BusinessMagazin

Tag: mediul rural

  • Cum se trăieşte în “Mica Germanie” din România. „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie”

    Cine a zis că în mediul rural nu se poate de trăit îmbinând tehnologiile şi comodităţile moderne?
    Cel care a gândit acest lucru, a greşit amarnic. Starea în care a ajuns Satul Mare din România, este un exemplu pentru multe oraşe mari de la noi din ţară.

    Localitatea, unde locuiesc puţin peste o mie de oameni, este dotată cu toate cele ce trebuie, totul datorită investiţiilor europene care au contribuit la o dezvoltare incredibilă a regiunii.

    Reţele de canalizare şi apă potabilă, drumuri asfaltate şi o sală de sport cu 180 de locuri – sunt câteva dintre investiţiile făcute cu bani europeni în comuna Petreşti. Localitatea cu 1300 de oameni, majoritatea şvabi, se laudă cu facilităţi la care unele oraşe poate doar visează. Nu a fost însă uşor, informează digi24.ro.

    Csaba Karadi, primarul comunei Petreşti: „Acum 10-15 ani, ne-am dat seama că din surse proprii nu prea avem ce să facem multe şi frumoase în comuna noastră şi ne-am axat pe proiecte de finanţare europene. În jur de 7 milioane de euro, deci o sumă destul de mare.”

    Bani care au fost folosiţi cu folos.

    Adina Hajdu – directoarea Şcolii Gimnaziale “Dr. Ştefan Vonhaz” din Petreşti: „Şcoala noastră în 2011 a fost renovată şi a fost dotată cu table inteligente, table smart, laptopuri, televizoare LCD, calculatoare, inclusiv două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi.”

    Autorităţile au amenajat pe 12 hectare şi un parc industrial.

    Otto Marchio – viceprimarul comunei Petreşti: „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie, nu se plăteşte pentru autorizaţia de construcţie, plus ca în zona exista forţă de muncă calificată.”

    Bani europeni au fost investiţi şi pentru distracţia localnicilor.

    Trei ani la rând Petreştiul a fost desemnat de Consiliul Judeţean “cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”.

    Csaba Karadi – primarul comunei Petreşti: „În primul an am primit premiu o maşină nou-nouţă. De atunci, în fiecare an, primim 10 mii de euro. Anul trecut am luat utilaje, tractor de tuns iarba, coasa, anul acesta am zis că amenajăm birourile, am schimbat calculatoarele.”

  • Cum se trăieşte în “Mica Germanie” din România. „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie”

    Cine a zis că în mediul rural nu se poate de trăit îmbinând tehnologiile şi comodităţile moderne?
    Cel care a gândit acest lucru, a greşit amarnic. Starea în care a ajuns Satul Mare din România, este un exemplu pentru multe oraşe mari de la noi din ţară.

    Localitatea, unde locuiesc puţin peste o mie de oameni, este dotată cu toate cele ce trebuie, totul datorită investiţiilor europene care au contribuit la o dezvoltare incredibilă a regiunii.

    Reţele de canalizare şi apă potabilă, drumuri asfaltate şi o sală de sport cu 180 de locuri – sunt câteva dintre investiţiile făcute cu bani europeni în comuna Petreşti. Localitatea cu 1300 de oameni, majoritatea şvabi, se laudă cu facilităţi la care unele oraşe poate doar visează. Nu a fost însă uşor, informează digi24.ro.

    Csaba Karadi, primarul comunei Petreşti: „Acum 10-15 ani, ne-am dat seama că din surse proprii nu prea avem ce să facem multe şi frumoase în comuna noastră şi ne-am axat pe proiecte de finanţare europene. În jur de 7 milioane de euro, deci o sumă destul de mare.”

    Bani care au fost folosiţi cu folos.

    Adina Hajdu – directoarea Şcolii Gimnaziale “Dr. Ştefan Vonhaz” din Petreşti: „Şcoala noastră în 2011 a fost renovată şi a fost dotată cu table inteligente, table smart, laptopuri, televizoare LCD, calculatoare, inclusiv două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi.”

    Autorităţile au amenajat pe 12 hectare şi un parc industrial.

    Otto Marchio – viceprimarul comunei Petreşti: „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie, nu se plăteşte pentru autorizaţia de construcţie, plus ca în zona exista forţă de muncă calificată.”

    Bani europeni au fost investiţi şi pentru distracţia localnicilor.

    Trei ani la rând Petreştiul a fost desemnat de Consiliul Judeţean “cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”.

    Csaba Karadi – primarul comunei Petreşti: „În primul an am primit premiu o maşină nou-nouţă. De atunci, în fiecare an, primim 10 mii de euro. Anul trecut am luat utilaje, tractor de tuns iarba, coasa, anul acesta am zis că amenajăm birourile, am schimbat calculatoarele.”

  • Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară

    Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­şelor şi crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.

    Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

    Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară 

  • STUDIU: Ce se întâmplă atunci când africanii ”adoptă” dieta unui american timp de 2 săptămâni

    În cadrul unui studiu, cercetătorii au cerut participanţilor, 20 de americani iubitori de alimente fast food, să facă schimb de obiceiuri alimentare cu 20 de persoane care trăiesc în mediul rural din Africa de Sud, scrie Mediafax

    Potrivit Descoperă, rezultatul studiului a fost că, în termen de două săptămâni, sud-africanii au avut schimbări “remarcabile” în biomarkerii care indică riscul de cancer de colon. Pe când americanii şi-au redus foarte mult aceşti bioindicatori datorită noii lor diete specifice mediului rural african.

