BusinessMagazin

Tag: minoritati

  • Vladimir Putin a semnat un decret privind reabilitarea tătarilor din Crimeea

    “Ţin să vă informez că am semnat un decret privind reabilitarea tătarilor din Crimeea, a armenilor, germanilor, grecilor, tuturor celor care au suferit în timpul represiunii stailiniste”, a anunţat el în cadrul unei reuniuni guvernamentale, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti.

    Tătarii din Crimeea, care reprezintă aproximativ 12 la sută din populaţia peninsulei, au boicotat în mare parte referendumul din 16 martie, care a condus la alipirea Crimeei la Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina ar putea renunţa la alfabetul chirilic

     “Unii dintre membrii comisiei folosesc anumite subtrefugii în vederea adăugării unei clauze care să prevadă abandonarea treptată a alfabetului chirilic în Ucraina şi înlocuirea cu alfabetul latin”, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    Parlamentul de la Kiev a abrogat la 23 februarie legea privind folosirea limbilor minorităţilor din Ucraina, adoptată în 2012 de fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Această lege a permis minorităţilor din Ucraina să-şi folosească limba maternă în regiunile în care reprezentau cel puţin 10 la sută din populaţie. Legea a conferit limbii ruse statut de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei, inclusiv la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, nominalizat la marele premiu al Festivalului de Film Babel (FOTO)

    Aflat deja la cea de-a treia ediţie, Festivalul de Film Babel este prima competiţie internaţională destinată filmelor vorbite în limbi minoritare, dialecte sau limbi moarte. Anul acesta, festivalul se desfăşoară sub patronajul Parlamentului European, care a recunoscut că această competiţie are un rol important în integrarea minorităţilor lingvistice din Europa.

    Filmul de debut al regizorului Toma Enache se află în cursa pentru marele premiu al concursului în valoare de 10.000 de euro, alături de alte şase lungmetraje din Venezuela, Italia, Spania sau Elveţia. “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a avut premiera pe marile ecrane din ţară pe 25 octombrie şi a înregistrat până în prezent aproximativ 12.000 de spectatori şi încasări de peste 187.000 de lei.

    Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (GALERIE FOTO)

    “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (“Nu hiu faimos ama hiu arman”) este o dramă romantică ce descrie călătoria lui Toni Caramuşat, un regizor faimos, pornit în căutarea adevărului absolut despre originea neamului său.

    Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (VIDEO)

    Mitul spune că acest adevăr e purtat de Armânamea, ultima descendentă din neamul său. Toni se întâlneşte cu fete din întreagă lume, cu speranţa că soarta îi va scoate în cale adevărul şi femeia la care visează. Le va găsi? Şi, dacă da, cu ce preţ? 

    Distribuit în cinematografe de MediaPro Distribution, filmul “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” încă mai poate fi urmărit în cinematografele din ţară.

  • Consiliul Naţional Secuiesc către Dragnea: Secuii nu vor lăsa ca pământul lor natal să cadă pradă incompetenţei şi urii

     Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a făcut publică, vineri, o scrisoare adresată vicepremierului Liviu Dragnea, în care afirmă că “regionalizarea în România atinge drepturile minorităţilor şi prin aceasta este un subiect de cooperare internaţională şi de securitate european”.

    În scrisoare, Izsak Balazs îi atrage atenţia vicepremierului că, deşi a afirmat de mai multe ori că “regionalizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare”, conform Legii 2/1968, “judeţul este alcătuit din oraşe şi comune – unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării – în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senator PDL: În an de criză ONG-urile minorităţilor primesc 83 de milioane de lei pentru activităţi de recreere

     Senatorul PDL de Mureş Marius Paşcan a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că minorităţile din Parlament îşi împart în mod “inexplicabil” o sumă totală de 83 de milioane de lei în acest an, în care “e criză pentru toţi”.

    “Pentru acest an s-au alocat 83 de milioane de lei pentru diverse ONG-uri, organizaţii reprezentând minorităţile. Este revoltător şi ar trebui să ne dea de gândit. Nu ştim cum sunt justificate. De pildă, cei de la UDMR primesc vreo 18 milioane de lei, pentru că sunt uniune, pe de o parte. De cealaltă parte, ca partid. Acum, comparativ, dacă-i luăm ca partid, cu alocările care se dau partidelor, imaginaţi-vă de pildă că PSD, cel mai mare partid din România la ora actuală, a primit 6,2 milioane de lei în acest an, adică de aproape trei ori mai puţin decât UDMR”, a spus Paşcan.

    Senatorul a susţinut că nimeni nu a putut să indice în mod public cum se cheltuiesc aceşti bani şi de ce sunt făcute “discriminări între minoritari”, în sensul că sumele, raportate la numărul de persoane dintr-o minoritate, variază între 15-20 de lei până la peste 300 de lei “pe cap de minoritar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RECENSĂMÂNT 2011, DATE FINALE: Câţi maghiari şi romi sunt în România

     Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.000 de persoane, din totalul populaţiei stabile a României la 20 octombrie 2011, de 20.121.641 de persoane, au anunţat joi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.

    La Recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de persoane, reprezentând 88,9%.

    Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 de persoane (3,3%).

    Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3% şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană, de la 0,28% la 0,20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUA CONSTITUŢIE: Rolul Bisericii Ortodoxe Române, înaintea rolului Casei Regale şi al minorităţilor

    Astfel, art.1.- (1¹), care avea următorul cuprins: “România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege” a fost modificat şi va avea următorul conţinut: “România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al bisericii ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUA CONSTITUŢIE: România recunoaşte rolul istoric al Casei Regale şi al BOR în constituirea şi modernizarea statului

    Astfel, după articolul 1, alineatul (1) care prevede că “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, a fost introdus un nou articol, care în viitoarea Constituţie va avea următorul cuprins: “România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A început lupta pe boicotul referendumului din toamnă

    Aceasta a fost singura concesie parţială făcută rezultatelor referendumului din 2009; în rest, nici parlament unicameral şi nici limitarea la 300 a numărului total de parlamentari n-au ajuns în textul adoptat de comisie. De asemenea, nu va fi permis nici votul prin corespondenţă şi nici contra traseismului politic nu a fost luată vreo măsură, singura prevedere adoptată în această săptămână în privinţa comportamentului aleşilor fiind interzicerea formării de grupuri parlamentare noi în cursul unei legislaturi.

    În următoarele zile se va decide şi soarta sistemului de vot, pe care PSD şi PNL îl doresc uninominal pur, în timp ce opoziţia vrea întoarcerea la votul pe liste. Singurul lucru decis până acum în privinţa sistemului de vot este că noua Constituţie nu va avea nicio prevedere care să permită votul prin corespondenţă.

    Prin urmare, PDL a anunţat că va boicota referendumul constituţional din toamnă, motivând că USL nu respectă voinţa poporului de la referendumul din 2009. În acelaşi timp, zece ONG-uri civice pregătesc o campanie pentru un vot negativ la acelaşi referendum, întrucât dezaprobă lipsa de receptivitate a comisiei faţă de o serie de propuneri ale societăţii civile, între care întărirea instituţiei Avocatul Poporului sau obligarea instituţiilor de media să facă publice sursele lor de finanţare şi acţionariatul.

  • NOUA CONSTITUŢIE: Amendamentul privind Parlamentul unicameral, respins de comisia de revizuire

     Amendamentul PDL – “Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Camera” – a întrunit un singur vot “pentru”, al deputatului PDL Valeria Schelean, două abţineri din partea membrilor PPDD şi 15 voturi “împotrivă”, ale PSD, PNL, UDMR şi minorităţilor naţionale.

    Deputatul PDL Valeria Schelean a susţinut că este necesară adoptarea amendamentului pentru a se respecta referendumul din 2009, invocând din jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a invocat respectarea consultării populare pentru unicameral.

    Deputatul PSD Ioan Adam a afirmat că în proiectul USL din campania pentru parlamentare a fost inclusă tema revizuirii Constituţiei, cu formula menţinerii sistemului bicameral.

    Deputatul minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a declarat că un parlament unicameral este o invitaţie la autoritarism, iar cel bicameral oferă o garanţie că accesele de autoritarism sunt limitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro