BusinessMagazin

Tag: mediul urban

  • O colecţie de fotografii impresionante ce au câştigat premii peste tot în lume – GALERIE FOTO

    Există o vorbă care spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte şi nu putem fi decât de acord. Există oameni dedicaţi de pe tot globul care surprind momente impresionante atât în natură, cât şi în mediul urban, surprind tradiţii şi momente impresionante, iar unele dintre aceste fotografii sunt premiate la concursuri internaţionale. În galeria foto de mai jos puteţi vedea câteva dintre fotografiile impresionante ce au adunat premii şi recunoaştere la diferite concursuri de fotografie din lume.

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români lucrează ore suplimentare şi sunt stresaţi

    73% dintre angajaţii români care au participat la studiul ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România apreciază că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, în timp ce 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

    Totuşi, peste jumătate (55%) dintre salariaţii români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

    43% dintre angajaţii români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

    Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte proastă” şi 10 înseamnă „foarte bună”, angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

     

     

  • Pe ce îşi cheltuie românii banii de sărbători

    Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),

    Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.

    Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).

    În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

    Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

     

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • 30% dintre românia au apelat cel puţin o dată la serviciile unui psiholog

    ISRA Center Marketing Research a realizat un studiu de piaţă de tip Omnibus prin care şi-a propus să investigheze frecvenţa şi motivele pentru care românii din mediul urban mediu si mare apelează la serviciile unui psiholog.

    Aproximativ 3 din 10 români din mediul urban mediu şi mare afirmă că au apelat cel puţin o dată la serviciile unui psiholog, procentul lor fiind semnificativ mai mare în rândul bărbaţilor (32%) comparativ cu cel al femeilor (22%). Motivaţiile care generează nevoia de a apela la un psiholog sunt diferite pentru cele două sexe. Procentul mai mare de bărbaţi se datorează faptului că cei mai mulţi dintre bărbaţi se adresează psihologului din motive mai degrabă practice cum ar fi obţinerea avizului psihologic pentru angajare sau medicina muncii (43% comparativ cu 22% în rândul femeilor), dar şi pentru întocmirea dosarului pentru permisul de conducere (12% comparativ cu 6% în rândul femeilor).

    Dintre românii care au fost cel puţin o dată la psiholog, doar 15% apelează în continuare la astfel de servicii, majoritatea în mod ocazional, atunci când simt nevoia. Dintre cei care în prezent nu apelează la serviciile unui psiholog, indiferent dacă au avut sau nu o astfel de experienţă în trecut, 22% spun insă că intenţionează să facă acest lucru în viitor.

    Cu toate că este mai degrabă o practică restrânsă, mai bine de 8 din 10 români din mediul urban mediu şi mare se declară deschişi în a apela la un psiholog, o parte dintre ei doar în situaţii grave sau foarte grave (34%), în timp ce aproximativ jumătate ar apela ori de câte ori ar simţi nevoia.

    În contrast cu bărbaţii, femeile se adresează psihologului mai degrabă în alte tipuri de situaţii decât cele menţionate mai sus. 24% dintre femei au apelat cel puţin o dată la serviciile unui psiholog pentru că s-au confruntat cu probleme personale (comparativ cu 14% dintre bărbaţi), 17% pentru că au considerat că este util pentru dezvoltarea lor personală (comparativ cu doar 8% dintre bărbaţi), în timp ce 14% au apelat la astfel de servicii pentru a-şi înţelege mai bine comportamentul şi reacţiile (comparativ cu doar 6% dintre bărbaţi).

    Aproximativ jumătate dintre românii din mediul urban mediu şi mare consideră că este important ca atât în învăţământul preuniversitar şi universitar, cât şi la locul de muncă, să existe posibilitatea de a beneficia de serviciile unui psiholog. Pe de altă parte, prezenţa psihologului în spitale, cu scopul de a consilia şi sprijini pacienţii, este considerată ca fiind importantă de mai bine de 8 din 10 români din mediul urban mediu şi mare. Aşa cum era de aşteptat, în favoarea accesului la psiholog se poziţionează mai degrabă femeile decât bărbaţii.

    Studiul a fost realizat in perioada 23.06.2015 – 10.07.2015 pe un esantion de 1.016 respondenti, reprezentativ pentru populatia din zona urbana (orase peste 50.000 de locuitori), cu varsta intre 18 si 64 de ani. Marja de eroare este de  ±3.1% la un nivel de probabilitate de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui studiu cantitativ de tip Omnibus, prin metoda interviurilor telefonice.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 21: 11,34 milioane de români

    Au votat în total 11.341.521 de cetăţeni, din care 10.044.464 pe listele permanente, prezenţă calculată pe baza datelor primite de la 18.553 de secţii din totalul de 18.553 organizate pe teritoriul ţării.

    În mediul urban, prezenţa a fost de 61,41%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (54,72%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 62,88%, mai mare decât în 2009 (60,11%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 80,17%, Cluj – 69,56%, Olt – 67,57%, Giurgiu – 67,16%, Sibiu – 66,61%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 47,82%, Covasna – 49,87%, Satu Mare – 52,97%, Vaslui – 53,00%, Neamţ – 55,37%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 21 a fost de 65,53%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 72,60%, în sectorul 2 – 66,51%, în sectorul 3 – 59,98%, în sectorul 4 – 65,70%, în sectorul 5 – 62,21% şi în sectorul 6 – 69,22%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 21, era de 54,90%.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Peste 11 milioane de alegători au votat la alegerile prezidenţiale

    În mediul urban, prezenţa a fost de 57,50%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (50,59%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 60,23%, mai mare decât în 2009 (57,51%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 73,66%, Olt – 64,82%, Cluj – 64,66%, Sibiu – 63,09%, Giurgiu – 63,01%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 44,21%, Covasna – 46,43%, Satu Mare – 50,20%, Vaslui – 51,17%, Maramureş – 53,20%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 19 a fost de 60,25%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 66,85%, în sectorul 2 – 61,35%, în sectorul 3 – 55,06%, în sectorul 4 – 60,43%, în sectorul 5 – 57,03% şi în sectorul 6 – 63,61%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 19, era de 50,13%. Datele pentru prezenţa la vot în străinătate vor fi furnizate la orele 21,00 şi 1,00.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 22,30.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 16

    În mediul urban, prezenţa a fost de 43,75%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (37,51%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 45,52%, mai mare decât în 2009 (43,66%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 53,52%, Olt – 49,72%, Vâlcea – 48,69%, Teleorman – 47,90%,  Argeş – 47,82%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 30,74%, Covasna – 32,27%, Satu-Mare –  36,64%, Mureş – 38,35%, Caraş-Severin – 39,57%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16 a fost de 45,64%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 51,46%, în sectorul 2 – 46,62%, în sectorul 3 – 41,51%, în sectorul 4 – 46,07%, în sectorul 5 – 42,07% şi în sectorul 6 – 48,37%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 16, era de 38,05%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 20,30 şi 22,30. Datele pentru prezenţa la vot în străinătate vor fi furnizate la orele 21,00 şi 1,00.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 27,58%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (23,32%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 26,72%, mai mare decât în 2009 (24,94%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 32,17%, Olt – 31,67%, Teleorman – 31,10%,  Constan]a – 30,99%, Dâmboviţa – 30,83%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 18,43%, Covasna – 19,01%, Satu-Mare – 21,49%, Mureş – 22,91%, Maramureş – 22,94%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 27,48%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 31,11%, în sectorul 2 – 28,12%, în sectorul 3 – 24,86%, în sectorul 4 – 28,07%, în sectorul 5 – 24,75% şi în sectorul 6 – 29,33%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 23,34%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 10

    În mediul urban, prezenţa a fost de 8,37%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (6,98%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 8,72%, mai mare decât în 2009 (8,27%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Olt – 11,63%, Teleorman – 11,34%,  Ilfov – 10,97%, Dâmboviţa – 10,85%, Dolj – 10,63%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 4,69%, Covasna – 5,28%, Suceava – 6,69%, Maramureş – 6,72%, Sălaj – 6,77%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10 a fost de 7,68%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 8,63%, în sectorul 2 – 7,90%, în sectorul 3 – 7,03%, în sectorul 4 – 7,83%, în sectorul 5 – 7,09% şi în sectorul 6 – 8%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10, era de 6,44%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30.