BusinessMagazin

Tag: Melescanu

  • Poziţia României în privinţa independenţei Cataloniei. Meleşcanu: Este ilegală fragmentarea unei ţări fără negociere cu statul respectiv

    ”Poziţia noastră cu privire la situaţia din Kosovo, Metohia, ceea ce este valabil şi pentru Catalonia şi pentru Kurdistan, poziţia noastră este una de principiu. Considerăm că este ilegal să se decidă cu privire la fragmentare unei ţări fără negocieri cu guvernul şi cu statul care este practic singura organizare care reprezintă structurarea unei ţări”, a declarat Teodor Meleşcanu.

    El a invocat şi prevederile Dreptului internaţional.

    ”Prin urmare, noi rămânem fideli acestei poziţii indiferent ce se întâmplă în alte părţi ale Europei sau ale lumii şi sperăm foarte mult că ceilalţi parteneri UE şi din alte organizaţii vor înţelege că este o poziţie de principiu, de principii, pe care o respectăm dacă vrem să respectăm integral prevederile Dreptului internaţional”, a mai spus şeful Diplomaţiei româneşti.

     

  • E OFICIAL: Ungaria a anunţat că va susţine candidatura României la OCDE

    ”Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului cu privire la sprijinirea de către Ungaria a candidaturii ţării noastre pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Menţionăm că lista candidaţilor nominalizaţi pentru negocieri de aderare ar putea să facă obiectul unei decizii în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de astăzi, 25 septembrie 2017, sau cu prilejul reuniunilor viitoare”, precizează MAE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Învăţămintele unui târg

    “Am fost într-o vizită în Kazahstan care a avut două obiective: aniversarea a 25 de ani de relaţii diplomatice între România şi Kazahstan – mai ales că România a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa lor – şi participarea la ziua României în cadrul expoziţiei de la Astana“, a spus ministrul de externe. ”Aniversarea a 25 de ani a permis şi o evaluare a modului în care s-au dezvoltat raporturile dintre România şi Kazahstan; pe lângă aceste două obiective principale la care am participat, a avut loc şi o întâlnire a noastră cu un grup de români care trăiesc în regiunea Karaganda, care este de două ori mai mare decât România ca suprafaţă.“

    Un punct extrem de important, explică ministrul, a fost vizita la Universitatea de Stat din Karaganda – singura universitate din Asia Centrală în care avem un lectorat în limba română. în cadrul relaţiilor economice dintre cele două state, punctul forte este domeniul energetic, remarcă ministrul de externe. ”Dar cu această ocazie, eu am insistat foarte mult asupra necesităţii de a dezvolta şi pe alte domenii cooperarea economică, de a lărgi aria de domenii în care colaborăm şi le-am propus tehnologia informaţiei, agricultura, turismul, cercetarea şi pregătirea tinerilor.“

    O problemă pe care Business Magazin a sesizat-o într-una din ediţiile anterioare a fost cea legată de modul în care a fost organizată prezenţa României la Expo 2017 Astana. Ministrul de externe recunoaşte existenţa unor probleme, dar spune că delegaţia noastră s-a descurcat cât de bine a fost posibil în măsura posibilităţilor şi a bugetului alocat: ”Am vizitat pavilionul Kazahstanului, care evident era cel mai important pavilion; sigur că au avut prezentări mult mai elaborate decât am avut noi, atât pe teme istorice cât şi pe teme de turism sau economice“, a spus Teodor Meleşcanu. ”însă ideea de a aduce în discuţie o temă aproape futuristă, cu energia luminii, prin prezentarea laserului de la Măgurele, a făcut o impresie foarte bună.

    Din câte am discutat neoficial cu cei care se ocupă de organizarea şi desfăşurarea expoziţiei, a fost selectat printre cele mai interesante cinci exponate de la Astana. A fost un element, după părerea mea, foarte-foarte bun. Sigur, întotdeauna se poate face şi mai bine, e vorba şi de o anumită experienţă pe care nu o avem – niciodată nu am participat la o expoziţie de o asemenea magnitudine ca cea de la Astana. în general, târgurile la care participăm noi sunt tematice, destul de modeste, pe turism, pe carte, deci a fost la un alt nivel această participare, am învăţat foarte multe lucruri şi cred că ne vor fi utile în cadrul activităţilor viitoare.“

    în ceea ce priveşte tema deschiderii unei linii aeriene directe între Bucureşti Kazahstan, Teodor Meleşcanu a confirmat interesul ambelor părţi vizavi de subiect. ”E unul dintre proiectele pe care le-am discutat, şi ne gândim mai ales la posibilitatea începerii printr-o cursă pe sezonul de vară care să fie folosită cu prioritate de către turişti. Urmează însă să discutăm şi cu cei de la TAROM, pentru detalii juridice, şi apoi să vedem din punct de vedere economic, în ce măsură ar fi sustenabil. Cei din Kazahstan au linii directe cu toate ţările din regiune, mai puţin cu România. Sigur, totul depinde de eficienţa economică, nimeni nu zboară în pierdere; mai avem însă şi alte posibilităţi, aşa cum ar fi compania Blue Air“, a spus ministrul.

    Ideea centrală a întâlnirii, explică ministrul de externe, a fost cea a deschiderii către alte domenii în afară de cel energetic, unde într-adevăr scăderea preţului petrolului la nivel mondial reduce foarte mult şi valoarea schimburilor comerciale. ”Vom avea pe 5 octombrie o reuniune la care fiecare parte să prezinte proiectele concrete pe care le are, astfel încât să se poată trece la o colaborare mai largă decât cea de-acum, limitată la domeniul energiei. Pe piaţa din Kazahstan există foarte multe produse româneşti de pe vremea când ei făceau parte din Uniunea Sovietică ce se bucură şi astăzi de o apreciere extraordinară – mă refer la mobilă, confecţii şi la încălţăminte.“

    Teodor Meleşcanu spune că reprezentanţi ai Kazahstanului care vin în România pentru prima oară sunt foarte plăcut impresionaţi; ”prin urmare există interes pentru turism în România, tot aşa cum am constatat că şi la noi există interes mai ales pentru Astana, care este un oraş deosebit, cu clădiri futuriste„. Cu toate acestea, cele mai sigure pariuri pentru dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale rămân agricultura şi IT-ul.
     

  • Meleşcanu: România este pregătită să primească încă 1.942 de refugiaţi

    „Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiaţi din Grecia şi din Italia, pe care îi putem reloca în România. Avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiaţi, dar pe lângă aceste lucruri vreau să vă spun foarte direct că România participă masiv la operaţiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiaţi şi salvarea celor care se încumetă la asemenea acţiuni”, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, la Realitatea Tv.

    Meleşcanu a mai afirmat că România şi-a exprimat solidaritatea în problema privind refugiaţii, deşi nu a fost de acord cu stabilirea unor cote fixe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, audiat la DNA în dosarul privind OUG 13

    Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, s-a prezentat marţi dimineaţă la sediul DNA pentru a fi audiat în dosarul deschis de procurori referitor la OUG 13 privind modificarea Codurilor Penale.

    “(Avizul -n.r.) a venit în contextul transformării introducerii în legislaţia română a unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. Nu era de competenţa mea decât această prevedere. Am dat avizul pentru că se traduceau în legislaţia română directivele Parlamentului European şi Consiliului Europei, 216, 342”, a declarat Teodor Meleşcanu.

    Întrebat dacă părea un act menit să favorizeze anumite persoane, ministrul de Externe a precizat că nu se poate pronunţa “pentru că actele juridice nu se referă la anumite persoane, se referă la categorii de infracţiuni”.

    Teodor Meleşcanu a mai menţionat că, din punctul său de vedere, a respectat legislaţia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PSD şi ALDE îşi împart ministerele

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu, la DNA

    Fostul ministru de Externe a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie singur, fără a face declaraţii.

    Potrivit unor surse judiciare, Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, ar fi fost chemat la DNA pentru a fi audiat în calitate de martor într-un dosar în care este vizat un cadru medical militar.

  • Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţia de ministru al Afacerilor Externe

    Declaraţiile lui Teodor Meleşcanu:

    Fac această scurtă prezentare în legătură cu desfăşurarea procesului de vot în străinătate. Am preluat conducerea MAE cu doar 5 zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Obiectivul meu a fost să aducem condiţiile de vot din străinătate la un nivel cât mai apropiat de aşteptările cetăţenilor.

    La nivelul conducerii MAE ne-am deplasat în ziua votului în toate secţiile cu dificultăţi în turul I. Nu am putut suplimenta secţiile de votare, deoarece BEC nu a putut oferi clarificările privind existenţa unei soluţii în acest sens.

    Ne-am asumat responsabilitatea pentru măsurile de fluidizare a votului şi am organizat turul II de o manieră care a permis un număr record de voturi în străinătate.

    Nu au fost semnalate incidente grave privind corectitudinea procesului de vot. Au existat şi excepţii, la Londra, Paris, Muchen, Torino şi altele.

    Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent.

    Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul.

    Teodor Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.


    Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.


    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Teodor Meleşcanu a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora, acesta nevenind în fruntea MAE pentru a rămâne, ci încercând să ajute.

    “Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de extrene şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168 mii de voturi, în turul doi au fost 380 mii . Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta.

  • Teodor Meleşcanu şi-ar putea anunţa demisia de la conducerea MAE

    Teodor Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.

    Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Teodor Meleşcanu a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora, acesta nevenind în fruntea MAE pentru a rămâne, ci încercând să ajute.

    “Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de extrene şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168 mii de voturi, în turul doi au fost 380 mii . Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta.

    Ministrul Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota duminică şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    “Doresc să îmi exprim aprecierea sinceră pentru spiritul civic remarcabil de care au dat dovadă românii care s-au prezentat în număr mare la vot şi care, în pofida unor împrejurări pe alocuri nefavorabile, şi-au exercitat în mod democratic dreptul fundamental de vot”, a precizat, luni, într-un comunicat, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.

    Şeful diplomaţiei a ţinut să îşi exprime regretul şi să adreseze scuze faţă de acei cetăţeni români care, “datorită unor constrângeri ce nu au depins decât într-o anumită măsură de Ministerul Afacerilor Externe, nu au putut să îşi exercite dreptul de vot”. “Nemulţumirile şi insatisfacţia lor nu au trecut neobservate”, a subliniat Meleşcanu.

    Ministrul de Externe a precizat că trebuie trase anumite concluzii după votul de duminică din diaspora.

    “Evoluţia societăţii româneşti şi dinamica prezenţei românilor în afara graniţelor a depăşit cu mult cadrul legislativ actual referitor la organizarea alegerilor. Apreciez că devine necesară o analiză aprofundată la nivelul instituţiilor statului, inclusiv la nivelul Ministerului Afacerilor Externe cu privire la cauzele care au determinat disfuncţionalităţi în procesul de votare în străinătate în vederea identificării acelor soluţii legislative care să corespundă situaţiei actuale şi de perspectivă a electoratului românesc şi asigure, fără sincope, condiţiile pentru ca românii să îşi poată exercita dreptul de vot în condiţii de normalitate oriunde s-ar afla pe glob”, a afirmat Meleşcanu.

    Totodată, el a susţinut că Ministerul Afacerilor Externe, în limita competenţelor şi atribuţiilor, “a depus toate eforturile şi a luat toate măsurile care au depins de aceasta pentru a asigura condiţiile în vederea desfăşurării votului în secţiile din străinătate pe un fond de corectitudine, legalitate şi neutralitate”.

    În pofida numărului record de votanţi în diaspora – 378.811 – la mai multe secţii de vot, printre care Munchen, Torino, Paris sau Londra, numeroşi români nu au putut să voteze.

  • Ungureanu cere demisia lui Meleşcanu “de urgenţă”: Este un gest elementar de respect faţă de românii din diaspora

    “Este absolut scandalos ceea ce s-a întâmplat la votul cetăţenilor români din diaspora, iar ceea ce se întâmplă acum, în aceste momente, la Torino, unde cetăţenii români care aşteptau la coadă au fost împrăştiaţi cu gaze lacrimogene cu 20 de minute înainte de încheierea timpului de vot, şi la Paris, ne determină să cerem în mod apăsat demisia de urgenţă a ministrului Afacerilor Externe. Este în situaţia de faţă măcar un gest elementar de respect pentru cetăţenii români care au încercat să-şi exercite dreptul constituţional de a vota în afara ţării”, a declarat Ungureanu.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene.

    Câteva sute de persoane se aflau, duminică, în jurul orei locale 20.45, în faţa secţiei de votare din Torino – Italia, unde la un moment dat au fost împrăştiate gaze lacrimogene.

    Potrivit unor relatări ale românilor aflaţi la coadă pentru a-şi exercita dreptul la vot, gazele lacrimogene ar fi fost împrăştiate de către forţele de ordine italiene.