 – 1,75 W/kg
     
    2. OnePlus 5T – 1,68 W/kg
     
    3. Xiaomi Mi Max 3 – 1,58 W/kg
     
    4. OnePlus 6T – 1,55 W/kg
     
    5. HTC U12 life – 1,48 W/kg
     
     
  • Drive test X-Class: un pick-up cu accente premium

    X-Class e propunerea Mercedes-Benz pentru segmentul de comerciale uşoare de tip pick-up, segment dominat în mod uzual de Ford sau Toyota. Astfel, prin modelele X, Mercedes-Benz intră în competiţie directă cu Toyota Hilux, Volkswagen Amarok şi Nissan Navara; de altfel, X-Class preia de la Navara motorul dezvoltat de Renault.

    X-Class nu a fost dezvoltată special pentru pieţele europene, unde Mercedes-Benz domină deja segmentul de lux, ci mai degrabă pentru pieţe din Asia sau America de Nord. Cu toate acestea, reprezentanţii producătorului se aşteaptă să înregistreze vânzări semnificative şi pe unele pieţe dezvoltate, în special Germania.

    Pentru teste, cei de la Mercedes-Benz au propus un traseu alpin, în Austria, la o altitudine de peste 2.000 de metri. Conducând maşina pe un drum acoperit de zăpadă, realizezi destul de repede cât de importantă e tracţiunea integrală, mai ales în virajele strâmte. Am abordat traseul schimbând manual vitezele, iar asta a oferit ceva mai multă siguranţă.

    În ceea ce priveşte condusul în condiţii bune – fără zăpadă sau gheaţă – maşina se comportă aproape la fel de bine ca modelele din Clasa C sau Clasa E. Nu sunt un fan al pick-up-urilor, şi am conştientizat în permanenţă că mă aflu într-unul; sigur, cei care cumpără un pick-up o fac cu un scop, iar pentru ei, X-Class e o variantă superioară celorlalte modele de piaţă.

    Segmentul de traseu off-road pe care am testat maşina a scos la iveală şi importanţa tracţiunii integrale: X-Class urcă fără probleme pe drumuri de munte (forestiere, mai exacte) cu un grad mare de înclinare. De altfel, producătorul german notează că X-Class poate urca pante de până la 30 de grade, se poate înclina lateral până la 50 de grade şi poate trece prin apă adâncă de 60 de centimetri. Garda e suficient de ridicată încât să nu fii nevoit să ocoleşti fiecare piatră, dar cred că ar fi mai fi fost loc de 3-5 centimetri fără a afecta semnificativ centrul de greutate.

    X-Class este disponibilă cu două sisteme de tracţiune integrală, una nepermanentă pentru versiunile cu 4 cilindri şi permanentă pentru V6. Sistemul 4×4 nepermanent este preluat de la Navara şi poate comuta din 4×2 în 4×4. Şi lista de echipemente variază în funcţie de varianta aleasă: Pure, Progressive sau Power.

    Printre dotările Clasei X trebuie menţionate touchpadul multifuncţional, sistemul Comand Online, controlul vocal Linguatronic sau conectivitatea online prin smartphone. Maşina vine dotată şi cu sisteme de asistenţă şi o gamă destul de mare de sisteme de siguranţă.

    În ceea ce priveşte aspectul, designerii de la Mercedes-Benz au făcut o treabă bună: interiorul e premium, aşa cum era de aşteptat, iar liniile exterioare au elemente bine aliniate ideii de maşină de lux. Un element de design care trădează dimensiunile maşinii este bara frontală, extrem de lată. Sarcina utilă este mai mare de o tonă, iar sarcina de remorcare poate ajunge până la 3,5 tone.

    X-Class vine în următoarele vari­ante: X220d cu motor diesel de 3 litri care dezvoltă 161 de cai-putere, cu o cutie manuală în 6 trepte; X250d, motor diesel de 3 litri şi 188 cai-putere, care poate fi comandată cu o cutie manuală în 6 trepte sau o cutie automată în 7 trepte; X350d, cea mai puternică variantă diesel, dotată cu un motor de 3 litri V6 ce dezvoltă 255 de cai-putere şi o cutie manuală în 7 trepte; X200, variantă pe benzină care dezvoltă 164 de cai-putere şi vine cu o cutie manuală în 6 trepte. În România, modelele Clasei X pot fi comandate la un preţ ce pleacă de la aproximativ 35.000 de euro şi care poate ajunge la peste 45.000 de euro.

    În concluzie, X-Class e un concurent important pentru producătorii care au deja o istorie îndelungată pe segmentul pick-up. Nu cred că e o maşină care o să aibă prea mult succes în România, pentru că nu este o maşină pe care să o foloseşti mare parte a timpului în oraş, dar nu ar fi prima oară când gusturile excentrice ale Românilor contrazic ideile mele.

  • Dinastia conectivităţii – a 5-a Generaţie: De la Samsung, Google, Apple şi până la Huawei sau Nokia, toată lumea se pregăteşte pentru noile lansări

    La conferinţa anuală din 2018 a Qualcomm, producătorul de cipuri a introdus cel mai nou model de procesor al companiei, Snapdragon 855, care va permite următoarelor smartphone-uri să se conecteze cu cea mai nouă generaţie de tehnologie în telefonia mobilă, cunoscută drept 5G.
    Primul val major de trecere înspre 5G va fi cel mai probabil în 2019-2020, din perspectiva pieţei, iar furnizorii din toată lumea pregătesc infrastructura de reţea pentru a lansa o reţea wireless mai rapidă şi mai scumpă.

    În timp ce este adevărat că multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – de la maşini autonome, drone, realitate virtuală la IoT, spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin telefoane adaptate pentru 5G. Până la urmă, promisiunea celor de la Qualcomm pentru o conectivitate excelentă nu înseamnă nimic dacă nu poţi accesa reţeaua de pe propriul dispozitiv mobil.

    Unele companii, precum Lenovo, au lansat deja telefoane cu capacităţi 5G. Furnizorul american AT&T vinde deja routere hotspot 5G, iar Verizon şi-a lansat benzile 5G în anumite zone. Între timp, alte companii au anunţat posibile lansări şi planuri exacte pentru 5G, în timp ce altele lasă zvonurile să străbată piaţa şi anunţă doar parteneriate cu anumiţi operatori, care indică spre proiecte legate de această nouă generaţie în era conectivităţii.

    Apple
    Nu se grăbeşte să lanseze un iPhone 5G, iar şansele sunt să nu lanseze un astfel de produs nici în 2019, nici în 2020. 
    Excluzând eliminarea jackului pentru căşti (n.red: iPhone-ul a fost printre primele telefoane care au adoptat ideea), Apple nu se grăbeşte de obicei să aplice în premieră trendurile mobile, preferând să perfecţioneze o tehnologie emergentă înainte de a o aduce în faţa clienţilor. De aceea a fost în urma competitorilor în ceea ce priveşte lansarea unui telefon cu conectivitate 4G LTE. Contactată de publicaţia CNET, Apple nu a răspuns la comentarii pe această temă.

    Samsung
    În luna august, Samsung a anunţat că lucrează cu companiile sud-coreene de telecomunicaţii pentru a lansa primul telefon 5G din ţară, adăugând că nu va fi Galaxy S10. În schimb, zvonurile arată că Galaxy S10 Plus ar putea fi acel dispozitiv. Coreea de Sud îşi va lansa reţeaua 5G la nivel naţional în martie 2019.
    Între timp, Samsung ar putea lansa câteva telefoane 5G în Statele Unite, de asemenea. AT&T a anunţat că va lansa două modele Samsung cu tehnologie 5G începând din a doua jumătate a anului viitor. Verizon şi Sprint au confirmat că vor colabora cu producătorul auto pentru a lansa telefoane 5G anul viitor.

    Google

    Compania care face parte din Alphabet nu şi-a anunţat încă planurile pentru 5G şi a refuzat să răspundă la comentarii în presa internaţională. Ceea ce ştim este că Verizon a anunţat că va lansa reţeaua 5G la începutul lui 2019, aşa cum au făcut-o şi alţi furnizori.
    Ce are de-a face asta cu Google? În ultimii ani, Google şi-a adâncit parteneriatul cu Verizon, alegându-l drept operatorul exclusiv al telefoanelor Pixel, inclusiv pentru modelul Pixel 3, deşi compania îl vinde şi necodat sau disponibil pentru prima lor reţea Wi-Fi-first, Google Fi.
    Asta ar putea însemna că următorul model de la Google, intitulat probabil Pixel 4, potrivit CNET, ar putea fi un telefon 5G. Dacă Google alege să păstreze calendarul de lansare de până acum, debutul Pixel 4 ar avea loc în jurul lunii octombrie 2019, mult după prima jumătate a anului.

