Tag: milionari

  • Cum şi cât ar trebui să investeşti în bitcoin şi în alte criptomonede?

    La fel ca în cazul oricărei investiţii, înainte de a investi este de maximă importanţă cunoaşterea subiectului, chiar dacă nu la nivel avansat, măcar la nivel de bază. Investiţiile în bitcoin şi alte criptomonede nu sunt diferite. Trebuie să cunoşti la ce este folosită moneda respectivă, care este tehnologia care stă în spate (bitcoin – transfer de bani, etherum – contracte inteligente etc). Înainte de a paria pe o monedă, trebuie să ştii cine a făcut-o, de ce şi care este obiectivul.

    Sfaturile tuturor persoanelor cu care am stat de vorbă au subliniat două lucruri importante: să nu investeşti niciodată mai mult decât îţi permiţi să pierzi şi să nu investeşti bani în ceva ce nu înţelegi.

    Ce este bitcoin şi cum funcţionează?

    „Bitcoinul are potenţial uriaş, dar nu investi mai mult de 5-20% din averea ta în bitcoin deoarece încă nu există reglementări naţionale şi internaţionale, ceea ce creează incertitudine în piaţă. Aşadar, investeşte 5% din avere în bitcoin şi alte criptomonede dacă nu le înţelegi foarte bine şi până la 20% dacă înţelegi tehnologia şi fundamentele”, spune Grégoire Vigroux, business angel  care deţine peste 40 de feluri diferite de criptomonede, însă majoritatea investiţiei (50%) o are în bitcoin şi 20% în etherum.

    „Strategia mea a fost ca în ceea ce priveşte investiţiile să le fac majoritar în bitcoin. Mai nou, mi-am diversificat portofoliul, adică în ultimul an am început să adaug şi alte criptomonede în care investesc”, spune George Rotariu, fondatorul Bitcoin România.

    Cum cumperi bitcoin, etherum şi alte criptomonede

    Sergiu Drăgănuş, fondatorul Cryptocoin.pro, este mai direct şi sfatul lui pentru investitori este „să investească 40.000 – 50.000 de dolari în top 20 monede în funcţie de capitalizare de piaţă şi să uite de ele doi ani. Apoi o să aibă câteva milioane de dolari”.

    „Întotdeauna le-am recomandat oamenilor să investească atât cât îşi permit, fără să le afecteze viaţa. Eu cred că bitcoin va creşte în continuare. Când era 400 de dolari, am spus că se va face 3.000 de dolari şi aşa s-a întâmplat; la pragul de 3.000 de dolari am anticipat că va ajunge la 5.000 de doalri. Cred că anul acesta va depăşi valoarea de 30.000 de dolari”, adaugă Rotariu.

    Pentru mai multe informaţii despre bitcoin şi tehnologia blockchain intraţi aici

  • Poveştile milionarilor în Bitcoin sau cum să faci o avere cu o investiţie de 5 dolari

    Erik Finman şi-a câştigat faima ca antreprenor la 14 ani, ca investitor în bitcoin care a reuşit să transforme o investiţie de 1.000 de dolari într-o criptomonedă într-o avere de peste un milion de dolari şi cu un pariu care i-a dat şansa de a nu mai vedea niciodată interiorul vreunui liceu. Povestea adolescentului a captivat America, încântând oamenii cu amestecul acesteia de ambiţie copilărească, abilităţi antreprenoriale şi muncă grea. Povestea lui începe în 2011, când avea 12 ani şi bunica sa i-a dăruit 1.000 de dolari, bani pentru educaţie, scrie The Telegraph.

    Erik a luat banii şi i-a investit în bitcoin, urmând sfaturile fratelui său Scott. „Eram un eşec din aproape toate punctele de vedere“, povesteşte băiatul despre acea perioadă. „Nu am fost cel mai studios dintre copii. Jucam Call of Duty şi mă strecuram în Grand Theft Auto pentru ca părinţii să nu mă vadă.” La şcoală, spune Erik, îi era teamă să discute cu profesorii, care-i făceau eşecurile să pară ceva rău, ceea ce-l demotiva. Unul dintre profesori, susţine el, i-a spus că nu va realiza niciodată nimic, aşa că la fel de bine ar putea renunţa la şcoală pentru a se angaja la McDonald’s. În 2013, Erik făcea deja primul profit din investiţia în bitcoin. O monedă virtuală, care în 2011, anul investiţiei,  valora 12 dolari, ajunsese la 1.200 de dolari bucata. Cadoul primit de la bunică era pe cale să devină o comoară.

    În 2014, când avea 15 ani, le-a propus părinţilor să-l lase să renunţe la liceu, unde se simţea mizerabil, şi să vândă bitcoin de 100.000 de dolari pentru a pune pe picioare o companie de tehnologie educaţională numită Botangle. Dacă până la 18 ani ajungea milionar, nimeni nu-l va mai obliga să meargă la facultate. A fost un pariu acceptat de părinţii săi, tatăl inginer şi mama fizician. Aceştia l-au retras de la şcoală. Tânărul Finman s-a mutat în Silicon Valley, unde Botangle, o companie de educaţie online, a devenit realitate,  permiţând  elevilor frustraţi ca Erik să-şi găsească profesori prin videochat. Botangle i-a adus câteva aventuri, inclusiv o întâlnire cu cofondatorul Reddit, Alexis Ohanian, şi un schimb mai violent de idei cu un membru al consiliului Uber. A fost dificil să-i convingă pe investitori să ia în serios un antreprenor de 15 ani, îşi aminteşte tânărul Finman. Îi este vie în minte mai ales amintirea unui interviu cu un executiv de la Uber „foarte, foarte sus pus“ care, în loc să-i asculte planurile cu Botangle, l-a descurajat şi i-a spus că nu va câştiga niciodată pariul cu părinţii săi.

    În cele din urmă, în ianuarie 2015, a găsit un investitor care i-a oferit pentru companie fie 100.000 de dolari, fie încă 300 de bitcoin. Moneda virtuală era în depreciere atunci, însă Erik a ales tot bitcoin, majorându-şi astfel numărul de monede virtuale deţinute la 403. Acum băiatul este milionar şi nu regretă că n-are diplomă de licenţă. Între timp, şi-a găsit de lucru la alte proiecte, inclusiv la unul în care lucrează în programul ELaNa al NASA, care permite studenţilor să lanseze în spaţiu sateliţi de dimensiuni reduse. „Nu mi-am luat niciodată diploma, nu văd să aibă vreo valoare. Scopul ei ar fi să ajung la un alt grad de educaţie şi să obţin o slujbă. A trebuit să învăţ cum să-mi conduc afacerea. În loc să scriu eseuri pentru cursul de engleză, trebuia să scriu e-mailuri unor oameni importanţi.“

    Silicon Valley a mai dat un milionar în bitcoin. Povestea acestuia a scris-o Forbes. Este vorba de un multimilionar, domnul Smith, întâlnit de un contributor al revistei la Hong Kong. Domnul Smith – autorul îi spune aşa pentru că personajul i-a cerut să nu-i facă numele public – este plin de bani şi nu face niciun efort s-o ascundă. De patru ani, călătoreşte în jurul lumii într-un stil ultraluxos. Zboară numai la clasa întâi, doarme doar în apartamente de cinci stele şi nu şi-a mai pregătit de mâncare de luni de zile. Într-o lună a vizitat Singapore, New York, Las Vegas, Monaco, Moscova, s-a întors la New York, apoi s-a dus la Zürich pentru a da de autorul poveştii la Hong Kong. „Niciodată să n-ai vreun moment plictisitor“, spune el, ridicând în semn de salut un pahar de şampanie.

    Cu acest salut, şi pahar de şampanie, şi-a început povestea. După ce a absolvit colegiul în 2008, Smith a aterizat într-un loc de muncă de invidiat, ca inginer de software pentru o companie de tehnologie respectabilă din Silicon Valley. Era un angajat bun şi îndrăgit de mulţi dintre colegi. De la unul dintre aceşti prieteni „la fel de tocilari ca şi el“, în iulie 2010 Smith a auzit pentru prima dată despre bitcoin, la scurt timp după prima creştere semnificativă a preţului, când criptomoneda s-a apreciat de zece ori, de la 0,008 dolari la 0,08 dolari în cursul a cinci zile. „Acest salt de preţ mi-a atras atenţia, dar am aşteptat câteva luni înainte de a investi. Voiam să aflu mai întâi despre tehnologia de bază.”

  • Poveştile milionarilor în Bitcoin sau cum să faci o avere cu o investiţie de 5 dolari

    Erik Finman şi-a câştigat faima ca antreprenor la 14 ani, ca investitor în bitcoin care a reuşit să transforme o investiţie de 1.000 de dolari într-o criptomonedă într-o avere de peste un milion de dolari şi cu un pariu care i-a dat şansa de a nu mai vedea niciodată interiorul vreunui liceu. Povestea adolescentului a captivat America, încântând oamenii cu amestecul acesteia de ambiţie copilărească, abilităţi antreprenoriale şi muncă grea. Povestea lui începe în 2011, când avea 12 ani şi bunica sa i-a dăruit 1.000 de dolari, bani pentru educaţie, scrie The Telegraph.

    Erik a luat banii şi i-a investit în bitcoin, urmând sfaturile fratelui său Scott. „Eram un eşec din aproape toate punctele de vedere“, povesteşte băiatul despre acea perioadă. „Nu am fost cel mai studios dintre copii. Jucam Call of Duty şi mă strecuram în Grand Theft Auto pentru ca părinţii să nu mă vadă.” La şcoală, spune Erik, îi era teamă să discute cu profesorii, care-i făceau eşecurile să pară ceva rău, ceea ce-l demotiva. Unul dintre profesori, susţine el, i-a spus că nu va realiza niciodată nimic, aşa că la fel de bine ar putea renunţa la şcoală pentru a se angaja la McDonald’s. În 2013, Erik făcea deja primul profit din investiţia în bitcoin. O monedă virtuală, care în 2011, anul investiţiei,  valora 12 dolari, ajunsese la 1.200 de dolari bucata. Cadoul primit de la bunică era pe cale să devină o comoară.

    În 2014, când avea 15 ani, le-a propus părinţilor să-l lase să renunţe la liceu, unde se simţea mizerabil, şi să vândă bitcoin de 100.000 de dolari pentru a pune pe picioare o companie de tehnologie educaţională numită Botangle. Dacă până la 18 ani ajungea milionar, nimeni nu-l va mai obliga să meargă la facultate. A fost un pariu acceptat de părinţii săi, tatăl inginer şi mama fizician. Aceştia l-au retras de la şcoală. Tânărul Finman s-a mutat în Silicon Valley, unde Botangle, o companie de educaţie online, a devenit realitate,  permiţând  elevilor frustraţi ca Erik să-şi găsească profesori prin videochat. Botangle i-a adus câteva aventuri, inclusiv o întâlnire cu cofondatorul Reddit, Alexis Ohanian, şi un schimb mai violent de idei cu un membru al consiliului Uber. A fost dificil să-i convingă pe investitori să ia în serios un antreprenor de 15 ani, îşi aminteşte tânărul Finman. Îi este vie în minte mai ales amintirea unui interviu cu un executiv de la Uber „foarte, foarte sus pus“ care, în loc să-i asculte planurile cu Botangle, l-a descurajat şi i-a spus că nu va câştiga niciodată pariul cu părinţii săi.

    În cele din urmă, în ianuarie 2015, a găsit un investitor care i-a oferit pentru companie fie 100.000 de dolari, fie încă 300 de bitcoin. Moneda virtuală era în depreciere atunci, însă Erik a ales tot bitcoin, majorându-şi astfel numărul de monede virtuale deţinute la 403. Acum băiatul este milionar şi nu regretă că n-are diplomă de licenţă. Între timp, şi-a găsit de lucru la alte proiecte, inclusiv la unul în care lucrează în programul ELaNa al NASA, care permite studenţilor să lanseze în spaţiu sateliţi de dimensiuni reduse. „Nu mi-am luat niciodată diploma, nu văd să aibă vreo valoare. Scopul ei ar fi să ajung la un alt grad de educaţie şi să obţin o slujbă. A trebuit să învăţ cum să-mi conduc afacerea. În loc să scriu eseuri pentru cursul de engleză, trebuia să scriu e-mailuri unor oameni importanţi.“

    Silicon Valley a mai dat un milionar în bitcoin. Povestea acestuia a scris-o Forbes. Este vorba de un multimilionar, domnul Smith, întâlnit de un contributor al revistei la Hong Kong. Domnul Smith – autorul îi spune aşa pentru că personajul i-a cerut să nu-i facă numele public – este plin de bani şi nu face niciun efort s-o ascundă. De patru ani, călătoreşte în jurul lumii într-un stil ultraluxos. Zboară numai la clasa întâi, doarme doar în apartamente de cinci stele şi nu şi-a mai pregătit de mâncare de luni de zile. Într-o lună a vizitat Singapore, New York, Las Vegas, Monaco, Moscova, s-a întors la New York, apoi s-a dus la Zürich pentru a da de autorul poveştii la Hong Kong. „Niciodată să n-ai vreun moment plictisitor“, spune el, ridicând în semn de salut un pahar de şampanie.

