“În cursul zilei de ieri, 01 februarie 2017, Ministerul Justiţiei a primit solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie – de a transmite, până la data de 02 februarie a.c., în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea şi emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017, prin care au fost modificate şi completate Legea nr.286/2009 privind Codul penal şi Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi cu proiectul de lege adoptat de Guvernul României, pentru graţierea unor pedepse. Prin aceeaşi adresă Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat transmiterea documentelor – rezultate ca urmare a corespondenţei interinstituţionale şi interne, scrise sau prin poştă electronică, cu privire la cele două acte normative menţionate, precum şi precizarea numelui, prenumelui şi a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea şi/sau avizarea celor două proiecte de acte normative”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Justiţiei, remis joi MEDIAFAX.
Tag: MJ
-
Posibil doar în România: să fii angajat în Ministerul Justiţiei la 4 luni după ce ai ieşit din închisoare, unde ai fost condamnat pentru tentativă de omor
Andrei Placintă, fiul fostei senatoare Sorina Placintă, a ieşit de doar 4 luni din închisoare şi a reuşit deja să-şi găsească: el este traducator-interpret la Curtea de Apel Galaţi. Este totuşi greu de înţeles cum tânărul a reuşit să obţină postul, în condiţiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale.
Deşi primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare, el a fost eliberat condiţionat în mai 2016.
Andrei Plăcintă a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri.
Pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare a fost dictată pentru tentativă de omor.
Instanţa a mai decis, în cazul lui Andrei Plăcintă, o pedeapsă de 11 luni de închisoare cu executare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi l-a achitat pe acesta pentru fapta de tâlhărie, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.
Totodată, prin decizia CAB, lui Andrei Plăcintă i-au fost ridicate o serie de drepturi civile, printre care şi acela de a nu da examen pentru obţinerea permisului auto şi de a nu conduce vreun vehicul timp de trei ani după executarea pedepsei principale.
-
Posibil doar în România: să fii angajat în Ministerul Justiţiei la 4 luni după ce ai ieşit din închisoare, unde ai fost condamnat pentru tentativă de omor
Andrei Placintă, fiul fostei senatoare Sorina Placintă, a ieşit de doar 4 luni din închisoare şi a reuşit deja să-şi găsească: el este traducator-interpret la Curtea de Apel Galaţi. Este totuşi greu de înţeles cum tânărul a reuşit să obţină postul, în condiţiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale.
Deşi primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare, el a fost eliberat condiţionat în mai 2016.
Andrei Plăcintă a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri.
Pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare a fost dictată pentru tentativă de omor.
Instanţa a mai decis, în cazul lui Andrei Plăcintă, o pedeapsă de 11 luni de închisoare cu executare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi l-a achitat pe acesta pentru fapta de tâlhărie, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.
Totodată, prin decizia CAB, lui Andrei Plăcintă i-au fost ridicate o serie de drepturi civile, printre care şi acela de a nu da examen pentru obţinerea permisului auto şi de a nu conduce vreun vehicul timp de trei ani după executarea pedepsei principale.
-
Sentinţele bazate pe articol neconstituţional, revizuite şi înaintea deciziei definitive – propunere
Propunerea a fost formulată de membrii Comisiei nr. 1 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturi (CSM) – Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar.
Comisia a constatat că articolul 453 din Codul de procedură penală şi articolul 509 din Codul de procedură civilă se referă doar la situaţia în care Curtea Constituţională declară neconstituţională o prevedere legală după ce hotărârea a devenit definitivă.
“Or această situaţie pare să creeze o inegalitate între justiţiabili în faţa legii, după cum hotărârea judecătorească definitivă a fost pronunţată înainte sau după decizia Curţii Constituţionale de declarare a neconstituţionalităţii unei dispoziţii legale. O astfel de situaţie nu este permisă de art. 16 alin. 1 din Constituţie”, se arată în minuta şedinţei Comisiei.
Conform documentului citat, Comisia a apreciat necesar ca revizuirea sau o altă cale extraordinară de atac să fie accesibilă şi atunci când decizia Curţii Constituţionale există anterior hotărârii judecătoreşti definitive, iar aceasta din urmă a fost pronunţată cu nesocotirea deciziei CC. Mai mult, Comisia a constatat diferenţa de reglementare din cele două coduri în privinţa acestui caz de revizuire.
