BusinessMagazin

Tag: Michelin

  • În pragul cauciucurilor de iarnă

    Creşterea economică şi evoluţia pozitivă a pieţei de maşini aduc un plus de forţă pe piaţa anvelopelor, considerată a fi la rândul ei un indicator de bunăstare, reflectând direct cât de dispusă este populaţia să cheltuiască pentru a utiliza autoturismul personal.

    Vânzările de anvelope, atât cele pentru camioane, cât şi cele de autoturisme, sunt considerate a fi un etalon atât pentru activitatea companiilor de pe piaţa locală, unde rulajul reprezintă business, cât şi al bunăstării, clienţii investind în acestea pe măsură ce utilizează mai mult maşina personală. „Pe fondul unui mediu economic stabil şi pozitiv, dar şi al creşterii şi reînnoirii parcului auto în mod constant, în special pe segmentul de maşini noi, înregistrăm o tendinţă de creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme în ultimii doi ani”, spune Alina Ghica, director de marketing în cadrul Michelin pentru Europa Centrală şi de Sud.

    Pentru anul 2015, Michelin România, compania care comercializează produsele brandului, dar care şi produce anvelope la Floreşti, Prahova, şi la Zalău, estimează pentru anul acesta o creştere de 20% faţă de 2014, ajungând la aproximativ 2,8 milioane de unităţi. Segmentele vară şi iarnă sunt echilibrate în bilanţul companiei: primele aduc 49% din vânzări, iar celelalte 51%, potrivit datelor companiei franceze.

    „Estimările de creştere a PIB şi de reînnoire a parcului auto ar influenţa o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme şi o impulsionare clară a dinamicii segmentului de retail, care a crescut în ultimii doi ani şi estimăm că îşi va continuă această evoluţie şi în 2016”, a spus Alina Ghica. Institutul Naţional de Statistică a confirmat la începutul acestei luni creşterea PIB în trimestrul al doilea, de 0,1% faţă de ianuarie-martie, la semestru avansul fiind de 3,8%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată sezonier, comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB a înregistrat o creştere cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale INS, prezentate miercuri. Estimările anterioare vizau pentru trimestrul al doilea un avans de 3,2% pe serie brută şi de 3,7% pe serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În semestrul întâi pe acest an 2015, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Anterior erau estimate creşteri de 3,7%, respectiv 3,8%.

    În opinia oficialilor companiei Michelin România, piaţa totală de anvelope pentru autoturisme înregistrează o creştere constantă, cea mai bună dinamică fiind înregistrată de segmentele de anvelope de dimensiuni de peste 16 inchi, adică exact pe segmentul anvelopelor mai scumpe, specific maşinilor din segmentele superioare. Spre exemplu, anvelopele pe 15 inchi sunt specifice maşinilor de clasă mică şi cel mult compactă, în timp ce anvelopele de 16 inchi sau peste sunt specifice clasei medii sau maşinilor compacte din gama superioară. Spre comparaţie, în magazinele online o anvelopă de vară Michelin pe 15 inchi cu lăţime de 195 pleacă de la 312 lei cu TVA, iar una pe 16 inchi cu aceeaşi lăţime costă 481 lei.

    „Remarcăm o creştere continuă şi constantă a segmentelor de anvelope de dimensiuni peste 16 inchi, aceasta declanşând la rândul ei şi o creştere a brandurilor premium. În 2015, faţă de 2014, segmentele de anvelope de 16 şi 17 inchi au înregistrat o creştere cu 8%, respectiv 5%”, a subliniat directorul de marketing al Michelin pentru regiune.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, studiile Michelin arată că şoferii doresc anvelope care să le ofere mai multe soluţii în acelaşi timp, fie că vorbim despre frânare şi longevitate sau despre economie de carburant, iar pe lângă acestea să facă faţă diferitelor condiţii de drum, pe suprafeţe uscate, umede sau acoperite de gheaţă, zăpadă sau polei. În acest context, Michelin a venit anul acesta cu o anvelopă din categoria celor all-seasons, segment ocolit până acum de francezi, în condiţiile în care acest tip de cauciun nu oferea până acum performanţe bune nici pe timp de vară şi nici pe timp de iarnă. Ca răspuns la cererea clienţilor care rulează în condiţii climaterice aleatorii, Michelin a lansat anul acesta anvelopa Michelin CrossClimate, care se poate adapta unor condiţii meteo variate.

