Tag: MBA

  • Încă două săptămâni pentru înscrieri la burse de studiu cu reduceri de până la 35% la programul WU Executive MBA Bucharest

    Viitorii studenţi pot beneficia de reducerea de până la 12.000 de euro din valoarea totală de 35.000 euro a şcolarizării, prin depunerea aplicaţiilor până la sfârşitul lunii septembrie.

    Prezent pe piaţă românească de 11 ani, WU Executive MBA desfăşurat în Bucureşti şi Viena a fost desemnat “Cel mai bun program de Executive MBA din România”  în 2008, 2010, 2014 şi 2015 şi se află în top 50 EMBA-uri la nivel mondial , înaintea unor universităţi de prestigiu precum University of Washington sau Copenhagen Business School. De asemenea, este în prezent singurul program triplu acreditat (EQUIS, AACSB şi AMBA) din România.

    Bursele se acordă în ordinea aplicaţiilor şi pe baza dosarului de înscriere în program, care trebuie să conţină un set de documente în limba engleză (cerere de aplicare online, curriculum vitae, 2 scrisori de recomandare, scrisoare de motivaţie, copia tradusă a diplomei de licenţă, foaia matricolă cu notele obţinute în timpul studiilor universitare, o fotografie digitală recentă, copie a paşaportului).

    “Prin sesiunile de burse de până la 35% urmărim să facilităm accesul managerilor şi antreprenorilor români la un program managerial recunoscut la nivel mondial, special conceput pentru a răspunde provocărilor reale cu care aceştia se confruntă în mediul actual de afaceri. De 11 ani programul WU EMBA se află în topul preferinţelor studenţilor români pentru avantaje precum calitatea cursurilor şi a predării, învăţarea interdisciplinară, competenţa internaţională şi networking-ul cu profesionişti din domenii şi culturi diverse. Programul de burse se adresează tuturor managerilor şi antreprenorilor, femei şi bărbaţi, cu condiţia să întrunească regulile de participare.” a declarat Prof. Bodo B. Schlegelmilch, directorul academic  al programului Executive MBA Bucharest.

    În cei 11 ani, 260 de cursanţi au absolvit programul WU Executive MBA Bucharest, dintre care peste 40% ocupă poziţii de top management şi aproximativ 60% poziţii de middle management. Domeniile predominante din care aceştia provin sunt industria de finanţe/bănci/asigurări (35%), IT&Telecomunicaţii (15%) şi FMCG, retail şi industria manufacturieră (7% fiecare). În urma terminării programului, aproximativ 60% din absolvenţi au beneficiat de creşteri salariale de până la 50% sau chiar dublări de salariu (7%). De asemenea, peste 30% au avansat în carieră, peste 35% şi-au schimbat locul de muncă, iar 10% dintre aceştia şi-au lansat propria afacere.

    Succesul programului se datorează atât reputaţiei profesorilor de la unele dintre cele mai prestigioase universităţi internaţionale: IESE Business School – Spania, INSEAD – Franţa şi Carlson School of Management – USA, cât şi celor două rezidenţiate internaţionale din cadrul programului, în Austria şi USA, care oferă studenţilor ocazia de a interacţiona cu managerii din diverse companii aflate în tranziţie sau într-o faza de dezvoltare şi globalizare a business-ului.

    Acestor beneficii, li se adaugă şi structura specială a cursurilor, axată în proporţie de peste 80% pe studiile de caz internaţionale exclusive, aplicate pe situaţiile actuale ale companiilor, tehnică de curs care permite şi încurajează interacţiunea studenţilor între ei şi cu alumni, prin organizarea de guest lectures şi, de asemenea, calitatea sesiunilor de e-learning, suportul tehnic pus la dispoziţia cursanţilor (ex: tabletă de ultima generaţie) şi accesul on-line la biblioteca Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena.

