BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Cum vrea IKEA să reducă decalajele de gen din România?

    Stefan Vanoverbeke conduce operaţiunile retailerului de mobilă IKEA din România de aproximativ patru ani, perioadă în care businessul companiei a crescut cu peste 50%, până la 609 milioane de lei (plus TVA) în anul financiar încheiat la 31 august 2018. IKEA deţine un singur magazin în România, în zona Băneasa din Capitală, şi se pregăteşte să-l deschidă pe al doilea, în zona Theodor Pallady, tot în Bucureşti. Însă Stefan Vanoverbeke, un executiv cu o experienţă de aproape două decenii în cadrul retailerului, s-a decis ca dincolo de evoluţia unuia dintre cele mai mari businessuri din sectorul de mobilă local să mai lase ceva în urmă: reducerea inegalităţii de gen la locul de muncă în România.
    „În România, concentrarea noastră constantă este aceea de a asigura o reprezentare egală în poziţiile de decizie, remuneraţie egală şi oportunităţi egale. Suntem foarte încântaţi să comunicăm faptul că 54% dintre liderii noştri sunt femei, ceea ce este grozav”, a spus Stefan Vanoverbeke, executivul care conduce un business cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Managerul are experienţă atât în cadrul filialelor IKEA din vestul Europei, activând în Belgia, Franţa şi Italia, dar şi în est, având în vedere că în perioada 2005-2009 a fost CEO al IKEA Polonia. Astăzi, el conduce operaţiunile IKEA din regiunea Europei de Sud-Est, în care sunt incluse România, Croaţia, Serbia şi Slovenia.
    Recent, IKEA România şi Carta Diversităţii din România, cu sprijinul Ambasadei Suediei în România, au lansat un apel la acţiune la nivel de CEO pentru egalitatea de gen la care a aderat o reţea de companii şi organizaţii care pledează pentru o reprezentare egală a femeilor în poziţiile de conducere, remunerare egală pentru aceeaşi muncă şi oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi. IKEA împreună cu alte companii, precum Unilever, L’Oréal, Orange şi Genpact, au lansat un grup de lucru pentru promovarea egalităţii de gen. „Susţinerea echilibrului de gen nu ar trebui să reprezinte o problemă doar în ţările puternic dezvoltate din punct de vedere economic. Inegalitatea de gen este o problemă globală care depăşeşte graniţele şi care afectează oamenii atât din ţările puternic dezvoltate din punct de vedere economic, cât şi din cele mai puţin dezvoltate. Cu toate acestea, este necesară abordarea inegalităţii de gen în ţările slab dezvoltate economic, unde împuternicirea femeilor promite reducerea sărăciei şi încasări imediate.”
    De altfel, studiile arată faptul că dacă schimbările vor continua în acelaşi ritm, decalajul global de gen se va echilibra în 61 de ani în Europa de Vest, însă acelaşi proces va dura 124 de ani în Europa de Est.
    Stefan Vanoverbeke spune că ideea organizării unui grup de lucru vine tocmai de la faptul că una dintre aceste provocări în societatea noastră modernă este lipsa egalităţii de gen în aproape toate sferele vieţii. Astfel, el consideră că societăţile trebuie să-şi asume această responsabilitate mai rapid, să facă schimb de experienţă şi să înveţe unii de la alţii. Aceasta este şi povestea nevoii organizării Forumului pentru Egalitatea de Gen. Însă, dincolo de responsabilitatea pe care o are la conducerea unuia dintre cei mai mari retaileri de mobilă de pe plan local, Stefan Vanoverbeke a luat promovarea egalităţii şi ca pe o provocare profesională, pentru că el consideră că şi bărbaţii joacă un rol important în reducerea decalajelor de gen. 
    „Personal, sunt de părere că susţinerea unei cauze pozitive îţi oferă o satisfacţie grozavă şi te face foarte umil în acelaşi timp. Va veni vremea în care noi, liderii din domeniul afacerilor, vom privi în urmă la carierele noastre şi nimeni nu îşi va aminti care este cifra de afaceri exactă pe care companiile pentru care am lucrat au înregistrat-o în 2019, dar va rămâne în memorie schimbarea pozitivă pe care o realizăm în societate”, a mai spus el. Misiunea managerului vine în condiţiile în care un studiu recent al IKEA România, în colaborare cu Ipsos, a arătat că mai mult de 40% din bărbaţii din România sunt conştienţi de statutul lor privilegiat la locul de muncă comparativ cu femeile. Studiul a arătat, de asemenea, că 46% din femeile din România au fost expuse personal sau cunosc pe cineva care s-a confruntat cu discriminarea de gen la locul de muncă. Cercetarea confirmă, de asemenea, că se aşteaptă ca firmele să contribuie în mod semnificativ la realizarea egalităţii de gen la locul de muncă. Iar un echilibru între numărul de femei şi bărbaţi dintr-o echipă poate juca un rol definitoriu în dezvoltarea unei companii.
    „Echipele diverse şi incluzive sunt mult mai creative şi inovatoare, membrii se provoacă reciproc să gândească şi să acţioneze diferit. Egalitatea de gen are sens în afaceri. Studiile au demonstrat faptul că în cadrul companiilor cu diversitate de gen în poziţiile de conducere s-au obţinut rezultate mai bune din punct de vedere financiar şi organizaţional. Echipele diverse din punctul de vedere al genului au demonstrat că sunt mult mai creative şi inovatoare în comparaţie cu echipele omogene.”
    Stefan Vanoverbeke spune că, în cadrul găsirii unui echilibru între rolurile pe care le au bărbaţii şi femeile, compania a introdus adiţional concediul de paternitate plătit integral pentru proaspeţii taţi care lucrează în cadrul IKEA România, pentru a-şi ajuta familiile să se adapteze noilor circumstanţe şi să încurajeze bărbaţii să fie mai activi în noul rol, acela de a avea grijă de copiii lor.
    „Bărbaţii reprezintă o parte importantă a discuţiilor privind egalitatea de gen”, subliniază managerul. Ca urmare a politicii privind egalitatea de gen, IKEA România deţine în prezent un procentaj de 49% femei angajate în magazin şi 54% femei în funcţii de top management.
    „În cadrul Ingka Group ne-am luat angajamentul de a atinge echilibrul de gen pe toate nivelurile de conducere, funcţii şi poziţii până în 2020. Pentru noi munca nu s-a terminat în momentul în care egalitatea a depăşit cifrele pe care ni le-am propus. Vrem să construim un mediu de lucru incluziv în care fiecare să se simtă integrat şi să poată să fie el însuşi”, a completat Stefan Vanoverbeke.

