BusinessMagazin

Tag: mituri

  • Adevarul despre mintea noastra, mai straniu ca fictiunea

    Scott Lilienfeld, Steven Lynn, John Ruscio si Barry Beyerstein
    si-au asumat sarcina de a analiza, in detaliu, 50 dintre aceste
    mituri ale prezentului. In cazul fiecaruia dintre ele, au studiat,
    in primul rand, popularitatea de care se bucura in randul marelui
    public, dar si (ceea este si mai interesant) la nivelul
    profesionistilor din domeniul sanatatii mentale, adica printre
    psihologi si psihiatri.

    Ulterior, autorii au aratat felul cum cercetarea stiintifica
    nuanteaza (pentru ca, uneori, in mituri exista un graunte de
    adevar) sau infirma aceste prejudecati. De pilda, avem nevoie, asa
    cum se crede, de intregul creier pentru a functiona eficient?
    Raspuns: unii oameni, carora le-a fost indepartata chirurgical o
    emisfera cerebrala in copilarie, din cauza unei boli, pot functiona
    suficient de bine la varsta adulta. Sau: oamenii adulti nu mai
    dezvolta noi neuroni? Raspuns: cercetari recente arata ca apar noi
    neuroni in parti ale creirelui adult, in special in hipocamp.

    Asa cum arata Carl Sagan, unul dintre cele mai bune antidoturi
    pentru pseudostiinta il reprezinta stiinta veritabila. Tot el
    spunea insa ca realitatea stiintifica este de multe ori mai stranie
    – si mult mai fascinanta – decat fictiunea stiintifica. Asa incat
    cei patru autori au hotarat ca, la sfarsitul antrenantei lor
    analize lamuritoare, sa anexeze o lista de 10 descoperiri
    stiintifice greu de crezut, dar adevarate, zece descoperiri care
    par bizare, pentru ca sunt nonintuitive. De pilda:

    – creierele noastre contin aproximativ 4,8 milioane de legaturi
    neuronale. Daca le aliniem cap la cap, aceste conexiuni s-ar
    intinde pana la Luna si inapoi de vreo douasprezece ori.
    – strangerile de mana dintre oameni dezvaluie trasaturile lor de
    personalitate. Spre exemplu, este mult mai probabil ca oamenii cu
    strangeri de mana ferma sa fie extrovertiti si mai dispusi sa-si
    exprime emotiile si este mult mai putin probabil sa fie timizi si
    nevrotici.
    – psihologii au invatat porumbeii sa faca distinctia intre
    picturile lui Monet si ale lui Picasso, precum si intre
    compozitiile muzicale ale lui Bach si cele ale lui Stravinski,
    oferind si noi dovezi ca expresia “minte de vrabiuta” ar putea fi,
    de fapt, mai degraba un compliment decat o insulta.

    Ametitor, nu?

    Scott Lilienfeld, Steven Lynn, John Ruscio si Barry
    Beyerstein, “50 de mari mituri ale psihologiei populare”, Colectia
    PPT, Editura Trei, Bucuresti, 2010

  • Sapte mituri despre romani si Romania

    Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt
    conjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de
    anvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in
    gluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7
    mituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales
    despre calitatile care ne definesc.

    “Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
    seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
    dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
    pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”,
    s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu,
    directorul Centrului National al Cartii.

    Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma
    “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite
    mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le
    dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi
    nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand
    vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o
    vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o
    greseala.

    Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca
    romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in
    Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori
    si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui,
    mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.

    Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si
    fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In
    valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
    Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu
    poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula
    atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul
    Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol:
    “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii,
    croatii, marocanii sau eschimosii?

    Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria
    proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi
    perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea
    acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In
    general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu
    ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ,
    mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai
    seriosi, mai constiinciosi”.

    Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie
    romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum
    spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos,
    care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si
    viata sociala”.