    Programul de Executive MBA din România se adresează managerilor cu o experienţă de minim 5 ani, care au înregistrat un progres solid în carieră. Termenul de înscriere la Executive MBA este 15 octombrie 2017. Acesta se va desfăşura pe parcursul a 14 luni, în regim part time, studenţii având astfel posibilitatea de a-şi continua activitatea profesională. Pentru mai multe informaţii despre program şi condiţiile de înscriere, cei interesaţi sunt rugaţi să acceseze WU Executive MBA Bucharest.

    WU Executive Academy este parte a Vienna University of Economics and Business (WU), cea mai mare universitate de business din Europa şi una din cele două universităţi de afaceri din lume vorbitoare de limba germană care îndeplinesc standardele înalte ale acreditărilor AACSB, AMBA si EQUIS. Cu o tradiţie de peste 100 de ani, WU este unul dintre principalii furnizori de educaţie managerială din Europa Centrală şi de Est, iar programele şi rezidenţiatele sale se desfăşoară în peste 15 ţări de pe 4 continente. Portofoliul WU Executive Academy include atât programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, cât şi certificări universitare, programe corporate şi diverse seminarii.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • Universităţile din străinătate anunţă deschiderea sesiunii de admitere în 15 minute

    15 univeristăţi din Marea Britanie şi una din Olanda sunt deschise anul acesta să primească studenţi pe ultima sută de metri, adică pe cei care nu au apucat să ia o decizie legată de studiile universitare sau care vor să-şi schimbe opţiunile iniţiale. Tinerii pot aplica pentru programe de licenţă, master, MBA sau pentru programe de “foundation” dacă au nevoie de an pregătitor pentru studiile universitare clasice sau au note mai mici la Bacalaureat.

    „Programele pregătitoare sau foundation, prin prisma faptului că predarea se desfăşoară în clase mici, cu mai puţini studenţi, mai multe ore de contact direct cu profesorii şi suport suplimentar pentru cunoaşterea limbii engleze, oferă garanţia progresiei în anul 1 universitar. În această perioadă se vor familiariza cu materiile de studiu, mediul şi limba.După efectuarea acestui an pregătitor, studenţii vor da un examen pentru a intra la programul clasic de studiu universitar. Pentru tinerii români este îmbucurător faptul că a crescut numărul de universităţi care vin în România pentru a face admiterea pe loc, la programele pe care le mai au disponibile. Anul trecut am avut 6 universităţi prezente la noi, iar acum vor veni în România 16 universităţi care vor face interviuri şi vor da răspunsul pe loc privind admiterea. Important de ştiut este că tinerii trebuie să fi susţinut cu succes Bacalaureatul şi să aibă un atestat de engleză B2 ”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu. 

    Ultima sesiune unde tinerii din România pot fi admişi pentru studii în străinătate cuprinde programe diverse de la Computers, Networking and Communications Technology, Business and Finance, Fine arts, Architecture, Film, Radio and TV Studies, Tourism Management, la Oil and Gas Management şi multe altele.Reprezentanţii celor 16 universităţi vor fi prezenţi la Bucureşti pe 11 iulie la Sheraton Hotel şi îşi vor continua periplul la Timişoara, Cluj şi Iaşi pe 12, 13 şi 14 iulie.

    Universităţile care vor susţine anul acesta în România procesul de admitere în 15 minute sunt:  Canterbury Christ Church University, Coventry University, Keele University, Lancaster University, Middlesex University, London Brunel International College, Plymouth University International College si Plymouth University  (parte a NAVITAS), Northampton University, SAE Creative Media Institute, Sheffield Hallam University, Swansea University, University of Essex, University of Sunderland, York St. John University din Marea Britanie şi HZ University of Applied Sciences din Olanda.

    Cum se face admiterea doar 15 minute?

    Admiterea la un program de licenţă, master, MBA sau chiar an pregătitor se poate face în maxim 15 minute în cadrul întâlnirilor care au loc în perioada 11-14  iulie la  Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va ajuta cu pregătirea dosarului, iar de la întâlnirea cu universitatea, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie, dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă să schimbe universitatea sau domeniul. În plus, aceştia pot aplica şi susţine interviuri la una sau la mai multe universităţi participante”, precizează Ana Maria Papp.

    La aceasta sesiune de admitere pe loc pot avea acces şi tinerii care nu pot ajunge într-unul din cele patru orase. Aceştia pot susţine interviurile prin Skype, după ce au urmat aceleaşi proceduri de pregătire a dosarului de admitere, cu ajutorul consultanţilor IntegralEdu.   

     

  • Şcoala de afaceri care oferă cel mai bun program de MBA din lume

    Este pentru al doilea an consecutiv când şcoala de afaceri, care are campusuri în Franţa (în Fontainebleau, înfiinţat în 1957) şi în Singapore (înfiinţat în 1999), ocupă primul loc în topul FT. MBA-ul oferit de Insead se remarcă în special prin diversitate, 95% dintre studenţi fiind internaţionali.

    Stanford Graduate School of Business din California este pe locul doi în topul din acest an, în creştere faţă de locul 5 deţinut în 2016. Pe locul trei în topul celor mai bune programe de MBA este Wharton, oferit de şcoala de afaceri a University of Pennsylvania.

    Programele oferite de Harvard Business School, London Business School şi MIT Sloan School of Management, trei dintre cele mai longevive programe de MBA aflate pe primele locuri în topul realizat de FT de-a lungul anilor, au pierdut teren în faţa competitorilor. Harvard a pierdut două locuri, căzând pe poziţia 4, pentru prima dată în nouă ani de când şcoala de afaceri a ieşit din top 3.

    1. Insead
    2. Stanford Graduate School of Business
    3. University of Pennsylvania: Wharton
    4. Harvard Business School
    5. University of Cambridge: Jurdge
    6. London BUsiness School
    7. Columbia Business School
    8. IE Business School
    9. University of Chicago: Booth
    10. Ise Business School

  • Opinie Rareş Măcinică: Madagscar – Smile & Wave Boys, Smile and Wave…

    De fapt nici nu se întâmplă asta, pentru că exporturile României sunt făcute de multinaţionale. În top 100 exportatori, doar 2% sunt companii cu capital românesc. Ce înseamnă asta? Păi arată că economia României este una de tip „lohn”. Doar forţa de muncă ieftină este principala raţiune a investiţiilor străine aici. Aducem materie primă, producem bunuri finite şi exportăm către alte ţări. Noi nu avem producţie autohtonă, asta înseamnă că orice criză într-un context geopolitic care implică Europa, va destabiliza economia României.

    Dar am fi oare pregătiţi de ieşirea pe pieţe externe? Un exemplu banal, dar sugestiv, ne spune că avem IT-işti mulţi şi buni în ţară, însă firmele româneşti, conform Eurostat, se află pe ultimul loc în Europa în clasamentul celor care au un site propriu, în jur de 42%, faţă de Danemarca (92%), Suedia (89%), Austria (86%). Suntem pe penultimele locuri în Europa când vine vorba de prezenţa pe social media şi bloguri. Un lucru de bază în ziua de azi pentru un antreprenor care doreşte să îşi prezinte oferta pe pieţe externe…

    Exporturile în Africa şi Orientul Mijlociu, Asia, America au cunoscut din 1990 încoace un trend abrupt descendent (peste 50-60% scădere). În ţările din aceste regiuni, nu contează valoarea exporturilor, ci Marja mare, Valoarea Adăugată! Mai mult, realizarea unei balanţe comerciale excedentare, ne ajută la echilibrarea deficitului extern. De exemplu, în Orientul Mijlociu şi Apropiat avem un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde euro. Aproape de această cifră suntem şi în statisticile exporturilor către Africa. În total, avem comerţ în 17 ţări non UE, cu balanţă comercială pozitivă, rezultând un excedent de peste 20 miliarde euro. Atenţie, asta reprezintă cu 50% mai puţin faţă de acum 27 de ani. Să realizăm ce înseamnă scăderea: în 2015 deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,4 miliarde de euro.