  • A renunţat să lucreze pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere: Cum a ajuns o tânără antreprenoare să vândă 5.000 de scaune de birou pe lună

    „Deschiderea atelierului nu a fost un proces facil, iar locaţia fizică nu a ajutat prea mult, fiind necesare modificări ale spaţiului destinat producţiei care, ca prin minune, s-au putut face în doar patru zile deşi au presupus: ridicarea unei clădiri adiacente de 50 mp, instalarea completă a unui sistem de încălzire (calorifere, centrală etc.), schimbarea instalaţiei electrice şi montarea de corpuri de iluminat speciale pentru cusut, alinierea furnizorilor şi livrarea tuturor materialelor”, descrie Andrada Verdeş primele provocări întâmpinate la debutul celui mai recent proiect antreprenorial al său. La finalul anului trecut, Atelierul de scaune avea o capacitate de producţie de aproximativ 3.000 de scaune/lună şi comenzi aliniate pentru livrare chiar şi mai mari de atât pentru anul 2019, spune ea.

    Andrada Verdeş a devenit licenţiată în economie în anul 2004 la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori cu specializarea Bănci şi burse de valori. Cariera sa începuse însă încă din perioada studiilor, în 2001, când a fost recrutată de irlandezii de la Mivan Kier pe o poziţie de financial manager, urmând ca în 2004 să devină contabil-şef. Potrivit ZF, din 1998, Mivan opera în România ca parte a unui joint-venture Mivan – Kier (Mivan Limited – Kier International), care a realizat proiecte precum un program de locuinţe sociale şi de alimentare cu apă, derulat de guvern, în valoare de 140 de milioane de dolari.

    Andrada Verdeş a lucrat la Mivan Kier până în 2008, perioadă în care a gestionat stocurile pentru toate şantierele din ţară, managementul administrativ al societăţilor din proiectul România (două firme în România şi patru în afara ţării), relaţia cu clientul principal, cu autorităţile legat de autorizaţiile de construire şi culminând cu înlocuirea directorului financiar, ori de câte ori era necesar. Spune că din acest rol a învăţat cum să construiască şi să conducă o echipă.

    De asemenea, spune că în acea perioadă, în cadrul companiei, a implementat mai multe procese care la vremea aceea păreau avangardiste în România, cum ar fi: shared service centerul (conducea atunci o echipă de 20 de angajaţi care asigurau serviciile financiare pentru şase entităţi din cinci ţări), lean office (documentele companiei erau organizate lean până la nivelul de culoare de dosar şi erau auditaţi pe acest proces), business partnering, coaching & mentoring. „Toate acestea m-au ajutat ulterior să mă integrez în orice companie şi în orice domeniu”, spune Andrada Verdeş.

    Din noiembrie 2008 a început colaborarea cu Danone, pe poziţia de finance manager, continuând să fie implicată în toate proiectele care au avut impact operaţional direct, dintre care cel mai important a fost desprinderea departamentului de logistică într-un joint venture cu un partener internaţional, care a ajutat atât la optimizarea costurilor logistice, cât şi la creşterea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie. Povesteşte că în grupul Danone a descoperit unul dintre oamenii de la care a avut mult de învăţat: Stephane Batoux, head of international busines pentru ETI, fostul director general al Danone pentru sud-estul Europei.

    El considera, printre altele, că obiectivele se setează în aşa fel încât genereze provocări, deşi pot părea de neatins uneori. După 14 ani în corporaţii, în 2015 a avut iarăşi o oportunitate de a învăţa un domeniu nou şi de a trece în zona de antreprenoriat. „Atâta timp cât eşti pasionat de ceea ce faci, îţi pasă de rezultatele pe care le ai şi te implici, faptul că lucrezi într-o corporaţie sau într-un antreprenoriat nu face nicio diferenţă, este de părere Andrada Verdeş.

    A început să lucreze pentru retailerul românesc de modă Preţuri pentru Tine (PPT), despre care spune că avea un potenţial de creştere imens. „Mi-a plăcut dorinţa celor patru asociaţi de a reorganiza compania pe principii corporatiste pentru că, la acel nivel de dezvoltare, era pasul firesc – adică structurarea, procedurizarea, urmărirea rezultatelor într-un mod uniform, structurarea deciziilor de business pe principii sănătoase şi verificabile, setarea de ţinte, care apoi să poată susţine o creştere şi dezvoltare sănătoasă”, explică Verdeş.
    De la cărămizi, iaurt şi fashion a trecut, în decembrie 2017, la lemn, prin preluarea afacerii Mobil Tileagd în calitate de acţionar majoritar şi director general.

    „Ce este dificil atunci când treci în antreprenoriat este că nu mai există safety net (o plasă de siguranţă – n.red). Deciziile pe care le iei trebuie să fie extrem de bine definite, pentru că nu va veni nimeni din urmă să te salveze, nu ai un grup în spate care să te ajute. Dacă într-o corporaţie este important topline-ul (cifra de afaceri şi marja – n.red.), în antreprenoriat este extrem de important cash flow-ul. Dacă nu ai lichiditate, nu ai realizat nimic, iar aceasta este lupta cea mai dificilă”, explică Andrada Verdeş.
    Mobil Tileagd este o fabrică de mobilă înfiinţată în judeţul Bihor cu peste 80 ani în urmă, mai precis în 1930, şi reconstruită în 1976. Fabrica, ce produce mobilier din lemn masiv, avea la momentul preluării, conform rezultatelor anului 2017, o evoluţie negativă, având o cifră de afaceri de 760.000 de euro şi 82 de angajaţi, în scădere faţă de anul anterior cu 27%.


    Andrada Verdeş a devenit acţionar în Mobil Tileagd în octombrie 2017, investind în afacere aproximativ 100.000 de euro, şi a început să se ocupe de producţia propriu-zisă în decembrie 2017. Dificultăţile nu au întârziat să apară.
    „Materiile prime, în special în cazul mobilei din PAL, au înregistrat creşteri de preţ substanţiale anul acesta. În cazul PAL-ului au fost deja trei creşteri de preţ începând cu luna februarie 2018. Totalul creşterilor a ajuns astfel la peste 15%”, descrie antreprenoarea una dintre provocările întâmpinate.
    La aceasta se adaugă concurenţa produselor din Asia. „Există o percepţie eronată că mobilierul din Asia este mai ieftin decât cel produs la noi. Nu este aşa. Din proprie experienţă şi pe date concrete pot să vă confirm că putem concura oricând cu industria asiatică la preţuri, la orice din piaţa lemnului, doar că standardele noastre de calitate sunt mai ridicate. În plus, produsele noastre sunt disponibile în piaţă mult mai repede şi cu costuri accesorii mai reduse (transport), iar termenul de plată este mult mai bun pentru cumpărători”, explică Verdeş.

    „Secolul XXI reprezintă epoca vitezei şi a internetului: cumpărătorul, cu bani sau fără, va cumpăra ieftin şi rapid. Nu doreşte să investească mult pentru că poate se schimbă moda şi, de asemenea, nu are timp să meargă în magazine, mobilierul se poate achiziţiona online. Cumpărătorul nu înţelege diferenţa de calitate, rezistenţă, utilitate şi posibilităţi dintre mobilierul din lemn masiv şi mobilierul din prefabricat PAL. Presupune că mobilierul din PAL este mai ieftin din principiu. În realitate nu este aşa, PAL-ul este mai scump cu aproape 100% faţă de lemnul masiv şi, ca structura de rezistenţă, este mult mai slab calitativ”, adaugă Andrada Verdeş.

    În acest context, ea observă că „piaţa mobilei a primit o formă de clepsidră, acest lucru afectând producătorii profund. Toţi au fost în situaţia de a se repoziţiona astfel: producţie de serie, produse ieftine sau producţie la comandă cu produse unicat foarte scumpe (mobilă stil)”.
    Iar fiindcă nu toţi producătorii au reşit să se replieze, s-a ajuns la sincope şi la o disponibilizare de personal masivă, iar „în unele cazuri, fabricile au ajuns să se închidă chiar”.

    În anul 2018, pe fondul schimbării portofoliului de furnizori, al optimizării costurilor şi al dezvoltării portofoliului de clienţi, pentru jumătate de an, Mobil Tileagd a înregistrat creşteri.
    „Aceste rezultate sunt de apreciat, luând în considerare evoluţia negativă a pieţei mobilei, cu impact major negativ în această vară, în care foarte multe fabrici de mobilă din nordul şi nord-vestul ţării a trebuit să restructureze personal şi / sau să închidă pe fondul lipsei comenzilor sau al scăderii acestora. În cazul nostru, Mobil Tileagd a prosperat şi a păstrat tot efectivul de personal, ba chiar a crescut de la 82 de angajaţi în decembrie 2017 la 87 de angajaţi în luna octombrie 2018”, descrie Andrada Verdeş rezultatele obţinute.

    Începând cu luna noiembrie 2018, Andrada Verdeş a  început să se ocupe exclusiv de Atelierul de Scaune. Mobil Tileagd a rămas în administrarea unuia dintre asociaţi, iar ea şi-a păstrat calitatea de acţionar majoritar al companiei. A pus bazele Atelierului de Scaune în urma unei investiţii iniţiale de 30.000 de euro, în totalitate din fonduri proprii. Atelierul se axează doar pe producţia şi distribuţia de scaune din nişă de tapiţerie low cost şi evacuare rapidă, în contextul în care piaţa este orientată spre volum şi ieftin şi forţează utilizarea tehnologiilor care aduc reducerea costurilor imediată, nu a implementărilor care aduc beneficii pe termen lung.

    Verdeş a ales nişa tapiţeriei după ce a observat că aceasta este singura care menţine o tendinţă pozitivă, atât la nivel naţional, cât şi european, fabricile şi atelierele care s-au axat pe tapiţerie înregistrând o evoluţie pozitivă. Astfel, nivelul crescut al cererii de scaune din partea retailerilor naţionali şi europeni, cât şi existenţa unei forţe de muncă calificate şi suficiente, disponibilă imediat datorită disponibilizărilor masive din piaţa mobilei din vara lui 2018, au determinat-o pe Andrada Verdeş să se orienteze spre nişa de tapiţerie.
    „Pentru mobilişti, adaptarea de la mobilă la tapiţerie (ca nişă a mobilierului) nu este dificilă. În zona Beiuşului, datorită mişcărilor negative din piaţa mobilei din acest an, şi specific din această vară, există o disponibilitate a forţei de muncă specializate. În acest moment, avem peste 200 de oameni disponibilizaţi, iar până la finalul anului, din păcate, probabil încă 100 de persoane”, observa Andrada Verdeş la momentul interviului pentru Business MAGAZIN, în noiembrie 2018.
    Printre clienţii atelierului se numără, de exemplu, Videnov Bulgaria, societate producătoare şi vânzătoare de mobilier, care s-a extins recent şi în România. În ceea ce priveşte piaţa de desfacere, Atelierul de scaune vinde  direct către magazine de mobilă şi la un distribuitor din Cluj, iar începând cu această lună, după ce site-ul va fi funcţional pentru comenzi, se urmăreşte extinderea vânzării către mai multe magazine şi direct la persoanele fizice.


    „Odată cu deschiderea Atelierului de Scaune, am creat deja 10 locuri de muncă noi şi am în vedere umplerea a încă trei poziţii pe primul schimb de lucru deja format. În măsura în care reuşim să găsim sursele pentru suficiente cadre de scaune în perioada următoare şi pe baza comenzilor suplimentare pe care deja suntem în proces să le atragem, sper să mai construim şi schimbul doi, adică încă 13 persoane, până la finalul lunii ianuarie”, descrie antreprenoarea obiectivele pe care şi le-a fixat pe termen scurt. 
    În plus, în planurile pentru anul 2019 intră şi dezvoltarea propriei secţii de tăiere a lemnului, pentru care ar fi necesare încă patru locuri de muncă. „Dacă Atelierul de Scaune rămâne la un nivel de producţie de aproximativ 5.000 de scaune / lună, numărul de locuri de muncă create ar fi de 30 până la finalul lunii aprilie 2019”, menţionează Andrada Verdeş. De asemenea, îşi doreşte ca în viitor să atragă fonduri europene pentru structuri industriale.


    Antreprenoarea a observat că există o tendinţă de creştere a numărului de IMM-uri şi de scădere a numărului de fabrici mari, cel puţin în ceea ce priveşte produsele tapiţate. „Piaţă mobilei din Europa generează venituri de aproape 100 de miliarde de euro şi angajează încă peste 1 milion de oameni, forţă de muncă calificată, chiar şi în condiţiile scăderilor înregistrate în acest an. Industria în sine este dintre cele mai creative, înregistrând peste 12% din patentele de creaţie la nivel european”, observă ea. 
    De asemenea, aminteşte Andrada Verdeş, creşterea pieţei la nivel european a fost calculată la 2% anual până în anul 2017, iar în condiţiile actuale aceasta rămâne la un nivel mai jos, de aproximativ 1% anual, nefiind previzionată o creştere semnificativă în anii ce vin. Totuşi, nişa de tapiţerie arată o creştere substanţială, potrivit antreprenoarei, iar din primele 50 de societăţi din piaţa mobilei din România, constată că în primele 10 se află cel puţin trei companii producătoare de tapiţerie, respectiv de canapele şi scaune: Italsofa din Maramureş, PGS Sofa & Co din Bihor, GP Sofa din Satu Mare – cu cifra de afaceri, în toate cazurile, de peste 38 de milioane de euro anual.
    „Scaunele, canapelele şi orice alte produse tapiţate au continuat să se vândă, ba chiar piaţa a crescut. Toate fabricile şi atelierele care s-au poziţionat doar pe partea de tapiţerie vor raporta cifre fabuloase în acest an şi creşteri atât în profitabilitate, cât şi ca personal. Aici delimitarea se face pe baza preţului şi a existenţei personalului, pentru că geografic există diferenţe de disponibilitate şi calificare”, susţine Andrada Verdeş, care consideră că, deşi piaţă mobilei va rămâne constantă, în cazul tapiţeriei se vor înregistra creşteri substanţiale încă 10 ani de acum încolo.

  • Schimbări la IKEA: Suedezii încep să vândă şi să închirieze mobilier restaurat

    În timp ce retailerul IKEA este cunoscut în principal pentru varietatea de produse noi pe care le oferă, bazându-se pe faptul că oamenii îşi montează singuri mobila acasă, suedezii vor să dea dovadă şi de sustenabilitate, potrivit World Economic Forum.

    Recent, IKEA a anunţat două iniţiative pentru a susţine economia circulară.

    În Scoţia, IKEA îşi va extinde în curând sistemul prin care dă la schimb mobilă nouă pentru articole uzate, iar în Elveţia, gigantul testează închirierea de mobilier.

    Potrivit The Guardian, IKEA a început să testeze sistemul de schimb de mobilier în Edinburgh, Scoţia, de un an deja.

    Acum, lanţul a anunţat că vrea să înceapă testele şi în oraşul Glasgow în luna iunie. Cu toate acestea, IKEA oferă programe similare şi în Japonia, precum şi în Spania.

    Cum funcţionează programul IKEA: În primul rând, un client trebuie să completeze un formular şi să ataşeze fotografii cu articolele IKEA uzate. Apoi, un angajat evaluează articolele şi lansează o ofertă. Mai departe, clientul trebuie să îşi ducă mobila în magazin, unde îşi va primi oferta, sub formă de credit în magazin.

     

     

  • Pentru clienţii care caută mai mult decât frumosul

    Businessul din domeniul mobilierului de lux deţinut de Diana Şucu, soţia omului de afaceri Dan Şucu, a ajuns anul trecut la nivelul de 1,2 milioane de euro, iar în 2019 este bugetată o creştere de două cifre. Antreprenoarea care a pariat pe acest domeniu în urmă cu mai bine de cinci ani a adus în România trei branduri de mobilier de lux, este vorba de Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, toate amplasate în complexul Băneasa, o zonă comercială din nordul Bucureştiului.

    „Anul 2018 a fost unul bun, cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro. Desigur că ne-am fi dorit mai mult, dar redecorările pe care le-am făcut pentru toate cele trei branduri le-am terminat în noiembrie – prea târziu ca să-şi aducă contribuţia la cifra de afaceri din 2018“, spune antreprenoarea. Despre mărcile din portofoliu, ea adaugă că Ethan Allen este brandul fanion, cel mai cunoscut brand american. Acesta se adresează în special spaţiilor mari, generoase. De altfel, este şi primul brand adus de ea în România.

    La portofoliu ea a adăugat apoi Caracole, un brand pe care îl descrie ca fiind vândut excelent atât ca set, cât şi ca piese independente. 

    „Şi pentru că există multe apartamente frumoase atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe ale României, am hotărât să promovăm şi Bernhardt – un brand mai modern, mai îndrăzneţ, mai surprinzător. Acesta se pretează excelent apartamentelor gen loft.“

    Cele trei branduri sunt prezente într-un magazin de 2.000 de metri pătraţi amplasat în Băneasa Shopping City, mall pe care Diana Şucu îl descrie ca fiind cea mai bună zonă comercială a României. „Extinderea nu este pentru noi o prioritate, în schimb perfecţionarea colecţiei şi a ofertei este un must, de aceea nu ne concentrăm pe noi deschideri în viitorul apropiat. Toate trei brandurile – Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt – funcţionează bine împreună. Lupta noastră este aceea de a ne face cât mai cunoscuţi nu doar în Bucureşti, ci şi în întreaga ţară.“

    Despre clienţi ea spune că sunt persoane deja familiarizate cu brandurile grupului, atât români, cât şi străini (austrieci, olandezi, bulgari sau englezi). „Este evident că prin cele trei branduri americane, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, ne adresăm unui client răsfăţat din punct de vedere financiar, care va cumpăra întotdeauna ceea ce este cel mai bun sau nimic. Clienţii noştri sunt persoane care au călătorit mult (…).“

    Toate cele trei branduri activează pe segmentul mobilierului de lux, segment în care Diana Şucu spune că oferta de mobilier şi decoraţiuni pe acest palier de preţ abundă de produse fabricate în Italia, eventual Franţa.

    „Gustul latin nu este unicul stil pe care îl caută clienţii. Diferenţierea pe care am văzut-o a fost în a prezenta ceva nou, special, inexistent pe piaţă ca ofertă. Şi atunci am ales ce este mai bun din gustul anglo-saxon, definit prin «form follows function». O îmbinare între frumos şi util, în antiteză cu latinescul «Il bello inutile» (frumosul inutil – n.red.).“

    Antreprenoarea este de părere că în acest domeniu, un ajutor de specialitate, al unui designer pregătit în această direcţie, este preferabil, dacă nu indispensabil.„Colegele mele de la Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt au studii de specialitate, au terminat arhitectura sau designul de interior şi, mai mult, beneficiază de ştiinţa şi ajutorul colegilor designeri americani.“ Astfel, în magazine există posibilitatea customizării pieselor de mobilier. Există şi clienţi care vin împreună cu designerii personali.

    Pe segmentul mobilierului de lux mai activează branduri precum Roche Bobois sau Rovere, ambele branduri europene.

  • Mobila din sticlă, un nou trend printre producători

    Intitulată Melt (Topire), colecţia este formată din piese astfel realizate încât să redea curgerea sticlei topite sub acţiunea gravitaţiei, printre articolele de mobilier numărându-se un fotoliu, un şezlong şi o masă, dar şi obiecte decorative.

    Pentru confecţionarea acestora s-au folosit foi de sticlă lăsate să curgă peste sau între bare de oţel şi în diverse forme, pentru a obţine aspectul topit din final.

  • Locuinţă de lux pentru maşini

    Ultima tendinţă în materie însă, scrie Washington Post, o reprezintă garajul luxos, care se prezintă sub diferite forme, în funcţie de locul în care se află locuinţa.
    O mare parte dintre cei care au colecţii de maşini vor să le aibă aproape, astfel încât să poată schimba maşina aşa cum schimbă ţinuta în fiecare zi. Chiar şi cei care locuiesc în oraşe unde nu au spaţiu suficient găsesc soluţii pentru amenajarea garajului mult visat, uneori recurgând la combinaţii de garaj cu casă şi nu invers, aşa cum a procedat o colecţionară din Oakland Park, Florida, care, pentru a-şi avea alături colecţia de maşini Honda produse pentru piaţa japoneză, a cumpărat şi transformat un vechi depozit, alocând maşinilor 60% din el şi spaţiului locativ 40%. Un alt colecţionar, cu o locuinţă pe plajă în apropiere de San Diego, California, şi-a amenajat garajul gândit iniţial pentru două maşini în spaţiu de „cazare” pentru mai multe, instalând lifturi speciale, din cauza preţului mare al terenului din zonă, care nu-i permitea extinderea. De nevoia de soluţii creative pentru înghesuit colecţia de maşini au profitat şi producătorii de ascensoare auto, care pot costa de la 3.000 la mai bine de 1 milion de dolari. Pentru cei care consideră că nu le pot asigura acasă tot confortul maşinilor mult iubite, au apărut chiar şi complexuri de garaje de lux, cum ar fi M1 Concourse din Pontiac, Michigan, unde o „locuinţă” pentru automobile costă de la 125.000 la 1,5 milioane de dolari, iar colecţionarii au la dispoziţie şi spaţii de petrecere a timpului liber ca să socializeze.

  • Cartea de vizită a lui Dan Şucu – CEO şi proprietar / Mobexpert

    Carte de vizită

    Înainte de Mobexpert, a lucrat ca ghid turistic, iar după Revoluţie a încercat calea antreprenoriatului, deschizând un minicentru de vânzări en gros
    I-a venit ideea de a pune bazele unei afaceri cu mobilier după ce a vizitat primul târg de mobilă la Paris, în 1993
    Anul trecut, reţeaua de 14 magazine Mobexpert a vândut mobilier de peste 827 milioane de lei

    Citiţi povestea lui Dan Şucu – CEO şi proprietar / Mobexpert

  • DECIZIE şoc de la Ikea! Ce se întâmplă cu magazinele din Bcuureşti. Anunţul FULGER făcut în această dimineaţă

    „Deschiderea magazinului IKEA Pallady şi aducerea gamei noastre de produse de mobilier şi decoraţiuni (…) mai aproape de cei mai mulţi români se află în topul priorităţilor noastre. Al doilea magazin din România şi cel mai mare magazin IKEA din Sud Estul Europei este un proiect complex şi, din cauza unor factori interni şi externi neprevăzuţi, data deschiderii sale se va muta în 2019 (…)”, au spus pentru ZF reprezentanţii companiei. 
     
    Ikea mai deţine un magazin în zona Băneasa din Capitală. Cu un singur magazin, Ikea România a vândut în anul financiar 2018 (1 septembrie 2017 – 31 august 2018) produse în valoare de peste 609 milioane de lei (fără TVA), o creştere de 10,6% faţă de anul de catalog anterior.
     

  • Confort păsăresc

    Printre acestea se numără, scrie Financial Times, aşa-numitul apartament al păsărilor, realizat de compania japoneză Nendo, care este, de fapt, o căsuţă în copac, prevăzută într-o parte cu locuinţe pentru păsări şi în cealaltă cu un spaţiu în care poate sta un om care să admire păsările prin nişte găurele din peretele despărţitor. Aceste adăposturi includ şi mobilă pentru hrănit păsările Green & Blue, formată din nişte bile colorate ceramice prevăzute cu spirale metalice pe care să stea vrăbiuţe, piţigoi sau alte păsări mici ori un turn pentru lilieci, care seamănă la formă cu un astfel de animal şi este prevăzut în partea superioară cu spaţii de acces pentru aceştia, ce le permit să intre şi să doarmă agăţaţi de tavan.

  • În această cafenea din Seul, clienţii se simt ca într-un basm – VIDEO

    Proprietarii localului s-au inspirat din serialul coreean “W-Two Worlds”, realizat de Lee Jong-Suk şi Han Hyo-joo. Din păcate, cei care nu trăiesc în Coreea de Sud trebuie să depună destul de mult efort pentru a vizita cafeneaua.