    65% din şoferii europeni utilizează anvelope de vară pe tot parcursul anului, punându-şi astfel în pericol siguranţa în timpul iernii, atunci când temperatura este scăzută şi carosabilul este acoperit cu zăpadă şi polei, arată studiile Michelin. Acest fenomen este înregistrat în proporţie de 20% în Germania, unde echiparea cu anvelope de iarnă este obligatorie în timpul anotimpului rece, şi de 76% în Franţa, unde nu există reglementări în acest sens, potrivit unui studiu GFK realizat anul trecut.

    Şoferii europeni au astfel trei opţiuni pentru a-şi echipa maşinile cu anvelope. Prima este cea de a echipa maşina cu anvelope de vară pe tot parcursul anului, anvelope care sunt bune pe suprafeţe uscate şi umede, atâta timp cât nu e prea frig, adică la o temperatură de peste 7 grade Celsius, însă acestea nu performează pe suprafeţe acoperite cu zăpadă. Anvelopele de vară şi anvelopele de iarnă, cu schimbare în fiecare sezon, oferă cea mai bună siguranţă şi mobilitate pe tot parcursul anului (uscat, umed şi zăpadă). În final există aşa-numitele anvelope „all-seasons“, care sunt în mare parte anvelope de iarnă proiectate pentru a oferi o performanţă acceptabilă în timpul verii, în timp ce CrossClimate este una de vară proiectată pentru a fi utilizată şi în condiţii de iarnă. Peste 30% din clienţi aleg în prezent anvelopele în funcţie de rezultatele acestora privind eticheta UE. Principalele două criterii în alegerea anvelopelor, măsurate şi de eticheta UE, rămân consumul redus de carburant, respectiv rezistenţa scăzută la rulare, şi aderenţa pe carosabil umed, acesta fiind un criteriu de siguranţă. 

    În ceea ce priveşte încadrarea anvelopelor, deşi segmentul buget are în continuare cea mai mare pondere a pieţei, de aproximativ 50%, segmentul premium este în continuă creştere, potrivit datelor Michelin România. În ceea ce priveşte piaţa anvelopelor de camion, în anul 2014 piaţa din România a înregistrat aproximativ acelaşi nivel ca în 2013, de aproximativ 255.000 de anvelope. Dacă începând cu 2008 piaţa de anvelope de camion a înregistrat fluctuaţii puternice, din 2012 simţim tendinţa de stabilizare a pieţei, aceasta fiind influenţată destul de mult şi de situaţia economică la nivel european. Pentru 2015, oficialii de la Michelin estimează o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru camion, cu aproximativ 5%. În ceea ce priveşte piaţa de anvelope reşapate, aceasta a scăzut în 2014 cu mai mult de 20%. Scăderea s-a înregistrat mai degrabă pe sectorul de reşapare la rece, în principal din cauza lipsei de carcase de calitate de pe piaţă.
     

  • Cum arată cel mai bun restaurant din lume – GALERIE FOTO

    „El celler de can roca” este cel mai bun restaurant din lume, conform topului anual al celor mai bune 50 de destinaţii gastronomice. Topul, întocmit de publicaţia britanică Restaurant Magazine, a ajuns la ediţia cu numărul 13 şi pare că suferă din cauza numărului ghinionist, pentru că au apărut şi o serie de controverse legate de listă şi de jurizare. Ba a apărut chiar şi mişcarea Occupy 50 best.

    În top 10 se află restaurante din Spania, Italia, Danemarca, Statele Unite, Londra, Japonia, Brazilia, Thailanda, nume binecunoscute în gastronomie. Încă din 2013 primul loc a fost disputat de două restaurante, cel danez, Noma, şi cel spaniol, El Celler de Can Roca. În 2013 El Celler a ocupat primul loc, iar în 2014 Noma a ajuns să ocupe această poziţie. De ce sunt atât de faimoase aceste restaurante încât să fie clasate pe locurile fruntaşe?

    Cu trei stele Michelin şi pe primul loc în topul acestui an, El Celler de Can Roca este creaţia fraţilor Joan, Josep şi Jordi Roca, un restaurant cu 55 de locuri deschis în 1986. În 2013 fraţii Roca au prezentat El Somni, o producţie multisenzorială care explora interacţiunea dintre gastronomie, muzică şi artă.

    În 2014 întreaga echipă s-a angajat într-un tur al restaurantelor din sudul Statelor Unite şi America Latină, în timp ce localul lor a fost închis. El Celler este angajat şi în proiectul numit Terra Animada, care îşi propune să catalogheze specii sălbatice rare de plante care să fie reintroduse în alimentaţie. El Celler oferă o experienţă care îmbină tradiţionalul şi avangarda, criticii spunând că restaurantul nu-şi uită niciodată rădăcinile şi oferă ceea ce se numeşte căldura familială. 

    Noma, care se află într-un fost depozit pescăresc, a fost ales de patru ori cel mai bun restaurant din lume şi ocupă anul acesta locul trei. Cu două stele Michelin şi dominat de personalitatea chefului René Redzepi, Noma s-a mutat la începutul acestui an în Japonia, timp de cinci săptămâni, o mişcare primită cu entuziasm de japonezi. Redzepi este un tehnician care se joacă şi asimilează constant culturi şi obiceiuri culinare.

    Osteria Franciscana din Modena, Italia, ocupă locul al doilea în 2015. Restaurantul are trei stele Michelin, iar cheful Massimo Bottura se bucură de succesul cărţii sale intitulate „Să nu ai încredere niciodată într-un bucătar italian slăbănog”. Creaţiile sale sunt şi rămân italieneşti, dar formele şi texturile sunt prezentate clientului în moduri nemaiîntâlnite.

    Topul întocmit de Restaurant Magazine este realizat în baza voturilor a peste 1.000 de critici alimentari, bucătari, cunoscători şi profesionişti din industria alimentară, de două ori mai mulţi decât adepţii mişcării Occupy 50 Best, a cărei petiţie a fost semnată, până în momentul scrierii acestui articol, de 407 persoane.  Este adevărat că printre semnatari de află destule nume de chefi, somelieri şi proprietari de restaurante, care reproşează lipsa de criterii în sistemul de întocmire a topului, autopromovarea, pentru că unii dintre chefii din listă sunt şi membri ai juriului, naţionalismul, ba chiar şi şovinismul listei. „Ce au în comun Noma, El Bulli şi Fat Duck? Au îmbolnăvit sute de consumatori, dar au fost încoronate drept cele mai bune restaurante din lume”, arată manifestul care deschide pagina de internet a grupului.

    Semnatarii petiţiei spun că juraţii topului 50 au tendinţa de a recompensa restaurante situate în oraşe turistice, în timp ce altele rămân neobservate sau unele zone, cum este Orientul Mijlociu, sunt slab reprezentate. Alţii au spus că trebuie să existe o reprezentare naţională şi echilibrată, pentru că în jur de 60% dintre restaurantele din clasament se află în Europa de Vest. Nu ne putem pronunţa în privinţa argumentelor Occupy 50 Best, dar putem admite că există o anumită opacitate în întocmirea topului restaurantelor, iar sistemul de notare nu este la fel de limpede precum cel al acordării stelelor Michelin. Ghidul francez are, de exemplu, inspectori anonimi care pun note inclusiv aranjamentelor florale de pe mese şi care emit rapoarte detaliate, în timp ce top 50 nu solicită justificări sau comentarii din partea juriului.

    Pe de altă parte, topul 50 Best a fost puternic mediatizat de la înfiinţarea sa, în 2002, şi s-a constituit într-un concurent serios al Ghidului Michelin. Organizatorii, sponsorizaţi de companii din industria alimentară, cum sunt San Pellegrino sau Lavazza, susţin că încearcă să protejeze anonimatul juriului; membrii acestuia au reguli clare care specifică, de exemplu, că voturile nu pot fi acordate restaurantelor pe care le deţin sau în care au interese.

  • A lucrat în restaurante Michelin, iar acum aduce street food-ul în pauza de prânz a corporatiştilor. Care este noul pariu al Chef-ului Foa?

     Sosise momentul şi pentru noi, pentru cei care de dimineaţa, la cele mai nepotrivite ore ne încolonăm în cutii de metal, de diferite dimensiuni, pentru a ajunge la sediile de birouri, alte cutii, din care scăpăm abia atunci când soarele dispare de pe cer. Aveam nevoie de un spectacol dincolo de cel al power-point-urilor montate în sălile de şedinţe aromate cu cafea de la dozator. Se cerea o schimbare iar schimbarea a venit.

    Undeva, în inima unuia dintre cele mai cunoscute temple ale corporatismului bucu­reştean, pauza de masă s-a transformat în spectacol culinar, cu pâine făcută pe loc în cuptorul tandoor şi cu cărnuri aromate care sfârăie aşa cum trebuie pe grătarul robata. Dirijorul acestei simfonii culinare este chiar Chef Foa, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti culinari din noua generaţie. Cu o floare nu se face primăvară, dar sămânţa a fost sădită aşa că nu ne rămâne decât să aşteptăm polenizarea.

    Care este noul pariu al Chef-ului Foa?

  • Povestea celor doi fraţi care au monopolizat piaţa de anvelope

    În 1886, la 33 de ani, André Michelin a renunţat la cariera sa de inginer în Paris şi a preluat afacerea bunicului de comercializare de bunuri şi echipamente agricole din Clerrmont-Ferrand, printre care şi o combinaţie neobişnuită de produse din cauciuc vulcanizat, care se îndrepta spre insolvenţă după moartea fondatorului.

    Trei ani după preluarea conducerii companiei, l-a luat alături de el şi pe fratele său mai tânăr, iar Édouard a schimbat numele firmei în Michelin &Co. Édouard era responsabil de operaţiunile de producţie şi de cercetare ale companiei, iar André se ocupa de management şi de vânzări. Au decis să se dedice succesului companiei, însă niciunul dintre fraţi nu avea experienţă de comerciant. În 1889, un ciclist l-a abordat pe Édouard în momentul când a făcut o pană la una dintre roţi.

    În perioada respectivă, o pană de anvelopă însemna ore de aşteptare pentru ciclişti: anvelopele erau lipite de rame cu lipici, reparaţia dura trei ore, iar alte 12 ore treceau până la uscarea lipiciului. Situaţia era foarte neplăcută în contextul anilor 1880, o perioadă când ciclismul a devenit o formă populară de transport, cât şi un hobby popular, datorită patentului  lui John Dunlop pentru anvelopele gonflabile. Înainte de invenţia lui Dunlop, anvelopele de bicicletă erau făcute din cauciuc solid, care făceau plimbările pe bicicletă mult mai incomode.

    După ce a fost abordat de ciclist, Edouard a început să acorde din ce în ce mai mult interes pentru noile anvelope pneumatice. Fraţii Michelin au ajuns la concluzia că ar exista o cerere mai mare pentru astfel de anvelope dacă ar fi existat o modalitate mai rapidă de reparaţie, mai precis dacă roţile ar fi fost detaşabile. Edouard a făcut o serie de experimente şi a dezvoltat mai multe prototipuri, iar în 1891 a primit patentul pentru anvelopele detaşabile. Industria automobilelor era într-o fază incipientă, iarAndré şi Édouard au văzut şi în această piaţă o oportunitate.

