Tag: meniu

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.

     

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.

     

  • Ce mâncau de fapt Iisus şi apostolii săi la CINA CEA DE TAINĂ. Detaliile, ascunse până acum, au ieşit la iveală

    Au existat mai multe teorii cu privire la meniul Cinei cea de Tană. Leonardo Da Vinci ilustrează în celebra sa pictură că grupul mânca ţipar (peşte).

    Papa Benedict al XV-lea a afirmat în 2007 că la masă nu s-a mâncat miel, pentru că Cina cea de Taină s-a desfăşurat înaintea sezonului de tăiat miei.

    Alţii au sugerat că cina era Pesah, o sărbătoare religioasă evreiască.

    Vezi aici ce mâncau de fapt Iisus şi apostolii săi la CINA CEA DE TAINĂ. Detaliile, ascunse până acum, au ieşit la iveală

  • A fost ales cel mai bun restaurant din lume. Cât costă o cină aici

    Cu renumitul chef Daniel Humm, la cârmă, acest restaurant serveşte o excepţională bucătărie înnobilată cu produse proaspete locale, de sezon, care surprinde şi încântă. Un meniu format din 11 feluri de mâncare costă 295 de dolari şi ai nevoie de trei ore pentru a-l savura.

    “Niciodată, nici măcar în vis, nu m-am gândit că mă voi afla vreodată în această poziţie”, a declarat Humm, după ce a aflat că este câştigător.  

    “Bucătăria mi-a dat totul. Am părăsit şcoala la 14 ani şi m-am înhămat la o cursă în care nimeni nu a crezut. Mâncarea m-a învăţat tot ce ştiu: limbi străine, cultură. Am călătorit în mai toată lumea şi apoi l-am întâlnit pe Will care mi-a devenit cel mai bun prieten şi partenerul meu de afaceri. Este incredibil ce se întâmplă”.

    Aflaţi toată povestea pe www.gustarte.ro

  • Cele mai nocive alimente pentru organism

    Antrenoarea de fitness şi nutriţionistul Cori Grămescu spune care sunt alimentele ce trebuie excluse din meniul nostru zilnic.
     
    ”Trec peste alimentele evident nesanătoase, gen produsele prăjite din fast food-uri, şi o să mă refer şi alte categorii de alimente pe care nu ar trebui să le consumăm”, precizează pentru Gândul antrenoarea de fitness Cori Grămescu.

    Vezi aici cele mai nocive alimente pentru organism

  • Dezvăluiri incendiare de la Turcescu: Cât costă un meniu la cantina Senatului şi ce mănâncă senatorii

    Deputatul PMP Robert Turcescu a dezvăluit pe pagina sa de Facebook cum mănâncă aleşii poporului şi cât îi costă un prânz consistent.

    Politicianul a mai precizat că meniul de la Senat este mai gustos decât cel de la Camera Deputaţilor.

    “Am văzut tot felul de postări despre preţurile de la cantinele Parlamentului. Pun câteva poze, că să va lămuriţi. Eu zic că sunt preţuri de cantină, nici mari, nici mici. Dacă vrei să mănînci ceva mai consistent…

  • Ana Pan a crescut cu 25% în 2016

     

    Ana Pan a continuat şi anul acesta creşterea afacerilor; în 2016, plusul de venituri a ajuns la 25%, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan. “Am continuat modernizările magazinelor existente ANA PAN inaugurând trei magazine nou renovate, care în scurt timp au devenit favoritele oaspeţilor noştri. La o lună după renovare acestea au înregistrat o creştere de până la 40% în numărul zilnic de clienţi. În 2017 dorim să finalizăm modernizările magazinelor existente cât şi să continuăm extinderea cu alte două magazine ANA PAN în Bucureşti şi un altul într-un centru urban din zona Transilvaniei.”

    După inaugurarea de acum doi ani a conceptului ANA Baking Co. în spaţiul din Calea Dorobanţilor 134, au urmat în 2016 alte două noi shopuri în Mallurile Plaza şi Bucureşti Mall. “Suntem în continuare în căutare de noi spaţii comerciale atât în Bucureşti cât şi în marile centre urbane din ţară, planificând continuare extinderii şi în 2017. Investiţia într-un spaţiu ANA Baking Co. se ridică până la 150.000 euro pentru spaţii între 150 şi 200 mp, cu o amortizare completă a investiţiei până în trei ani,” adaugă Alexandra Copos. Tot ea spune că ANA Baking Co. reprezintă poziţionarea upmarket ANA PAN pe o piaţă mai sofisticată, o poziţionare ce concurează direct cu conceptele europene şi americane ce se regăsesc pe piaţa locală. “ANA Baking Co. este copilul rebel cu suflu newyorkez al ANA PAN. Timp de peste un sfert de secol, am explorat brutării celebre, cofetării şi cafenele de pe şase continente în căutarea gusturilor creative şi a inspiraţiei pentru a dezvolta un concept inovativ căruia să-i oferim un design inedit”.

    Gama de produse ANA Baking Co. este dezvoltată prin reinventarea celor emblematice de cofetărie şi patiserie ANA PAN şi mai ales prin dezvoltarea segmentelor noi de specialităţi de cafea şi fresh food, gama de mâncare funcţională preparată în shop şi în care sunt folosite întotdeauna ingrediente de sezon. Astfel, ANA Baking Co. aduce laolaltă dulciuri cosmopolite, patiserie tradiţională, fresh food gourmet.

    “A devenit deja tradiţie ca în fiecare anotimp să dezvoltăm în meniul ANA Baking Co. bunătăţi specifice sezonului, toate axate pe mâncare funcţională, cu ingrediente ultra nutritive. Astfel, începând cu luna decembrie am lansat meniul de iarnă, cu preparate specific newyorkeze şi ultra nutritive, după reţete interesante, culese de Executive Chef Crowne Plaza Ashlie Dias din călatoriile sale în toată lumea. Pe lângă mixul inedit de condimente, am folosit ingrediente precum cartoful dulce, super salată kale, mult dovleac, măr şi desigur, scorţişoară. Astfel, Ashlie împreună cu departamentul de Inovaţie şi cel de Producţie al Ana Pan a dezvoltat un meniu special de supe calde, salate energizante, quiche-uri îmbietoare şi sandwichuri inedite perfect adaptate sezonului rece.”

    În gama de băuturi au fost lansate Hot chocolate cu marshmallow şi Cinnamon Latte şi cinci cocktailuri senzaţionale inspirate din The Big Apple: New Yorker’s Sour, Broadwayer, Aquavit Manhattan, Adult Hot Chocolate şi Mad Monk, băuturi complexe pe bază de Lichior de Mentă, Lichior de Migdale, lichior de alune de pădure, scorţişoară, portocale, toate ingrediente specifice sezonului rece.

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Un senator vrea să pună taxă pe meniul de la nuntă! Ar taxa şi cântăreţii şi starostele, dar n-a găsit… formula

    Pe final de mandat, senatorul Dorin Dobra s-a pus serios pe treabă şi vrea să pună lucrurile la punct în ceea ce priveşte nunţile. Şi i-a venit o idee. O taxă pe meniul de la nuntă. Pornind de la întrebarea retorică şi absolut profundă „La nuntă spălăm orice?”, Dobra intră într-un delir pe teme de economie subterană. N-a ieşit bine…

    Un leu pe meniu. La asta s-a gândit Dorin Dobra, să instituite o taxă pentru patrimoniu (cică), o sumă prin care invitaţii la nunţi să fie taxaţi pentru meniul lor, astfel încât să se poată ţine o evidenţă a banilor făcuţi de restaurante – explică liberalul Dorin Dobra pe Facebook. Ideea sa trăsnită face deliciul presei şi este tema preferată de caterincă în aceste zile. Ce credeţi că l-a provocat pe Dobra? Divorţul Elenei Băsescu, care i-a adus în minte… nunta acesteia. Unde, evident, ca la toate nunţile, nu s-a plătit nicio taxă, statul, după gândirea liberală a lui Dobra, nealegându-se cu nimic după o astfel de petrecere.

    Şi, dacă n-au mai fost zile nelucrătoare de declarat – ultima modă printre parlamentari, măcar cu atât să ne alegem după trecerea lui Dobra prin Senat. O taxă pe meniul de nuntă care să scoată la suprafaţă „banii murdari” spălaţi la nunţi.

    „La nuntă spălăm orice?
    Plecând de la convingerea personală că această ţară are resurse suficiente pentru a-şi susţine existenţa chiar la un nivel onorabil, nu pot să nu subliniez revenirea în actualitate a temei nunţii fiicei lui Traian Băsescu.
    Acum aproximativ 3 ani, îi transmiteam d-lui Chiţoiu, la vremea aceea ministru de Finanţe, că m-ar bucura să găsească o formulă rezonabilă şi nederanjantă prin care să ţină evidenţa financiară a acestor evenimente, având convingerea că, fie şi la o nuntă medie, costurile plătite sunt undeva la 1 miliard de lei.
    Neinteresându-mă care sunt încasările, la vremea aceea încercam să sugerez că în baza minimei evidenţe de la aceste evenimente, am putea institui o taxă pentru patrimoniu, cum ar fi, de exemplu, 1 leu/ participant la nuntă. Am fi pus în felul acesta şi restaurantele, şi casele de nunţi în situaţia de a scoate la lumină cifrele de afaceri, încasările, nemaivorbind de toată gruparea de cântăreţi, formaţii, ansambluri, trupe, staroşti despre care, sincer, nu cred că declară undeva sumele pe care le primesc.
    Nu de alta, dar văd că, mai nou, se folosesc aceste evenimente pentru a declara venituri dubioase la momentul necesar. Parcă şi de la Bistriţa am avut ceva participanţi la nunta aia renumită, nu?”, este mesajul postat de senator pe pagina sa de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • Un senator vrea să pună taxă pe meniul de la nuntă! Ar taxa şi cântăreţii şi starostele, dar n-a găsit… formula

    Pe final de mandat, senatorul Dorin Dobra s-a pus serios pe treabă şi vrea să pună lucrurile la punct în ceea ce priveşte nunţile. Şi i-a venit o idee. O taxă pe meniul de la nuntă. Pornind de la întrebarea retorică şi absolut profundă „La nuntă spălăm orice?”, Dobra intră într-un delir pe teme de economie subterană. N-a ieşit bine…

    Un leu pe meniu. La asta s-a gândit Dorin Dobra, să instituite o taxă pentru patrimoniu (cică), o sumă prin care invitaţii la nunţi să fie taxaţi pentru meniul lor, astfel încât să se poată ţine o evidenţă a banilor făcuţi de restaurante – explică liberalul Dorin Dobra pe Facebook. Ideea sa trăsnită face deliciul presei şi este tema preferată de caterincă în aceste zile. Ce credeţi că l-a provocat pe Dobra? Divorţul Elenei Băsescu, care i-a adus în minte… nunta acesteia. Unde, evident, ca la toate nunţile, nu s-a plătit nicio taxă, statul, după gândirea liberală a lui Dobra, nealegându-se cu nimic după o astfel de petrecere.

    Şi, dacă n-au mai fost zile nelucrătoare de declarat – ultima modă printre parlamentari, măcar cu atât să ne alegem după trecerea lui Dobra prin Senat. O taxă pe meniul de nuntă care să scoată la suprafaţă „banii murdari” spălaţi la nunţi.

    „La nuntă spălăm orice?
    Plecând de la convingerea personală că această ţară are resurse suficiente pentru a-şi susţine existenţa chiar la un nivel onorabil, nu pot să nu subliniez revenirea în actualitate a temei nunţii fiicei lui Traian Băsescu.
    Acum aproximativ 3 ani, îi transmiteam d-lui Chiţoiu, la vremea aceea ministru de Finanţe, că m-ar bucura să găsească o formulă rezonabilă şi nederanjantă prin care să ţină evidenţa financiară a acestor evenimente, având convingerea că, fie şi la o nuntă medie, costurile plătite sunt undeva la 1 miliard de lei.
    Neinteresându-mă care sunt încasările, la vremea aceea încercam să sugerez că în baza minimei evidenţe de la aceste evenimente, am putea institui o taxă pentru patrimoniu, cum ar fi, de exemplu, 1 leu/ participant la nuntă. Am fi pus în felul acesta şi restaurantele, şi casele de nunţi în situaţia de a scoate la lumină cifrele de afaceri, încasările, nemaivorbind de toată gruparea de cântăreţi, formaţii, ansambluri, trupe, staroşti despre care, sincer, nu cred că declară undeva sumele pe care le primesc.
    Nu de alta, dar văd că, mai nou, se folosesc aceste evenimente pentru a declara venituri dubioase la momentul necesar. Parcă şi de la Bistriţa am avut ceva participanţi la nunta aia renumită, nu?”, este mesajul postat de senator pe pagina sa de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro