Tot în cursul zilei de marţi, Dragnea i-a convocat pe premierul Mihai Tudose şi noii miniştri la Vila Lac 1, la ora 13.00, pentru o discuţie exploratorie privind structura Guvernului, în condiţiile în care unele ministere se vor comasa, iar altele vor fi unificate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Unele victime au murit din cauza Ministerului Sănătăţii pentru că nu a cerut ajutor extern în condiţiile în care partenerii noştri europeni şi-au oferit sprijunul”, le-a spus judecătorilor unul dintre avocaţii victimelor.
“Şi Ministerul Sănătăţii, din punctul nostru de vedere, are o vină. Deşi desfăşurarea din noaptea respectivă a fost una exemplară, din păcate, o parte dintre victime au murit din cauza infecţiilor din spitale pentru că avem nişte spitale de secolul XI. A fost lungit, în cazul unor părţi vătămate, fie transferul în Belgia, Turcia sau Austria. Ca de obicei, noi ne împiedicăm în buna desfăşurare şi în continuarea tratamentului medicamentos al acestor persoane”, a declarat Beatrice Comăniceanu, unul dintre avocaţii părţilor vătămate.
Un alt motiv invocat de avocaţi a fost acela că bunurile celor judecaţi, patronii clubului şi cei ai firmei de artificii, nu pot acoperi toate daunele pe care părţile vătămate le cer.
“Aşa cum ştim şi noi, ca apărători şi părţi vătămate, bunurile pe care le au sau nu inculpaţii nu sunt suficiente pentru a acoperi această tragetie. Doar statul, din punctul nostru de vedere, poate să ofere cuantumul pecuniar normal pentru a asigura acestor părţi vătămate. Să nu uităm că trăim în România, într-un stat de drept, unde suntem conduşi de nişte instituţii. Dacă instituţiile respective, la momentul respectiv, şi-ar fi făcut datoria, cu siguranţă nu s-ar fi întâmplat această tragedie”, a declarat Beatrice Comăniceanu, avocat.
Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.
Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.
Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan a declarat că au început întâlnirile cu reprezentanţii ministerelor pentru proiecţia bugetară.
“Până am plecat de la minister am apucat să facem evaluări cu Ministerul Apărării Naţionale, cu Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Mediului de Afaceri”, a declarat Viorel Ştefan.
Acesta a spus joi, în şedinţa de Guvern, că doreşte ca până duminică seară să existe o listă completă a cheltuielilor. “De mâine începem să ne întâlnim cu reprezentanţii ministerelor astfel încât să ne putem încadra în termen şi pe 25 ianuarie legea să ajungă la Parlament”, a declarat, joi, Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.
Propunerea USR pentru premier este Dacian Cioloş, pentru că deja are experienţa unui an de guvernare. Nicuşor Dan, preşedintele USR, susţine că nu va dori să impună vreun ministru sau să se lupte pentru vreun minister. El îl susţine pe actualul premier, Dacian Cioloş, şi vrea să lase la latitudinea acestuia formarea guvernului.
”Unul dintre lucrurile pe care le dorim este eliminarea suprapunerilor dintre ministerele şi departamentele care au aceleaşi competenţe. Ar fi foarte util ca banii să fie puşi împreună cu fondurile europene şi să fie un singur mecanism de alocare, a delcarat Nicuşor Dan, preşedintele USR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Nicuşor Dan a apărat acerb ceea ce a făcut guvernul Cioloş în perioada de mandat. El a infirmat ipoteza unei alianţe cu PNL. Preşedintele USR susţine că nu va impune niciun om la guvernare şi nu va cere niciun minister, ci va lăsa la latitudinea premierului să aleagă persoanele cele mai potrivite pentru funcţiile din ministere.
”Nu vom face o alianţă cu PNL-ul, nici înainte, nici după alegeri. O să lăsăm la latidunea primului ministru să aleagă persoanele cele mai potrivite. O să negociem cu premierul exclusiv programul de guvernare. Logica de partid spune că noi vrem să ne punem oamenii la guvernare”, a spus el.
”Din păcate, România este în criză, iar oamenii competenţi nu se înscriu în partide. În situaţia în care cea mai competentă persoană pe domeniul educaţiei este domnul Mircea Dumitru, ar fi absurd să îi cerem să se înscrie într-un partid pentru a fi ministru. Noi, în ipoteza în care vom susţine guvernul Cioloş, nu vrem să cerem să se numească oameni în guvern. Dacă premierul va dori ca cea mai bună persoană pentru un domeniu este de la USR, atunci cu siguranţă o vom susţine”, a adăugat Nicuşor Dan.
Din centralizarea datelor primite de către Corpul de Control al Primului-ministru au rezultat următoarele: „un nivel foarte scăzut al eficienţei utilizării studiilor de fezabilitate plătite din bani publici, în sensul că efortul financiar suportat de cele patru ministere în sumă totală de 23,9 milioane de lei a fost compensat doar în proporţie de 24,23%, reprezentând ponderea valorii studiilor de fezabilitate plătite şi utilizate în valoarea totală a studiilor de fezabilitate plătite (utilizate +neutilizate); implicit, un grad foarte ridicat al ineficienţei utilizării studiilor de fezabilitate plătite din bani publici, de 75,77%, exprimat ca pondere a valorii studiilor de fezabilitate plătite şi neutilizate”.
În perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2016, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Economiei (inclusiv companiile naţionale/societăţile aflate în subordinea acestora,printre care şi 4 spitale), au contractat un număr de 92 de studii de fezabilitate, finanţate integral de la bugetul de stat, în valoare totală de 92,9 milioane de lei. „Din acestea, au fost contractate 75 de studii, în valoare totală de 39,2 milioane de lei şi pentru care, până în prezent au fost efectuate plăţi în sumă totală de 23,9 milioane de lei. Cuantumul plăţilor reprezintă 25,7% din totalul angajamentelor legale având ca obiect elaborarea, actualizarea sau refacerea studiilor de fezabilitate, respectiv 61% în valoarea contractată a studiilor de fezabilitate plătite”, se arată în documentul citat.
Potrivit Corpului de Control al Primului-ministru, 46 studii de fezabilitate au fost plătite şi utilizate, valoarea totală a acestora fiind de 5,79 milioane de lei (6,24% din totalul angajamentelor legale, respectiv 14,78% din valoarea contractată a studiilor de fezabilitate finalizate şi plătite. Alte 29 de studii de fezabilitate au fost plătite şi neutilizate, în valoare totală de 18,1 milioane de lei (19,51% din totalul angajamentelor legale, respectiv 46,22% din valoarea contractată.
Premierul Theresa May ar fi urma să declanşeze procedura de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în ianuarie 2017, prin activarea Articolului 50. Negocierile până la ieşirea efectivă a ţării din UE ar urma să dureze cel mult doi ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro