Astfel, ministerul a transmis că “impozitul lunar se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut (…) şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 de euro”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Termenul pentru plată pentru impozitele locale şi pentru depunerea unor declaraţii a fost prelungit cu trei luni, a anunţat miercuri Ministerul Finanţelor Publice.
Astfel, termenul de declarare a clădirilor cu destinaţie nerezidenţială sau mixtă deţinute de persoanele fizice a fost prelungit de la 31 martie la 31 mai.
De asemenea, persoanele fizice şi juridice pot depune declaraţii pentru mijloacele de transport şi mijloacele de transport radiate până la data de 31 mai (în loc de 31 martie).
Primul termen de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi pe mijloacele de transport datorate de orice contribuabil a fost prelungit de la 31 martie la 30 iunie.
Odată cu modificarea termenelor de declarare şi de plată sunt prelungite şi termenele legate de facilităţi.
Contribuabilii care achită integral, până la 30 iunie 2016, impozitele pe clădiri, terenuri, mijloace de transport beneficiază de bonificaţia stabilită de către Consiliile locale.
Rapoartele de evaluare au vizat mai multe bunuri, precum un teren intravilan în suprafaţă de 29.000 de metri patraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, toate situate pe strada Gârlei în Bucureşti, dar şi un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de aproape 4.000 de metri pătraţi, situate pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti.
La finalizarea analizei, Comisia de evaluare a procedat la corectarea în plus a valorilor cuprinse în raport, ajungându-se astfel la valoarea totală de 31.567.360 RON.
Informaţiile au fost publicate de ANAF pe site-ul propriu, iar rapoartele finale urmează să fie înaintate către MFP care are calitatea de proprietar al acestor bunuri, notează un comunicat de presă al ANAF.
“Propunerile iniţiale ale Ministerului pentru Societatea Informaţională referitoare la susţinerea industriei de profil au fost înlocuite cu măsura de introducere a unei scheme de ajutor de stat, care a fost reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 18/2015, act normativ aprobat în şedinţa Guvernului din data de 10 iunie 2015”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
Consiliul Fiscal a transmis marţi raportul prin care a avizat negativ extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.
Consiliul a primit la 9 iunie o adresă a Finanţelor, prin care i se solicită avizul asupra amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, prevedere care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 iulie.
Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanţă de urgenţă estima o pierdere de venituri bugetare de 167,6 milioane lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuţie bugetară cash), de 402,2 milioane lei în 2016, 420,4 milioane lei în 2017, 473,6 milioane de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai.
În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, documentul declară că “la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să fie respectate ţintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate şi creştere şi coordonarea politicilor economice”.
“Consiliul fiscal nu are obiecţii/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce priveşte numărul abonaţilor sunt disponibile (6,9 milioane de abonaţi, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), există incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile/preţul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Preţul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condiţiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar – estimarea include aşadar şi o marjă de siguranţă consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opţiuni comparativ cu acest pachet de bază”, a aratat Consiliul într-un comunicat.
Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă care stabileşte schema ajutorului de stat, arătând că urmăreşte susţinerea operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni cu specific de informare, educare şi cultural de interes public
Operatorii economici din domeniul audiovizual vor putea beneficia astfel de finanţare în baza unei scheme de ajutor de stat al cărui buget va fi în sumă de 67,5 milioane de lei, respectiv echivalentul a 15 milioane de euro, cu posibilitatea suplimentării acestuia. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 1 iulie 2015-31 decembrie 2016, însă va putea fi prelungită.
Schema de ajutor de stat se va elabora în conformitate cu legislaţia europeană în materie de ajutor de stat şi va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern, act normativ care va stabili criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, numărul estimativ al acestora, categoriile de cheltuieli eligibile, precum şi procedura de acordare şi monitorizare.
Ordonanţa a fost joi avizată favorabil şi de CNA.
Secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice a declarat, în Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor, că au fost mai multe discuţii în care s-au căutat soluţii pentru ştergerea datoriilor Institutului Cantacuzino. Specialiştii au ajuns la concluzia că există posibilitatea legală pentru a se acorda un ajutor de stat, însă pentru acest lucru este nevoie de documentare.
“Este nevoie de un studiu, care ştiu că deja a fost cerut de către Ministerul Educaţiei şi a şi început. Acest studiu va sta la baza avizului pe care trebuie să îl dea Consiliul Concurenţei. Dacă obţinem acest aviz, noi nu avem nicio reţinere pentru a aviza ştergerea tuturor datoriilor Institutului Cantacuzino”, a spus Attila Gyorgy.
Directorul Institutului Cantacuzino, Adrian Onu, a spus că studiul de audit a început deja de o săptămână şi ar trebui încheiat în patru săptămâni, însă compania care îl face a anunţat că încearcă să finalizeze până la sfârşitul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare.
Directorul de producţie al Institutului, Francisc Csobor, a arătat că există un plan de afaceri gândit de specialiştii de la Cantacuzino.
“Încă se mai poate face vaccin la Cantacuzino, dar trebuie luată o măsură în timp scurt, pentru că oamenii pleacă, iar tehnologia se degradează. Dacă depăşim un milion de doze, Institutul devine profitabil”, a spus Francisc Csobor, subliniind că acest lucru s-ar putea întâmpla în doi ani.