    Au transferat ceea ce au învăţat despre anvelopele pneumatice detaşabile ale bicicletelor spre automobile. În 1895, fraţii au intrat în cursa de automobile Paris-Bordeaux-Paris folosind noul design de anvelope Michelin, unde, chiar dacă maşina lor a fost ultima clasată, noile anvelope i-au impresionat pe reprezentanţii industriei şi au lansat piaţa pentru noile anvelope. La finalul cursei, André a prezis că, în zece ani, fiecare maşină din lume va fi echipată cu astfel de anvelope. A durat doar cinci ani ca acest lucru să se întâmple.

    Succesul Michelin Brothers a crescut astfel concomitent cu industria auto şi s-a extins la nivel internaţional odată cu construcţia unor fabrici, în Italia în 1906 şi, un an mai târziu, în Statele Unite ale Americii. Compania a fost reorganizată ca holding în 1951. În prezent, Michelin deţine unităţi de producţie în întreaga lume şi produce anvelope pentru aproape orice tip de vehicul imaginabil, inclusiv naveta spaţială, potrivit Automotive Hall of Fame.

    Michelin publică şi seria cunoscutelor ghiduri de călătorie Michelin (Guide Michelin, fr.) şi o serie de hărţi rutiere, lansate de André Michelin cu scopul promovării turismului cu maşina şi susţinerii industriei anvelopelor. Primul dintre acestea, Red Guide (1900) a fost un ghid de buzunar pentru călătoriile în Franţa care includea şi faimoasele simboluri de rating cu stele pentru restaurante.

  • Cum reacţionează un chef când îşi pierde stelele Michelin

    Anul acesta, pentru a sublinia importanţa acordată de statul francez gastronomiei, prezentarea ghidului Michelin s-a des-făşurat la sediul Ministerului pentru Afaceri Externe. În mod uzual, lansarea volumului are loc în spaţii comerciale. Deşi instituţiile guvernamentale nu au niciun rol în realizarea ghidului, ele recunosc importanţa acestuia în promovarea bucătăriei franceze şi a bucătarilor peste hotare.

    Jean-Michel Lorain este  proprietarul restaurantului La Cote Saint Jacques, care anul acesta a fost retrogradat de la trei la două stele. Lorain s-a decis să publice o scrisoare pe site-ul său în care critică modul de jurizare a restaurantelor. ”Singura nemuţumire pe care şi-au exprimat-o a fost legată de asezonarea unui produs. Câteva grame de sare au fost suficiente pentru a ne modifica punctajul„, scrie Lorain. ”Îmi pare rău, nu doar pentru mine dar şi pentru familia mea, pentru fiicele mele, pentru părinţii mei, care vor fi extrem de dezamăgiţi. Îmi pare rău pentru echipa mea, care lucrează cu pasiune şi dăruire. Ce putem face acum? Nu trebuie să fim deprimaţi şi să ne lăsăm învinşi! Vom continua să mergem înainte, să inventăm feluri noi şi să vă surprindem în continuare.”

    Lorain nu este singurul chef care s-a plâns de decizia celor de la Michelin. David Faure, un bucătar din Nice care şi-a pierdut steaua Michelin în 2014, a declarat că decizia a fost luată ca urmare a introducerii insectelor în meniu. ”Mi-au spus că nu se încadrează în normele lor şi că nu au ce să caute în gastronomia franceză.”

    Cea mai şocantă reacţie a fost însă cea a lui Bernard Loiseau, un chef care şi-a luat viaţa crezând că Michelin îi va re-trage una dintre cele trei stele. Restaurantul francezului obţinuse prima stea în 1977 şi a avut nevoie de alţi 14 ani pentru a ajunge la cea de-a treia. După 1991, cifra de afaceri a restaurantului a crescut cu 60% şi a dus la listarea companiei pe bursă. Loiseau a reuşit astfel să îşi achite datoriile pe care le acumulase atunci când a deschis restaurantul. Din păcate pentru bucătarul francez s-a dovedit ulterior că informaţia din ziar era nefondată, iar Michelin nu a retras nicio stea restaurantului său.

    Le Lisita, un restaurant din oraşul francez Nimes, a luat în anul 2008 decizia aparent radicală de a cere să i se retragă steaua Michelin obţinută în 2006. Chef Olivier Douet a declarat că preferă să renunţe la distincţie pentru a-şi recăpăta cli-enţii, aceştia alegând alte locaţii din cauza preţurilor crescute. ”Într-un restaurant Michelin, trebuie să ai un ospătar la cinci-şase oameni. Noi eram obişnuiţi, ca braserie, cu un angajat la treizeci de oameni. Este greu să ne adaptăm la aceste condiţii”, a spus Douet.

    Gordon Ramsay, unul dintre cei mai apreciaţi bucătari din lume, a izbucnit în lacrimi atunci când a aflat că unul din restaurantele sale şi-a pierdut cele două stele Michelin. The London, situat în cartierul Manhattan din New York, a fost ret-rogradat de specialişti pe motivul că ”mâncarea este prea excentrică„. Ramsay, cunoscut pentru stilul autoritar cu care îşi conduce bucătăria, a fost luat prin surprindere de decizie. ”Am început să plâng atunci când am aflat că am pierdut stelele. Este un lucru extrem de trist pentru orice chef, este ca atunci când pierzi o iubită”, a spus Ramsay.

    Primul ghid Michelin a fost publicat în Franţa în 1900, oferind sfaturi utile conducătorilor auto, precum locaţiile ben-zinăriilor, service-urilor şi ale locurilor de cazare. În 1926 ghidul a început să noteze restaurantele, pentru ca în 1931 să fie introdus sistemul cu stele. Prima ediţie care acoperea alt stat a fost cea italiană din 1956.

  • Şeful Michelin Group: Economia României nu este acolo unde am vrea să fie

    “România, Serbia şi Ungaria au încă potenţial, chiar semnificativ, nu neapărat în această ordine, dar am un sentiment foarte puternic vizavi de potenţialul acestei zone. România ne place, nu suntem din întâmplare pe această piaţă. Ne place pentru că oamenii sunt foarte loiali, conştiincioşi şi lucrează foarte bine. Economia nu este acolo unde am vrea să fie, dar nici în Franţa nu este, dar potenţialul este acolo (pe piaţa românească, n.r.)”, a spus Senard, directorul executiv al grupului francez Michelin, la summitul global Michelin Challenge Bibendum, organizat în oraşul Chengdu din China.

    Michelin Group este prezent în România din anul 2001, unde deţine trei fabrici, două la Zalău, judeţul Bihor (una produce cord melatic, utilizat la producerea anvelopelor, iar alta anvelope auto) şi una la Floreşti (judeţul Prahova), tot de anvelope, investiţiile pe piaţa locală – modernizare fabrici şi training şi dezvoltarea angajaţilor – ridicându-se la 300 milioane de euro. Michelin România are 3.000 de angajaţi.

    Compania a mai cumpărat, la începutul anului trecut, un teren de 20 de hectare în Zalău, pentru care nu a anunţat încă vreun plan de investiţii.

    Pe de altă parte, Michelin a decis în acest an să închidă fabrica din Budapesta, unde lucrează 512 oameni, iar producţia sub brandurile Taurus, Riken and Kormoran va fi relocată în România (Zalău), Polonia (Olsztyn) şi Germania (Karlsruhe şi Homburg).

    În schimb, grupul a realizat o investiţie de 170 milioane de euro în Serbia.

    Lansat în 1998, Michelin Challenge Bibendum reuneşte reprezentanţi din domeniul auto, factori decizionali din sfera politică, şi oameni de ştiinţă, care încearcă să găsească soluţii la provocările pe care le implică mobilitatea sustenabilă. În acest an, la Michelin Challenge Bibendum au participat 150 de companii şi parteneri, la eveniment fiind lansată o Carte Verde, cuprinzâd cinci elemente care trebuie implementate pentru a răspunde provocărilor ridicate de mobilitatea urbană.

    Evenimentul din acest an are loc într-un context în care companiile vin cu soluţii noi de mobilitate dar şi într-un moment în care poluarea a crescut în mediul urban pe întreg globul, în primul rând ca urmare a creşterii înregistrate în sectorul transportului şi a numărului de maşini aflate în trafic.

    Din 2011, comportamentul şi aşteptările populaţiei s-au schimbat. În plus, utilizarea tehnologiilor digitale este din ce în ce mai spontană şi naturală, transformare care constituie o sursă importantă de progres. În aceste condiţii în doar câţiva ani, noi companii din domeniul tehnologiei au devenit jucători importanţi în sectorul transportului.

    Având în vedere aceste evoluţii, Michelin şi partenerii săi propun în Cartea Verde mai multe măsuri care să rezolve cerinţele populaţiei în ceea ce priveşte mobilitatea, care trebuie să fie mai uşoară, mai ecologică şi mai plăcută. Aceste cerinţe trebuie soluţionate rapid, în special în ceea ce priveştesiguranţa rutieră, emisiile de bioxid de carbon, congestia urbană şi accesul la mobilitate.

    “Mobilitatea va creşte foarte mult în următorii ani. Suntem parte din această mobilitate. Trebuie să mergi după cerere, altfel volumele scad. În ultimii 20 de ani ne-am concentrat pe dezvoltarea de soluţii de mobilitate sustenabilă. Am investit doar în ultimii trei ani, două miliarde de euro în activitatea de cercetare dezvoltare. Nu ne permitem să fim în urma avansului tehnologic, să alergăm după el, ci trebuie să fim înaintea lui”, a explicat Senard.

    Din acest an, divizia din România a grupului francez a devenit centru regional pentru Europa Centrală şi de Sud, coordonând activitatea din 12 ţări.

    Michelin România a raportat anul trecut afaceri de 2,12 miliarde lei, în stagnare. În 2010, grupul francez şi-a stabilit pentru România o ţintă de creşte a afacerilor cu 50% până în 2020.

  • Michelin va închide fabrica din Budapesta şi mută producţia în Polonia, România şi Germania

     “În urma tendinţelor nefavorabile şi concurenţei agresive de pe piaţa europeană a anvelopelor pentru autocamioane, care rămâne volatilă şi a scăzut cu 23% faţă de maximul istoric înregistrat în 2007, Michelin îşi anunţă intenţia de a închide fabrica de anvelope pentru camioane din Budapesta. Decizia reflectă faptul că extinderea unităţii nu mai este posibilă din cauza localizării în spaţiul urban, iar îmbunătăţirea competitivităţii fabricii ar necesita modernizarea excesivă cu echipamente noi”, se arată într-un comunicat publicat marţi de Michelin.

    Producţia fabricii din Budapesta se va încheia la jumătatea anului viitor, iar Michelin promite “măsuri de sprijin la nivel individual” pentru fiecare dintre cei 512 angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se duc restaurantele când se duc

    Întregul personal al celor două restaurante, deţinătoare a două şi respeciv trei stele Michelin, se va afla pentru câteva luni la Tokyo, în cazul Noma şi la Melbourne, mai exact la cazinoul Crown în cazul The Fat Duck.

    Mutarea lor nu este surprinzătoare, în ciuda costurilor implicate, scrie Wall Street Journal, deoarece cele două restaurante câştigă mai mult permiţând gazdelor asocierea cu renumele lor decât din activitatea lor obişnuită. Pe lângă mulţimea de oameni care aşteaptă nerăbdători să prindă un loc la Noma sau The Fat Duck, mai există şi o mulţime de bucătari aflaţi la început de drum care sunt dispuşi să lucreze luni de zile fără salariu pentru un astfel de local, doar pentru posibilitatea de a-şi trece în CV perioada respectivă şi de a-şi spori astfel şansele de angajare într-un local prestigios.