    Cu acest salut, şi pahar de şampanie, şi-a început povestea. După ce a absolvit colegiul în 2008, Smith a aterizat într-un loc de muncă de invidiat, ca inginer de software pentru o companie de tehnologie respectabilă din Silicon Valley. Era un angajat bun şi îndrăgit de mulţi dintre colegi. De la unul dintre aceşti prieteni „la fel de tocilari ca şi el“, în iulie 2010 Smith a auzit pentru prima dată despre bitcoin, la scurt timp după prima creştere semnificativă a preţului, când criptomoneda s-a apreciat de zece ori, de la 0,008 dolari la 0,08 dolari în cursul a cinci zile. „Acest salt de preţ mi-a atras atenţia, dar am aşteptat câteva luni înainte de a investi. Voiam să aflu mai întâi despre tehnologia de bază.”

  • De ce locuiesc milionarii în dolari în locuinţe sociale. Vezi ce măsuri au luat autorităţile pentru a impiedica acest lucru

    În Zurich, un oraş cu o populaţie de 400.000 de oameni, sunt 132 de milionari (atât în dolari, cât şi franci elveţieni) care trăiesc în locuinţe sociale. Asta spune foarte multe despre calitatea locuinţelor, dar asta înseamnă şi faptul că locuinţele sociale construite pentru persoanele cu venituri mai mici nu ajung la cei care au nevoie de ele.

    Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că deşi au fost create legi pentru administrarea locuinţelor sociale, nu există o lege care să spună cine poate locui în ele. Asta până săptămâna trecută când a fost anunţat că cei bogaţi care locuiesc în astfel de locuinţe s-ar putea să primească cereri de evacuare.

    În 2011, autorităţile au dat o lege prin care constructorii erau obligaţi ca cel puţin 33% din apartamentele construite să fie locuinţe sociale. De la introducerea legii, numărul de locuinţe sociale a ajuns la 9000.

    Aşadar, cele 9000 de apartamente nu ajung la oamenii care au nevoie de ele. Lăsând la o parte cei 132 de milionari, multe alte persoane câştigă suficient cât să-şi permită să-şi cumpere şi alte tipuri de locuinţe.

    Acum, potenţialii chiriaşi nu vor putea câştiga mai mult de patru ori pe lună decât este chiria. Veniturile pot creşte, dar nu pot depăşi un anumit prag. Chiriaşi vor fi evaluaţi la fiecare doi ani. 

    Astfel 190 de oameni se află în situaţia în care trebuie să-şi găsească o altă casă. Chiar şi asa, autorităţile spun că îi vor ajuta, oferindu-le două alternative în aceeaşi categorie de preţ

  • Motivul pentru care toţi cei 80 de locuitori ai unui sat AU DEVENIT MILIONARI

    Toţi cei 80 de locuitori ai satului spaniol Cerezales del Condado au deveni milionari în dolari. Averea lor nu este rezultatul câştigului la El Gordo, loteria naţională spaniolă, ci se datorează faptului că acesta este oraşul de naştere al lui Antonino Fernández.
     
    Fernández a fost cel de al 11-lea membru al unei familii cu 13 copii şi a emigrat în Mexic în 1949, când avea 32 de ani. A evoluat în carieră până la funcţia de CEO al grupului Modelo, compania care produce berea Corona. 
    El a murit în luna august a acestui an, la 99 de ani, vârstă până la care ajunsese miliardar. 
    Testamentul lui a prevăzut ca 169 de milioane de lire sterline să fie lăsate locuitorilor Cerezales, satul în care el s-a născut şi a copilărit. Astfel, fiecare dintre locuitorii acestuia au moştenit circa 2 milioane de lire sterline.
     
    Fernández s-a născut pe 13 decemrbie 1977 în sărăcie, iar la 14 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală fiindcă părinţii lui nu îşi permiteau taxele. După Războiul Civil Spaniol s-a mutat în oraşul Leon din nordul Spaniei, unde s-a căsătorit cu Cinia González Díez.
     
    În 1949, unchiul soţiei sale, care deţinea grupul Modelo, a invitat cuplul să se mute în Mexic, unde Fernández a şi început să lucreze pentru berărie, ca angajat în depozit.
     
    A avansat treptat în funcţii şi până în 1971 a devenit CEO al companiei. El a ajutat Corona să devină nu numai cea mai populară bere din Mexic, dar şi un adevărat fenomen din punct de vedere al  exporturilor. 
    Corona Extra este a doua cea mai importată bere la sticlă din Statele Unite ale Americii, cu vânzări anuale de 693 de milioane de dolari. 
  • Motivul pentru care toţi cei 80 de locuitori ai unui sat AU DEVENIT MILIONARI

    Toţi cei 80 de locuitori ai satului spaniol Cerezales del Condado au deveni milionari în dolari. Averea lor nu este rezultatul câştigului la El Gordo, loteria naţională spaniolă, ci se datorează faptului că acesta este oraşul de naştere al lui Antonino Fernández.
     
    Fernández a fost cel de al 11-lea membru al unei familii cu 13 copii şi a emigrat în Mexic în 1949, când avea 32 de ani. A evoluat în carieră până la funcţia de CEO al grupului Modelo, compania care produce berea Corona. 
    El a murit în luna august a acestui an, la 99 de ani, vârstă până la care ajunsese miliardar. 
    Testamentul lui a prevăzut ca 169 de milioane de lire sterline să fie lăsate locuitorilor Cerezales, satul în care el s-a născut şi a copilărit. Astfel, fiecare dintre locuitorii acestuia au moştenit circa 2 milioane de lire sterline.
     
    Fernández s-a născut pe 13 decemrbie 1977 în sărăcie, iar la 14 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală fiindcă părinţii lui nu îşi permiteau taxele. După Războiul Civil Spaniol s-a mutat în oraşul Leon din nordul Spaniei, unde s-a căsătorit cu Cinia González Díez.
     
    În 1949, unchiul soţiei sale, care deţinea grupul Modelo, a invitat cuplul să se mute în Mexic, unde Fernández a şi început să lucreze pentru berărie, ca angajat în depozit.
     
    A avansat treptat în funcţii şi până în 1971 a devenit CEO al companiei. El a ajutat Corona să devină nu numai cea mai populară bere din Mexic, dar şi un adevărat fenomen din punct de vedere al  exporturilor. 
    Corona Extra este a doua cea mai importată bere la sticlă din Statele Unite ale Americii, cu vânzări anuale de 693 de milioane de dolari. 
  • Motivul pentru care toţi cei 80 de locuitori ai unui sat AU DEVENIT MILIONARI

    Toţi cei 80 de locuitori ai satului spaniol Cerezales del Condado au deveni milionari în dolari. Averea lor nu este rezultatul câştigului la El Gordo, loteria naţională spaniolă, ci se datorează faptului că acesta este oraşul de naştere al lui Antonino Fernández.
     
    Fernández a fost cel de al 11-lea membru al unei familii cu 13 copii şi a emigrat în Mexic în 1949, când avea 32 de ani. A evoluat în carieră până la funcţia de CEO al grupului Modelo, compania care produce berea Corona. 
    El a murit în luna august a acestui an, la 99 de ani, vârstă până la care ajunsese miliardar. 
    Testamentul lui a prevăzut ca 169 de milioane de lire sterline să fie lăsate locuitorilor Cerezales, satul în care el s-a născut şi a copilărit. Astfel, fiecare dintre locuitorii acestuia au moştenit circa 2 milioane de lire sterline.
     
    Fernández s-a născut pe 13 decemrbie 1977 în sărăcie, iar la 14 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală fiindcă părinţii lui nu îşi permiteau taxele. După Războiul Civil Spaniol s-a mutat în oraşul Leon din nordul Spaniei, unde s-a căsătorit cu Cinia González Díez.
     
    În 1949, unchiul soţiei sale, care deţinea grupul Modelo, a invitat cuplul să se mute în Mexic, unde Fernández a şi început să lucreze pentru berărie, ca angajat în depozit.
     
    A avansat treptat în funcţii şi până în 1971 a devenit CEO al companiei. El a ajutat Corona să devină nu numai cea mai populară bere din Mexic, dar şi un adevărat fenomen din punct de vedere al  exporturilor. 
    Corona Extra este a doua cea mai importată bere la sticlă din Statele Unite ale Americii, cu vânzări anuale de 693 de milioane de dolari. 
  • Blestemul loteriei. Ce s-a întâmplat cu această familie după ce a câştigat milioane la loto

    Gareth şi Catherine Bull au devenit milionari peste noapte după ce au câştigat în 2012 peste 40 de milioane streline la loto. Însă, ulterior, Gareth s-a mutat din casa familiei, în timp ce Catherine continuă să locuiască acolo cu cei doi fii adolescenţi.

    Bărbatul în vârstă de 45 de ani locuieşte acum într-o cabană cu trei dormitoare, aflată la peste o milă distanţă. „Căsătoria era consumată de ceva timp. Sincer, nu erau foarte bine nici când au câştigat, dar au crezut că acest câştig îi poate ajuta. Dar blestemul loteriei pare să îi fi afectat şi pe ei”, declara o cunoştinţă.

    Familia Bull reprezintă, însă, doar unul dintre cazurile care au trecut prin această situaţie. Un alt exemplu sunt Les şi Samantha Scadding, care au câştigat 45,5 milioane de lire în 2009 şi au divorţat în 2013, dar şi Adrian şi Gillian Bayford, care au câştigat 148 milioane lire sterline în 2012, şi s-au despărţit doar un an mai târziu. Jason şi Victoria Jones erau căsătoriţi de mai puţin de o lună, când au câştigat 2,3 milioane de lire în 2004. Perechea a divorţat anul trecut, în august, după ce doamna Jones a întâlnit un om de afaceri de o sută de ori mai bogat decât soţul ei.

    Un alt exemplu al „blestemului loteriei” este Jane Park, cea mai tânără câştigătoare, care la 17 ani a câştigat 1 milion de lire sterline. Câţiva ani mai târziu aceasta a dat în judecată loteria, motivând că „viaţa sa era de 10 ori mai bună” înainte de a fi câştigat.

     

  • Oraşul cu cei mai mulţi miliardari din lume

    Datele provin dintr-un studiu realizat de firma Hurun, o firmă din Shanghai, care publică un clasament anual despre cei mai mari bogătaşi ai lumii, precum alte entităţi ce „urmăresc” marii milionari, precum Forbes şi Bloomberg. Rapoartele recente au sugerat că elita Chinei a acumulat o bogăţie din ce mai mare şi mai mare, în ciuda unei economii tumultoase. Creşterea uriaşă a bogăţiei este parţial legată de deschiderea ofertelor publice iniţiale din China, care au fost suspendate de autorităţile guvernamentale timp de mai mulţi ani, potrivit Hurun.

    Hurun a calculat averea totală a celor mai bogaţi rezidenţi din China, luând în calcul preţurile acţiunilor la 15 ianuarie, ceea ce înseamnă că s-a ţinut cont de scăderea bruscă a pieţei. Dacă averea totală ar fi fost calculată vara trecută, ar fi existat încă 50 de miliardari chinezi. 

     

  • Oraşul cu cei mai mulţi miliardari din lume

    Datele provin dintr-un studiu realizat de firma Hurun, o firmă din Shanghai, care publică un clasament anual despre cei mai mari bogătaşi ai lumii, precum alte entităţi ce „urmăresc” marii milionari, precum Forbes şi Bloomberg. Rapoartele recente au sugerat că elita Chinei a acumulat o bogăţie din ce mai mare şi mai mare, în ciuda unei economii tumultoase. Creşterea uriaşă a bogăţiei este parţial legată de deschiderea ofertelor publice iniţiale din China, care au fost suspendate de autorităţile guvernamentale timp de mai mulţi ani, potrivit Hurun.

    Hurun a calculat averea totală a celor mai bogaţi rezidenţi din China, luând în calcul preţurile acţiunilor la 15 ianuarie, ceea ce înseamnă că s-a ţinut cont de scăderea bruscă a pieţei. Dacă averea totală ar fi fost calculată vara trecută, ar fi existat încă 50 de miliardari chinezi.