Francisc Csobor a mai spus că, din calculele făcute, în primul an ar fi necesar un buget de 17 milioane de lei, din care 14 milioane pentru testare şi validare şi trei milioane pentru investiţii. În opinia sa, dacă s-ar face acest lucru, în cel de-al doilea an, Institutul Cantacuzino ar putea înregistra o producţie profitabilă.
“Această investiţie s-ar putea recupera în patru-cinci ani”, a adăugat Csobor.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Guvernul caută soluţii pentru situaţia de la Institutul Cantacuzino, dar nu poate aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi considerat ajutor de stat.
“Încercăm să găsim soluţii, în măsura în care nu avem voie să dăm bani direct de la buget, pentru că este ajutor de stat şi în măsura în care acolo nu s-au produs, deşi s-au investit bani publici, nu s-au produs vaccinuri omologate”, a spus Ponta, întrebat dacă Guvernul poate “salva” Institutul Cantacuzino.
În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.
În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.
Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.
În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.
În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.
“Sprijin iniţiativa ministrului Darius Vâlcov de a cere ASF reanalizarea sistemului RCA pentru a veni în sprijinul tinerilor! Preţurile actuale sunt excesive pentru puterea financiară de care dispun aceştia, ţinând cont că mulţi dintre ei sunt studenţi sau la început de carieră. O maşină nu ar trebui să fie considerată un lux pe care doar unii să şi-l permită!”, scrie Ponta pe Facebook.
Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, solicită conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul de asigurări RCA pentru tinerii sub 25 de ani, pentru că majoritatea acestora nu-şi permit să plătească tarife de peste 2.000 lei.
“Actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a declarat ministrul Finanţelor, într-un comunicat de presă.
În decembrie anul trecut, preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a declarat la comisia pentru buget din Camera Deputaţilor că va reanaliza până în februarie situaţia poliţelor RCA pentru tineri, pentru a vedea de ce sunt atât de mari.
El a arătat că în anul 2015 va fi o monitorizare permanentă a acestei probleme, arătând că va trebui să se definească noţiunea de tineret.
“Toţi au standarde diferite şi vrem să uniformizăm şi vrem să punem o presiune şi să eliminăm excesele şi tratamentele diferenţiale. Vrem să tratăm problema tinerilor ca fiind una specială şi noi ne propunem o analiză la nivelul societăţilor de asigurări, va fi în trimestrul I anul viitor, când încep să ne notifice cu preţul şi o să ne uităm eventual la o standardizare sau la o modulare la nivelul societăţilor de asigurări a acestor preţuri”, afirma Negriţoiu.
“Actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a declarat ministrul Finanţelor, într-un comunicat de presă.
În decembrie anul trecut, preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a declarat la comisia pentru buget din Camera Deputaţilor că va reanaliza până în februarie situaţia poliţelor RCA pentru tineri, pentru a vedea de ce sunt atât de mari.
El a arătat că în anul 2015 va fi o monitorizare permanentă a acestei probleme, arătând că va trebui să se definească noţiunea de tineret.
“Toţi au standarde diferite şi vrem să uniformizăm şi vrem să punem o presiune şi să eliminăm excesele şi tratamentele diferenţiale. Vrem să tratăm problema tinerilor ca fiind una specială şi noi ne propunem o analiză la nivelul societăţilor de asigurări, va fi în trimestrul I anul viitor, când încep să ne notifice cu preţul şi o să ne uităm eventual la o standardizare sau la o modulare la nivelul societăţilor de asigurări a acestor preţuri”, afirma Negriţoiu.
Prin proiectul de act normativ, ministerul propune realocarea pentru programul “Prima casă” a peste 400 de milioane de lei din plafonul destinat Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, în condiţiile în care din acest plafon, pentru anul 2014, în sumă de 100 milioane euro (respectiv 445 milioane lei), nu a fost acordată nicio garanţie, ca urmare a faptului că nu au fost depuse cereri în acest sens.
De la începutul anului 2014, numărul de garanţii acordate este de peste 16.556, iar finanţările accesate sunt de aproximativ 299 milioane euro, respectiv 1,3 miliarde lei. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere al solicitărilor de garantare a ajuns la circa 140 solicitări/zi.
La data de 1 iulie 2014 plafonul total aferent anului 2014 (exclusiv plafonul destinat achiziţionării locuinţelor construite prin ANL) a fost integral alocat, Ministerul Finanţelor Publice primind multe cereri de suplimentare de la finanţatorii înscrişi în program, deoarece aceştia nu mai dispuneau de sume pentru onorarea dosarelor deja existente.
Programul “Prima casă” a fost implementat începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2009 şi are ca obiect facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia sau construirea unei locuinţe, prin contractarea de credite garantate de stat. De la lansarea programului până în prezent au fost acordate peste 124.809 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 10,6 miliarde lei. Valoare medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.216 euro, iar 31% din valoarea garantiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2014.
Programul “Prima Casă”s-a derulat atât în valută cât şi în lei, până la jumătatea anului 2013, când prin hotărâre de guvern s-a instituit numai creditarea în lei. Băncile participante la Program sunt: BRD, CEC, BCR, Transilvania, Leumi, Credit Agricole, Raiffeisen, Bancpost, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo, Millennium, UniCredit, Piraeus, ING şi MARFIN.
“Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.
În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.
Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.
Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.