    Dacă Fat Duck a anunţat deja că va funcţiona în cazinoul Crown Melbourne, unde patronul său, maestrul bucătar Heston Blumenthal, va avea şi un restaurant permanent denumit “Dinner”, Noma va dezvălui unde anume urmează să funcţioneze în Tokyo abia în iunie. Ce se ştie până acum este doar că personalul nu va lua cu sine şi ingredientele folosite în Danemarca.

  • Michelin închide două fabrici, în Franţa şi Algeria, din cauza recesiunii prelungite din Europa

     Fabrica din Franţa, de la Joué-lès-Tours (sud-vest de Paris), are 930 de angajaţi, dintre care 200 vor continua să lucreze la produse semi-finite, potrivit companei, transmite Wall Street Journal.

    Dintre cei 730 afectaţi de măsurile de restructurare, 250 vor primi oferte de pensionare anticipată, iar 480 vor primi locuri de muncă la alte divizii Michelin. Cei care refuză vor avea la dispoziţie programe de training pentru a găsi alte locuri de muncă.

    Michelin va concentra toată producţia de anvelope auto din Franţa la o singură fabrică.

    Cererea pentru anvelope auto din Europa a scăzut cu 25% din 2007, iar fabricile Michelin din regiune operează la 60% din capacitate, a precizat compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung şi Electronic Arts, în parteneriat pentru conţinut dedicat Galaxy S4

    Versiunea optimizată pentru dispozitivele Samsung create de producătorul de jocuri Electronic Arts include elemente de brand şi poate fi descărcată de pe platforma Samsung Games. Ca parte a acestui parteneriat însă, Samsung şi Electronic Arts oferă primilor 100.000 de clienţi Galaxy S4 din Europa posibilitatea de a descărca aplicaţia gratuit, prin intermediul Samsung Hub.

    “Pe lângă acest lucru, am încheiat şi alte parteneriate cu furnizori importanţi de conţinut”, a declarat Lee Epting, cicepreşedinte al Media Solution Center pentru Europa în cadrul Samsung Electronics Europa. Parteneriatul încheiat cu EA este practic doar unul dintr-o serie de acorduri care au fost stabilite cu mai mulţi furnizori importanţi de conţinut în vederea livrării de conţinut prin intermediul Samsung Hub. 

    Aceste colaborări sunt concentrate pe oferirea de jocuri (prin parteneriate stabilite între Samsung şi companii precum Gameloft sau Glu), cărţi, conţinut pentru copii sau pentru pasionaţii de gastronomie şi demonstrează respectarea angajamentului asumat de Samsung de a oferi o gamă cât mai variată de conţinut de înaltă calitate pentru consumatorii din întreaga Europă.

    Printre aplicaţiile disponibile se numără câteva din seria Michelin – Trafic, Restaurants şi Travel -, Nighty Night şi Little Fox Music Box de la Goodbeans sau Random House Mondadori/

    Michelin Trafic oferă utilizatorilor acces în timp real la informaţii despre trafic în 11 ţări din Europa şi o gamă foarte detaliată de date, inclusiv referitoare la traficul din marile oraşe şi la situaţia existentă pe majoritatea autostrăzilor. Michelin Restaurants permite consumatorilor să localizeze un restaurant din  Franţa şi Germania cu ajutorul unor opţiuni de căutare realizate pe baza mai multor criterii, precum selectarea unui restaurant Michelin. De asemenea, aplicaţia permite utilizatorilor să încarce fotografii realizate în timpul vizitelor lor în respectivele locuri şi chiar să-şi scrie propriile opinii despre mâncare. Iar Michelin Travel este o aplicaţie care oferă consumatorilor recomandări realizate pentru aproximativ 30.000 de atracţii turistice din întreaga Europă.

    Pe partea de conţinut pentru familie, în Samsung Apps sunt disponibile aplicaţii furnizate de dezvoltatori precum Goodbeans, care oferă  versiuni realizate exclusiv pentru Samsung Hub ale Nighty Night (disponibilă în 8 limbi – italiană, spaniolă, germană, engleză, franceză, rusă, portugheză şi olandeză) sau ale Little Fox Music Box (disponibilă în limbile engleză şi germană).