    Nu trebuie să mergem întotdeauna la pomul lăudat. Iată că România a reuşit relaţii comerciale cu Swaziland, unde am exportat piese de schimb pentru tractoare, rulmenţi, produse chimice. Madagascar, importuri zero!!!, doar exportăm: frigidere, anvelope, material de construcţii. Cu RS Vietnam avem relaţii economice de peste 30 de ani. Cine nu îşi mai aminteşte de creveţii vietnamezi din anii 80? Un alt exemplu este Mongolia, unde România a şi contribuit cu investiţii la Circul de Stat şi la fabrica de mobilă din Ulan Bator. Marea majoritate a relaţiilor comerciale este formată din export produse româneşti (medicamente, produse alimentare…). Nu în ultimul rând, facem afaceri şi cu Mauritius, nişte insule, de unde importăm ceai, cafea, peşte…

    Mai mult, aflăm că anul trecut programul de promovare a exportului a fost pus în pericol de nouă lege a achiziţiilor din 2016, riscând ca peste 400 de firme româneşti să nu poată participa la târguri internaţionale. Este vorba de Programul de Promovare a Strategiei de Export a României (HG 296/2007), Federaţia Română de Design Vestimentar acuzând ministrul de la acea vreme că nu a făcut nimic să deblocheze situaţia, iar banii necesari fiind bocaţi de Ministerul de Finanţe, Ordonatorul Principal de Credite…

    Avem nevoie nu numai de un program de susţinere a exporturilor, dar mai ales de o echipă de vânzări, probabil din cadrul reprezentanţelor economice din ambasadele noastre, care să meargă cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă “clienţi” (iată o măsurare clară a productivităţii!) pentru firmele româneşti care încă mai produc ceva. Şi nu numai clienţi, dar şi suport informaţional, câţi dintre antreprenorii noştrii au întradevăr cunoştinţele necesare relaizarii unui plan de export.

    Însă în vârful piramidei stă, ca o fată morgana, nevoia urgentă şi disperată de a avea producţie autohtonă, alături de programe masive de cercetare şi inovare. Altfel, vom rămâne cu antreprenoriat majoritar de cafenele şi florarii.

    Iar antreprenori care produc, pot avea oportunităţi şi intern. Avem din ce în ce mai mulţi bani acum (din salarii…) nu îi vom economisi în bănci, ci îi vom cheltui. Pe ce? Pe roşii, castraveţi, televizoare şi medicamente. De unde? Din import, evident.

  • Vrei o mărire de salariu? Vezi care este diploma care-ţi dublează salariul imediat după obţinerea ei

     Ei bine, diploma de MBA se pare că-ţi poate dubla salariul în doar un an de la obţinerea ei şi chiar ţi-l poate tripla în decursul anilor, conform Bloomberg.

    Datele Bloomberg arată că angajaţii care câştigau în medie 50.000 de dolari pe an înainte de MBA au ajuns la un salariu de 90,000 de dolari imediat după încheiera cursurilor şi, în decurs de până la 8 ani au ajuns să câştige în medie 145.000 de euro.

    Totuşi, nimic nu se întâmplă fără niciun sacrificiu deorece costul unui MBA este destul de ridicat: pe lângă taxele de şcoalizare destul de ridicate, cei care urmează cursurile s-ar putea vedea nevoiţi să renunţe şi la actualul loc de muncă. Potrivit Bloomberg, costul unui MBA la Stanford ajunge la 434,000 de dolari, la Universitatea Pennsylvania (wharton) un MBA este 391,000 de dolari, la Harvard 384,000 de dolari, iar la Columbia 379,000 de dolari. În aceste sume sunt incluse taxele de şcolarizare, dar şi salariul pierdut din cauza faptului că studenţii au fost nevoiţi să renunţe la slujbe.