    “În doar două săptămâni, o schimbare a dietei dintr-una occidentalizată la una africană tradiţională, bogată în fibre şi săracă în grăsimi, a redus aceşti biomarkeri ai riscului de cancer”, a declarat cercetătorul principal Stephen O’Keefe, de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Cum arată cel mai bine cotat hotel de lux din Marea Britanie. O cameră te costă peste 1.000 de lire pe noapte – GALERIE FOTO

    Belmond Le Manoir aux Quat’Saisons a fost desemnat ca fiind cel mai bun hotel din Regatul Unit în 2016 de către Tripadvisor, după ce a primit peste 1 milion de recenzii, scrie Business Insider.

    Hotelul  Belmond este situat într-un conac reconstruit situat în mediul rural din Oxfordshire.  Are 32 de camere şi apartamente cu un design unic, un restaurant cu două stele Michelin şi grădini frumos amenajate în care te poţi relaxa. Acesta a fost clasat, de asemenea, al treilea cel mai bun hotel din Europa, iar pe plan mondial a reuşit să obţină locul al şaselea. Totuşi, nu este ieftin. O noapte te poate costa peste 1.000 de lire.

     

  • Iată ce se întâmplă atunci când africanii din mediul rural ”adoptă” dieta unui american pentru 2 săptămâni

    Este cunoscut faptul că o dietă bogată în produse alimentare procesate nu face nimănui niciun favor, dar un studiu recent a oferit o perspectivă depre cât de repede alimentele fast-food pot declanşa schimbări biologice.

    În cadrul studiului, cercetătorii au cerut participanţilor, 20 de americani iubitori de alimente fast food, să facă schimb de obiceiuri alimentare cu 20 de persoane care trăiesc în mediul rural din Africa de Sud.

    Rezultatul studiului a fost surprinzător!

    Iată ce se întâmplă atunci când africanii din mediul rural ”adoptă” dieta unui american pentru 2 săptămâni

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români lucrează ore suplimentare şi sunt stresaţi

    73% dintre angajaţii români care au participat la studiul ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România apreciază că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, în timp ce 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

    Totuşi, peste jumătate (55%) dintre salariaţii români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

    43% dintre angajaţii români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

    Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte proastă” şi 10 înseamnă „foarte bună”, angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

     

     

  • Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii comunelor au averi de sute de mii de euro lucrând numai în funcţii publice

    Iniţiativa de a oferi pensii speciale foştilor primari şi consilieri locali pune lanterna pe o categorie despre care s-a vorbit prea puţin până acum în România: primarii din mediul rural, dintre care mulţi au ajuns la averi de sute de mii de euro şi terenuri agricole în proprietate de zeci de hectare lucrând doar în funcţii publice în ultimii ani.

    Zeci de hectare de terenuri agricole şi mii de metri pătraţi de terenuri intravilane, câte 2-3 locuinţe, tablouri şi bijuterii de 400.000 de euro, credite bancare de 500.000 de euro acordate unor persoane cu salarii de 500 de euro pe lună şi datorii către persoane fizice de 750.000 de euro – acestea sunt doar câteva dintre „activele“ primarilor din cele mai bogate zece comune din România.
    Într-un exerciţiu jurnalistic, ZF prezintă astăzi câteva exemple de averi dobândite de primarii comunelor care fac parte din topul celor mai bogate şi al celor mai sărace comune din România, folosind un clasament realizat în funcţie de indicele de dezvoltare umană locală (care măsoară bunăstarea unei localităţi în funcţie de criterii precum starea de sănătate a populaţiei, educaţia, situaţia economică).

    Un exemplu inedit este cel al lui Anton Valeriu, primarul comunei Corbeanca din judeţul Ilfov, aflată pe locul 2 în topul celor mai bogate comune din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană, care a reuşit să obţină împrumuturi din finanţări private semnificative, deşi a câştigat în 2014 un salariu de 2.150 de lei pe lună (cca 480 de euro net) din activitatea sa de bază, de primar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Energizantul românesc care se vinde mai bine decât Red Bull şi Burn

    “Produsele ieftine au câştigat teren şi în mediul rural datorită distribu­ţiei foarte bune într-un mediu în care produsele premium nu ajunseseră. Unele branduri au văzut o oportunitate de creştere în mediul rural“, explică un executiv din piaţă evoluţia brandurilor situate pe segmentul economic de preţ. 

    Anul trecut consumul de băuturi energizante s-a situat la 24 milioane de litri, adică puţin peste 1 litru per capita.

     

  • Energizantul românesc care se vinde mai bine decât Red Bull şi Burn

    “Produsele ieftine au câştigat teren şi în mediul rural datorită distribu­ţiei foarte bune într-un mediu în care produsele premium nu ajunseseră. Unele branduri au văzut o oportunitate de creştere în mediul rural“, explică un executiv din piaţă evoluţia brandurilor situate pe segmentul economic de preţ. 

    Anul trecut consumul de băuturi energizante s-a situat la 24 milioane de litri, adică puţin peste 1 litru per capita.