“Comisia a propus Plenului transmiterea punctului de vedere către Ministerul Justiţiei, împreună cu solicitarea de promovare a unor proiecte de acte normative care să vizeze completarea celor două coduri de procedură astfel încât să constituie caz de revizuire a hotărârilor judecătoreşti (sau caz de exercitare a altei căi extraordinare de atac) şi situaţia în care hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţonală anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive”, se mai arată în minuta şedinţei Comisiei.
În aceeaşi şedinţă, reprezentanţii CSM au discutat şi despre necesitatea completării articolului 31 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu trei alineate.
-
Românii condamnaţi în Kazahstan vor executa pedepsele în ţară – proiect
Proiectul de lege este lansat în dezbatere publică până în 19 martie, pe site-ul Ministerului Justiţiei.
“Tratatul stabileşte coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Acest document de cooperare are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv de a-şi executa pedeapsa în mediul lor social de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a acestora”, conform Notei de fundamentare a proiectului de lege.
Potrivit sursei citate, începând cu anul 2010, se aplică Acordul de cooperare între cele două ministere ale justiţiei din România şi Republica Kazahstan.
“Pentru a face faţă noilor provocări ale criminalităţii transnaţionale organizate cât şi pentru a asigura o mai bună protecţie propriilor cetăţeni, cele două state şi-au manifestat disponibilitatea pentru consolidarea cooperării judiciare bilaterale”, se arată în nota de fundamentare.
Cele două părţi au început discuţiile pentru realizarea unui cadru juridic complet în materie penală în contextul extinderii fenomenului infracţional, nu numai din punct de vedere numeric, ci şi geografic.
“Intensificarea cooperării pe plan juridic între România şi Republica Kazahstan se subscrie planului general al dezvoltării relaţiilor bilaterale, reprezentând totodată o necesitate în aplicarea unui instrument util pentru promovarea intereselor celor două Părţi. Pe fondul aceleiaşi necesităţi de maximizare şi concentrare a eforturilor celor două state în lupta împotriva criminalităţii organizate, cu ocazia comunicărilor bilaterale româno-kazahstaneze din ultima perioadă, a fost apreciată ca fiind necesară încheierea unui tratat între România şi Republica Kazahstan privind transferarea persoanelor condamnate”, arată sursa citată.
În acest context a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind asistenţa judiciară în materie penală.
Dispoziţiile tratatului reglementează notificarea actelor de procedură, pentru comunicarea citaţiilor, partea română propunând transmiterea acestora cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru înfăţişare; localizarea sau identificarea persoanelor şi a obiectelor; efectuarea de comisii rogatorii, inclusiv audierea prin videoconferinţă, transferul temporar al persoanelor deţinute; executarea cererilor de percheziţie, sechestru şi confiscare; transmiterea de documente, materiale de probă şi obiecte; restituirea bunurilor; transmiterea spontană de informaţii; livrările supravegheate, anchete sub acoperire şi echipele comune de anchetă, suportarea cheltuielilor decurgând din executarea unei cereri de asistenţă, funcţie de obiectul acesteia.
Un al treilea proiect de act normativ lansat în dezbatere publică, în acelaşi domeniu, este cel privind extrădarea.
Tratatul reglementează “obligaţia de extrădare”, “infracţiuni extrădabile”, “motivele obligatorii şi opţionale de refuz”, “extrădarea propriilor cetăţeni”, “cererea de extrădare şi documentele aferente, informaţii suplimentare, admisibilitatea acestora şi decizia de a extrăda”, “regula specialităţii”, “arestarea provizorie în vederea extrădării”, “cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state”, “predarea persoanei extrădate şi amânarea sau extrădarea temporară”, “indisponibilizarea şi remiterea de bunuri”, “tranzitul”, “costuri şi reprezentare”, “relaţia cu alte tratate” şi “dispoziţii finale”.