    Cele mai importante programe MBA din lume nu pot fi făcute la seral. Cei care se înscriu sunt nevoiţi să îşi dedice doi ani din viaţă studiilor, chiar dacă asta înseamnă să renunţe la locul de muncă pe care îl au.

    Este clar că o diplomă în administrarea afacerilor are beneficii şi aduce cu ea şi o mărirea a salariul, dar există şi costuri, mai ales că mulţi cursanţi de MBA sunt adulţi cu ani de experienţă pe piaţa muncii, unii sunt căsătoriţi şi au copii. Calculul Bloomberg nu este perfect deoarece nu toţi studenţii renunţă la muncă timp de doi ani, iar unii dintre ei obţin stagii de practică bine plătite în timp verii.

    Potrivit Financial Times, cel mai bun program MBA din lume este oferit de şcoala de afaceri franceză Insead. Potrivit cercetării Global MBA Rankings 2016, un absolvent de Insead câştigă, în medie, un salariu de aproape 12.148 de euro pe lună la trei ani de la absolvirea programului.

    Insead a urcat anul acesta cu trei poziţii în clasament faţă de 2015, când ocupa ce-a de-a patra poziţie.

    Pe locul doi în topul celor mai bune programe de MBA din lume în 2016 se află programul de MBA oferit de şcoala americană de business Harvard Business School (aflată pe primul loc în 2015), urmat de programul oferit de şcoala britanică London Business School.

    „Parcurgerea cursurilor reprezintă unghiuri sau puncte de vedere diferite care tratează acelaşi subiect: cum să adaugi valoare unei afaceri, una pentru care lucrezi şi primeşti salariu sau una proprie pe care o dezvolţi singur şi pentru care depui toate eforturile pentru a avea succes. Pasiunea cu care faci lucrurile pot avea intensitate diferită pe măsură ce îţi demonstrezi că acţiunile pe care le faci sunt corecte şi definesc într-o măsură mai mică sau mai mare succesul acelei afaceri“,a declarat pentru Ziarul Financiar George Ştefan, absolvent al programului de Executive MBA oferit de WU Executive Academy.

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Externalizarea timpului

    Acum câţiva ani, imediat după începutul crizei, la o conferinţă de vânzări pe segmentul automotive, a venit vorba despre preţ în decizia de cumpărare. O sală plină ochi cu peste 200 de oameni din vânzări considera că un preţ mic face vânzarea uşoară. |n acel moment, brusc, unul dintre speakeri a cerut celor prezenţi să ridice sus mâna cine conduce o Dacie. Câte mâini credeţi că au fost ridicate? Niciuna… ”De ce?“ A întrebat? ”Are tot patru roţi, uşi, volan şi unul dintre cele mai mici preţuri de achiziţie.“

    Dacă am fi cei mai ieftini, de ce am mai avea nevoie de echipă de vânzări? Am ”salva“ costul cu vânzările (de obicei unul ridicat) şi ne-am baza strategia pe cel mai mic preţ. Dar oare chiar vom dubla astfel portofoliul de clienţi ”buni“ (profitabili, bun-platnici)? Dimpotrivă, paradoxal, pe termen lung, se va întâmpla invers.

    |mi amintesc o poveste tot de la o conferinţă de vânzări. Directorul unei companii dorea să îşi cumpere un laptop performant şi a trimis solicitări către mai mulţi furnizori pentru o prezentare. Intră primul, îi arată laptopul, îl deschide, începe să îi explice ce face, cum face, etc.; intră al doilea, procedează la fel, foarte vorbăreţ, o prezentare de nota 10. Clientul ascultă atent. Intră al treilea, se aşază pe scaun, dar fără niciun laptop cu el. Atenţia clientului e deja captată. Fără ezitare, începe să pună întrebări directorului. Cum îşi organizează timpul, cât de mult călătoreşte, dacă utilizează mai mult e-mailul sau alte softuri, un dialog plăcut şi deschis. Apoi, brusc, îi spune clientului: vă rog aşteptaţi 5 minute! Şi pleacă. După exact 5 minute revine, de data aceasta cu o cutie, o desface şi îi spune: acesta este laptopul potrivit pentru dvs. Şi a închis vânzarea. Preţul? Pe ultimul loc!

    Evident că nu avea cu el toate modelele de laptopuri, dar trei mari concluzii reies din astfel de exemple. Prima: a studiat foarte bine cu cine se întâlneşte, astfel că a avut o idee foarte clară ce model de laptop alege. A doua: a pornit de la ce şi-a dorit CLIENTUL (iar când NOI decidem că VREM să cumpărăm conform nevoilor şi dorinţelor noastre, atunci disponibilitatea de a plăti preţul cerut creşte foarte mult). A treia concluzie se traduce prin ”customer-centricity“, mai pe româneşte ”personalizează-ţi“ vânzarea în funcţie de ce i-ar plăcea clientului să cumpere, nu în funcţie de ceea ce ţi-ar plăcea ţie să vinzi.

    Sună banal, dar oare ne gândim la asta înainte de fiecare întâlnire? ”Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte de pomană“, spunea maestrul Dinică în ”Filantropica“. ”Aşa îmi ceri tu 3.000 de dolari? Vino la mine şi impresionează-mă, emoţionează-mă, stoarce-mi o lacrimă“, îi spunea lui Mircea Diaconu.

    Care ar trebui să fie primul subiect în orice întâlnire cu clientul? TIMPUL este răspunsul. ”Our goal is to reduce the number of routine office responsibilities that steal your time, by remotely providing professional administrative services“ (Ţelul nostru este să reducem numărul de activităţi de rutină care vă mănâncă din timpul preţios prin furnizarea de servicii administrative profesionale). Aşa începea un e-mail primit zilele trecute. Adică un virtual assistant care îţi preia în totalitate ”small daily tasks“, de multe ori ineficiente, agasante şi indispensabile. Mi-a atras imediat atenţia. Doar o oră pe zi ”salvată“ clientului, îi aduce, adunat, un câştig de aproape o zi pe lună sau aproape două săptămâni pe an! Aş plăti în plus pentru asta? Categoric da…

    Am fost în urmă cu câţiva ani la un client şi, stând de vorbă la o cafea, îl vedeam mereu agitat, vorbind când cu furnizorul lui extern, când cu cel de transport… Comandase o cantitate de marfă, însă la încărcarea în camion erau diferenţe; nu puteam lega o frază fără să fim întrerupţi. După 30 de minute s-a lăsat în sfârşit liniştea şi atunci mi-am zis: ce ar fi dacă i-aş spune o poveste să îl impresioneze (vezi ”Filantropica“), o poveste în care noi, cei care vindem servicii de logistică, avem datele furnizorului, păstrăm permanent legătura cu el, discutăm înainte de sosirea camionului, suntem în legătură cu depozitul lui, îi comunicăm ziua şi ora sosirii mărfurilor, îi descriem produsele pentru a-şi pregăti echipamentele de descărcare şi a-şi estima corect necesarul de oameni prezenţi. Cât efort doar pentru o comandă de achiziţie? Asta presupunând că merge totul ca la carte, altfel timpul se dublează. Dar dacă am vorbi de 2-3 situaţii de genul ăsta în fiecare zi?

    Nu i-am stors o lacrimă, nu ştiu dacă l-am emoţionat, dar de câştigat contractul, asta am făcut-o sigur, pentru că avem ”docomentu’ stimabile“, vorba lui Zaharia Trahanache din ”O scrisoare pierdută“.

    |n business, la fel ca în viaţa personală, avem o tendinţă naturală de a ”externaliza“ timpul. Englezii numesc asta ”quality time“, debarasat de activităţi care ne ”fură“ timpul, timpul în care ne concentrăm la oportunităţi în business, creşterea eficienţei şi/sau familie. ”One thing I learned in jail is that money is not the prime asset in life. Time is“ (Am învăţat în puşcărie că nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă, ci timpul) spunea Michael Douglas în filmul ”Wall Street: Money Never Sleeps“.

    Să vindem Valoarea serviciului, nu Costul lui. Timpul a devenit atât de preţios, încât fiecare timp ”minimizat“ înseamnă profit ”maximizat“. Şi o demonstrează în zilele şi lunile petrecute cu clienţii în negocieri. Credeţi că în zecile de ore discutăm preţul? Nu, preţul are o pondere de maximum 20% din totalul alocat încheierii unui contract de transport. Ce rămâne… este alocat valorii adăugate… ”externalizării“ timpului.

  • Diploma care-ţi dublează salariul imediat după absolvire

     Ei bine, diploma de MBA se pare că-ţi poate dubla salariul în doar un an de la obţinerea ei şi chiar ţi-l poate tripla în decursul anilor, conform Bloomberg.

    Datele Bloomberg arată că angajaţii care câştigau în medie 50.000 de dolari pe an înainte de MBA au ajuns la un salariu de 90,000 de dolari imediat după încheiera cursurilor şi, în decurs de până la 8 ani au ajuns să câştige în medie 145.000 de euro.

    Totuşi, nimic nu se întâmplă fără niciun sacrificiu deorece costul unui MBA este destul de ridicat: pe lângă taxele de şcoalizare destul de ridicate, cei care urmează cursurile s-ar putea vedea nevoiţi să renunţe şi la actualul loc de muncă. Potrivit Bloomberg, costul unui MBA la Stanford ajunge la 434,000 de dolari, la Universitatea Pennsylvania (wharton) un MBA este 391,000 de dolari, la Harvard 384,000 de dolari, iar la Columbia 379,000 de dolari. În aceste sume sunt incluse taxele de şcolarizare, dar şi salariul pierdut din cauza faptului că studenţii au fost nevoiţi să renunţe la slujbe.

    Cele mai importante programe MBA din lume nu pot fi făcute la seral. Cei care se înscriu sunt nevoiţi să îşi dedice doi ani din viaţă studiilor, chiar dacă asta înseamnă să renunţe la locul de muncă pe care îl au.

    Este clar că o diplomă în administrarea afacerilor are beneficii şi aduce cu ea şi o mărirea a salariul, dar există şi costuri, mai ales că mulţi cursanţi de MBA sunt adulţi cu ani de experienţă pe piaţa muncii, unii sunt căsătoriţi şi au copii. Calculul Bloomberg nu este perfect deoarece nu toţi studenţii renunţă la muncă timp de doi ani, iar unii dintre ei obţin stagii de practică bine plătite în timp verii.

    Potrivit Financial Times, cel mai bun program MBA din lume este oferit de şcoala de afaceri franceză Insead. Potrivit cercetării Global MBA Rankings 2016, un absolvent de Insead câştigă, în medie, un salariu de aproape 12.148 de euro pe lună la trei ani de la absolvirea programului.

    Insead a urcat anul acesta cu trei poziţii în clasament faţă de 2015, când ocupa ce-a de-a patra poziţie.

    Pe locul doi în topul celor mai bune programe de MBA din lume în 2016 se află programul de MBA oferit de şcoala americană de business Harvard Business School (aflată pe primul loc în 2015), urmat de programul oferit de şcoala britanică London Business School.

    „Parcurgerea cursurilor reprezintă unghiuri sau puncte de vedere diferite care tratează acelaşi subiect: cum să adaugi valoare unei afaceri, una pentru care lucrezi şi primeşti salariu sau una proprie pe care o dezvolţi singur şi pentru care depui toate eforturile pentru a avea succes. Pasiunea cu care faci lucrurile pot avea intensitate diferită pe măsură ce îţi demonstrezi că acţiunile pe care le faci sunt corecte şi definesc într-o măsură mai mică sau mai mare succesul acelei afaceri“,a declarat pentru Ziarul Financiar George Ştefan, absolvent al programului de Executive MBA oferit de WU Executive Academy.