    LG

    În luna august, LG a confirmat că primul lor telefon 5G va fi lansat în Statele Unite „în prima jumătate a anului 2019”, alături de operatorul Sprint, exact când acesta îşi va lansa reţeaua la nivel naţional.
    John Tudhope, director de portofoliu de produs al Sprint, a spus doar că dispozitivul va fi un telefon premium. Mai recent, vicepreşedintele diviziei de dezvoltare 5G din Sprint Business, Mishka Dehghan, a declarat că telefonul va avea un aspect distinctiv şi „vei şti că este un dispozitiv mobil 5G”.

    Lenovo/Motorola

    La sfârşitul verii, Lenovo a lansat modelul Motorola Moto Z3, un telefon care are capacităţi 5G – cumva. Acesta se conectează la 5G doar printr-un accesoriu modular, denumit Moto Mod, care se ataşează pe spatele telefonului cu ajutorul unor benzi magnetice. Cu ajutorul Mod-ului, Motorola susţine că telefonul va livra date de 10 ori mai rapid decât orice alt dispozitiv 4G LTE. Din păcate, Mod-ul va fi lansat doar anul viitor, iar compania nu a anunţat cât va costa.
    Cât despre un telefon Motorola care nu va avea nevoie de accesorii pentru a se conecta la 5G, compania lucrează pentru a produce un astfel de device, însă este posibil ca fanii să aibă mult de aşteptat.
    Doug Michau, directorul de vânzări şi operaţiuni în cadrul Motorola Mobility, a declarat că telefonul va fi lansat mult mai târziu faţă de începutul lui 2019. Mai exact, Michau a zis că îl vor lansa în „mai puţin de trei ani, cu siguranţă, dar încă nu avem un cadru de timp stabilit”.


    Huawei

    În timpul Congresului Lumii Mobile din Shanghai, desfăşurat în luna iunie 2018, Huawei a promis că primele lor telefoane 5G vor fi scoase la vânzare „înainte de finalul lui iunie 2019”, după ce lansează modemul şi procesorul 5G Kirin în martie 2019. Mai mult, compania a confirmat că telefonul 5G va avea un ecran ce se poate îndoi.

    Noul model va ajunge rapid şi în Europa, însă este puţin probabil ca telefonul să ajungă în Statele Unite. Numindu-le o ameninţare la adresa securităţii, Departamentul Apărării din SUA a interzis vânzarea produselor Huawei în bazele militare, iar în luna martie gigantul retailului Best Buy a încetat să le mai vândă.
    Asta nu înseamnă totuşi sfârşitul pentru Huawei şi pentru ambiţiile lor 5G. „Produsele şi soluţiile noastre sunt utilizate de operatori giganţi, de companii din Fortune 500 şi de sute de milioane de clienţi în peste 170 de ţări din lume”, a declarat un purtător de cuvânt al Huawei la începutul anului. „Am câştigat încrederea partenerilor în întreg lanţul valoric la nivel global.”

    OnePlus

    În luna octombrie, CEO-ul OnePlus, Pete Lau, a anunţat că primul telefon 5G va fi disponibil prima dată pentru operatorii europeni.
    O lună mai târziu, Qualcomm a confirmat că OnePlus va vinde un telefon 5G lansat pe reţeaua operatorului britanic EE. Reţeaua se va întinde în 16 oraşe britanice în 2019, începând cu Londra, Cardiff, Edinburgh, Belfast, Birmingham şi Manchester.
    Primul telefon 5G va fi lansat până în 2019 şi va funcţiona pe baza cipului Snapdragon 855 al Qualcomm. Cu toate acestea, telefonul nu va face parte din seria principală a producătorului OnePlus. În schimb, va fi un model separat construit special pentru a profita de avantajele conectivităţii de mare viteză.


    Nokia

    Deşi Nokia nu mai este gigantul care era în urmă cu 15 ani, compania face paşi către viitorul 5G. În luna iulie, a anunţat un parteneriat de 3,5 miliarde dolari cu T-Mobile, care include utilizarea spectrului de 600 MHz al T-Mobile pentru reţeaua 5G. Telefoanele 5G rezultate în urma acestui parteneriat sunt aşteptate în 2019.
    Nokia vrea să beneficieze de 5G şi în alte moduri. Pe lângă Qualcomm şi Ericsson, compania are drepturi de brevet pentru tehnologia 5G şi câştigă 3,5 dolari pentru fiecare smartphone 5G vândut.

    ZTE
    În timp ce viitorul producătorului ZTE a fost incert în ceea ce priveşte piaţa din SUA până de curând, din cauza unor sancţiuni aplicate de guvernul american, acesta a arătat că lucrează la telefoane 5G.
    În februarie 2017, compania a arătat lumii în cadrul unei convenţii telefonul Gigabit, care era capabil să atingă o conexiune wireless de 1 gigabit per secundă, adică de 50 de ori mai rapid decât viteza medie a datelor mobile în Statele Unite. Însă telefonul a fost adus la convenţia din acel an doar pentru a da semnale în piaţă legate de planurile ZTE cu tehnologia 5G – nu era proiectat să fie prezentat ca un telefon, ci doar ca o dovadă a conceptului.
    Anul trecut, la Mobile World Convention, compania a anunţat că ţinteşte să aibă telefoane 5G pe piaţă la sfârşitul anului 2018 sau la începutul lui 2018, însă a revenit ulterior şi a anunţat că „cel târziu la sfârşitul anului 2019”.

  • Câţi bani face una dintre cele mai controversate afaceri din România şi cum vrea să ajungă în peste 100 de ţări

    13 milioane de dolari anul trecut, cu un obiectiv de creştere de peste 50% pentru anul în curs descriu evoluţia unuia dintre cele mai controversate businessuri de pe piaţa locală: afacerea de videochat Studio 20. Ce se ascunde în culisele acesteia povesteşte Mugur Frunzetti într-o ediţie a emisiunii Smart Business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.


    E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi“, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat.

    Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în ”cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei“. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele.

    Mugur Frunzetti descrie afacerea de videochat drept un business de live entertainment, pe care îl aseamănă cu platforma de streaming de filme Netflix: ”Doar că în acest tip de live entertainment există interacţiune în timp real între cele două părţi aflate în spatele a două camere diferite“. El spune că percepţia peiorativă a publicului care se leagă de acest domeniu are legătura cu evoluţia istorică a domeniului, în contextul businessului de live entertainment pentru adulţi, astfel că s-a păstrat asocierea cu acesta, ceea ce, potrivit lui, nu mai este neapărat valabil în prezent. ”Sunt foarte multe lucruri pe care le poţi transmite într-o interacţiune live între doi oameni; poate fi şi o transmisie adult, dar poate fi şi o discuţie care acoperă necesităţi de socializare, în contextul în care acest tip de comportament este încurajat şi de dezvoltarea unor reţele sociale precum Facebook. Dacă interacţiunile tip text nu ne ajung, atunci avem nevoie şi de o interacţiune în timp real.“ El insistă asupra celor două componente care alcătuiesc conceptul de videochat: ”Video şi chatul, componenta de discuţie. Atât timp cât înţelegem ambele componente, înţelegem de fapt ce înseamnă videochatul; atunci când ne fixăm într-o componentă din cele două, deja ne ducem pe o nişă care e mai mult sau mai puţin reprezentativă pentru întreaga industrie.“

    Antreprenorul descrie piaţa ca fiind una cu foarte multe nişe: în Statele Unite acestea se axează mai mult pe zona de conţinut pentru adulţi, în timp ce, potrivit lui Frunzetti, în România s-a dezvoltat mai mult componenta de socializare. Tot el observă că genul de relaţii create în acest mediu sunt de fapt o oglindă a relaţiilor din viaţa reală. ”De multe ori relaţia dintre model şi utilizator trece prin toate stagiile unei relaţii normale şi asta ne-am propus să le învăţăm pe modelele noastre: ne cunoaştem, ieşim la o cafea, povestim, ne împrietenim, vedem un film, ieşim cu nişte prieteni şi poate la un moment dat mergem mai departe, dar asta nu înseamnă că din prima zi sărim în pat.“

    Astfel, modelul şi vizitatorul ei, care în timp poate deveni vizitator fidel, pot trece prin foarte multe etape, iar relaţia lor poate evolua, se desfăşoară în funcţie de ei doi. ”În general, tot ce făceam tradiţional în viaţa reală, offline, se transpune din ce în ce mai mult în online, nu mai ieşim în fiecare seară cu prietenii la un suc fiindcă ne dăm mesaje pe Facebook, nu mai vorbim despre ce facem că suntem într-un grup de WhatsApp, aşa se întâmplă şi în videochat, unde sunt din ce în ce mai mulţi oameni şi mai ales din generaţia tânără.“ El spune că această migraţie a socializării spre online se întâmplă mai ales în rândul clienţilor din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Franţa: ”Îşi restrâng socializarea la ecranul laptopului, telefonului, tabletelor şi îşi mută aici prieteniile, dragostea etc“. Nu interpretează acest lucru ca fiind rău sau bun, dar nu ezită să spună că pentru businessul lor acesta este, evident, un lucru pozitiv.

    El spune că nu există un răspuns clar referitor la profilul unui model, însă subliniază că acesta nu se leagă doar de calităţile fizice. ”Sunt oameni care şi în viaţa reală, dacă îi cunoşti, au un farmec aparte, vrei să vorbeşti mai mult cu ei. Tot aşa există oameni care nu îţi inspiră nimic, în pofida calităţilor fizice.“ Spune că în cadrul Studio 20 lucrează deopotrivă modele care au început această activitate la 18 ani şi altele la 35. Nu neagă că principala motivaţie care le aduce aici sunt banii: ”Avem o medie a veniturilor undeva la de 5-6 ori salariul mediu pe economie, însă modelele care vin doar pentru bani renunţă repede, în maximum un an“.

    Oferă exemplul unei fete care şi-a fixat ca obiectiv să îşi cumpere zece apartamente în Bucureşti din banii obţinuţi altfel; până în prezent a ajuns la şase apartamente. Veniturile modelelor sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care nişa pe care o aleg – modelele din zona glamour, care nu sunt orientate pe furnizarea de conţinut pentru adulţi, nu vor câştiga la fel de mulţi bani precum cele din a doua categorie. Totodată, contează volumul de muncă, în contextul în care ele însele aleg cât de mult să muncească zilnic. Maximul de venituri obţinut într-o lună de un model al Studio 20 a ajuns la 55.000 de dolari. ”Nu a făcut nimic special, a fost urmarea unei munci constante pe tot anul 2017. Chiar dacă îşi lua concedii, nu le lua niciodată mai mult de trei zile; spunea că altfel ar pierde legătura cu membrii.“

    Iar dacă pe piaţa muncii din România există o criză de personal, pe care Mugur Frunzetti spune că o resimte când vine vorba despre dezvoltatori în IT, oameni de marketing, implicaţi în traininguri etc., când vine vorba despre modele situaţia este diferită. ”Această activitate se mulează foarte bine pe noua generaţie, independentă, care nu vrea să depindă de un angajator anume şi vrea recompense imediate.“ A observat într-adevăr lipsuri în ceea ce priveşte calitatea pregătirii lor. ”Tot o caracteristică a generaţiei actuale este că se aşteaptă la succes fără prea multă muncă, caută scurtăturile; în plus, pregătirea este foarte slabă, de la an la an, trebuie să facem din ce în ce mai multe cursuri intensive de limba engleză, de exemplu.“ O particularitate a Studio 20 este că oferă cursuri de cultură generală modelelor: ”Le deghizăm sub umbrela cursurilor de engleză – introducem acolo şi noţiuni despre geografie, istorie etc.“, totul creat în scopul ”cuceririi“ clienţilor internaţionali. Potrivit lui Frunzetti, în jur de 70% dintre clienţi sunt din Statele Unite; ei sunt urmaţi de cei din Australia, Canada, Marea Britanie şi ţările nordice.

    Mugur Frunzetti spune că primele site-uri de acest tip au apărut în urmă cu 20-21 de ani, iar în România, în urmă cu circa 18 ani. ”În primii 10 ani activitatea a fost destul de restrânsă, fiindcă nu au existat investiţii în această industrie, oamenii de business s-au ţinut departe de acest domeniu, văzută ca un paria al societăţii.“

    Cum stau lucrurile acum? ”În prezent, nu doar eu, dar şi alţii care au făcut mult business în viaţă şi care nu am fost axaţi pe domeniul acesta am intrat pe zona de live streaming şi schimbăm modul în care lucrurile se desfăşoară şi ca structuri interne, dar şi ca poziţionare pe piaţă.“ El este un investitor în serie în IT – este unic fondator al Stay Safe, care a dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume care avertizează în timp real utilizatorii cu privire la pericolele din zona în care se află (indiferent de natura acestora – dezastre naturale, accidente auto sau orice alt tip de incident).  Este acţionar şi în cadrul agenţiei de marketing online Retargeting.biz, iar în trecut a investit în floria.ro şi într-un grup de retaileri online din IT&C (marketonline.ro, azerty.ro, mediadot.ro). La nivel internaţional, piaţa de videochat este estimată la 10 milarde de euro.

  • Dacia cheamă peste 13.000 de vehicule pentru înlocuirea airbagului. Ce modele sunt afectate

    Dacia recheamă peste 13.000 de vehicule Logan II, Dokker şi Lodgy, pentru înlocuirea airbagului şoferului, la un reparator din reţeaua autorizată Dacia.
     
    Compania a identificat că în situaţii excepţionale, în care este necesară declanţarea airbag-ului, există riscul ca acesta să funcţioneze în mod necorespunzător.
     
    Durata schimbării este de circa 50 de minute şi sunt afectate 13.303 vehicule.