Mandatul de negociere privind cele trei tratate a fost aprobat prin Memorandumul 30277/2014, negocierile purtându-se prin corespondenţă, însă, pentru finalizarea negocierii, partea română a propus organizarea unei întâlniri de lucru la Bucureşti.
Astfel, în perioada 16-18 iunie 2014 s-a desfăşurat o rundă de negociere în vederea finalizării textului Tratatului între România şi Republica Kazahstan privind transferarea persoanelor condamnate, eveniment încheiat prin parafarea textului actului bilateral de cooperare în limba de referinţă.
Cu ocazia vizitei oficiale în România a unei delegaţii a Procuraturii Generale din Republica Kazahstan, a fost organizată la Ministerul Justiţiei, la 14 noiembrie 2014, ceremonia de semnare a Tratatului între România şi Republica Kazahstan privind transferarea persoanelor condamnate. Pentru partea română a semnat doamna Simona-Maya Teodoroiu, secretar de stat, iar pentru partea kazahă, a semnat domnul Askhat Daulbayev, procurorul general al Republicii Kazahstan.
-
Cazanciuc: Problemele specifice sistemului judiciar din România sunt comune şi altor state din UE
“Credem că România şi-a internalizat filosofia MCV. Sperăm ca raportul ce va fi dat publicităţii la începutul anului 2015 să evidenţieze progresele înregistrate de România şi continuarea trend-ului ascendent din justiţie. Din dialogul cu omologi din alte state membre UE am constatat că problemele specifice sistemului judiciar din România sunt comune şi altor state. Ne dorim ca experienţa acumulată în cadrul MCV să fie valorificată de noua Comisie Europeană în mecanismele orizontale iniţiate la nivelul Uniunii”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la întrevederea cu evaluatorii Comisiei Europene (CE), potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Ministerul Justiţiei.
În cadrul întrevederii de luni au fost abordate aspecte referitoare la: implementarea noilor coduri şi demararea activităţii comisiei interministeriale de monitorizare a implementării noilor coduri; finalizarea etapei dezbaterii publice cu privire la proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi calendarul preconizat pentru aprobarea Strategiei şi planului de acţiuni; continuarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie; recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni; resursele alocate sistemului judiciar, inclusiv prognozele pentru anul 2015 în ce priveşte investiţiile în infrastructura fizică a instanţelor; gradul de încredere al cetăţeanului în actul de justiţie.
Misiunea de evaluare a progreselor înregistrate de România în domeniile reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), continuă până miercuri. Aceasta este a treia misiune de evaluare derulată anul acesta de către CE în România, după cele din aprilie şi septembrie.
Pe parcursul misiunii, echipa de evaluare va avea întrevederi şi cu reprezentanţi ai Curţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi cu Avocatul Poporului.
-
Conducerea interimară a Camerei de Comerţ: Toţi preşedinţii Camerei au dorit ONRC, nu doar Vlasov
“Nu numai preşedintele Vlasov a dorit revenirea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ, toţi preşedinţii au dorit, în condiţiile în care s-a uitat că Registrul Comerţului a fost înfiinţat de camerele de comerţ, la nivelul anilor ’90. În anul 2002, după 12 ani, a venit o decizie prin care Registrul a trecut la Ministerul Justiţiei”, a declarat vineri Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR.
El a arătat că nu patrimoniul ONRC este miza, ci baza de date pe care o are instituţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ovidiu Puţura, secretar de stat de la Justiţie, a preluat conducerea Consiliului de Administraţie al CFR
Adunarea Generală a Acţionarilor CFR SA, companie controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, a revocat săptămâna trecută administratorii CFR, invocând managementul defectuos al companiei, şi a numit o nouă componenţă a Consiliului.
Noii administratori sunt Ovidiu Puţura, Ovidiu Petrişor Artopolescu (totodată membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica), Victor Cionga (managing partner la AZ Capital Advisors), Florin Luca (consultant financiar) şi George Ciobănaşu (auditor financiar).
Vechiul Consiliul de Administraţie era format din Florian Raimund Kubinski (preşedinte, CFO Volksbank România), George Micu (membru, director general CFR SA), Enache Jiru (membru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor) şi Sebastian Tcaciuc (membru).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro