BusinessMagazin

Tag: materiale de constructii

  • Cifra de afaceri a grupului Hornbach ajunge la 3,94 miliarde euro

    Cu raportare la o suprafaţă nemodificată şi ţinând cont de eliminarea diferenţelor de curs de schimb, cifrele de afaceri ale magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) au înregistrat la nivelul întregului concern o creştere de 3%. Motorul de creştere a fost reprezentat, la fel ca în anii precedenţi, de filialele internaţionale. De asemenea, Hornbach Baustoff Union GmbH a contribuit la creşterea cifrei de afaceri a concernului, cu un plus de vânzări de 4,8%, ajungând la 229 milioane euro.

    Cele 98 de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit ale Hornbach Baumarkt AG au contribuit la creşterea cifrei de afaceri în exerciţiul financiar 2016/2017 cu 1,5%, la 2.040 milioane euro. Cu raportare la o suprafaţă nemodificată, ceea ce înseamnă fără a lua în calcul inaugurările şi închiderile de magazine pe parcursul ultimelor douăsprezece luni, s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în Germania, pe parcursul aceluiaşi interval, de 1,4%.

    Cele mai importante creşteri s-au înregistrat pe parcursul exerciţiului financiar 2016/2017 din nou în cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri în sectorul DIY a crescut în celelalte state europene cu 9,6%, la 1.670 milioane euro. Cu raportare la o suprafaţă nemodificată şi ulterior eliminării diferenţelor de curs de schimb, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2016/2017 o creştere a cifrei de afaceri cu 5,1%.

  • Constructexpo: Materialele şi manopera se scumpesc, preţul de construcţie la case va creşte în 2017

    Produsele de bază în construcţii, cum sunt fierul-beton, cimentul sau tabla, au acum preţuri cu 30% mai mari faţă de cotaţiile din 2016. De asemenea, materialele pentru finisaje (gresie, faianţă, lemnărie, feronerie) au tendinţa de a se scumpi cu 20% pe fondul creşterii cotaţiilor la ingredientele din care sunt fabricate, arată expozanţii de la Constructexpo consultaţi de MEDIAFAX.

    În plus, salariul minim pe economie – indicator relevant şi în construcţii, ca şi în sectorul producţiei de materiale – a crescut cu 16% în februarie (de la 1.250 la 1.450 de lei) şi va mai creşte în iulie, avansul total fiind de peste 35% în vara 2017 faţă de vara 2016, astfel că şi manopera se scumpeşte.

    „Tabla are deja preţuri mai mari cu 30%, fierul-beton tot cu 30%, plasa e la fel – cam tot ce e din oţel are preţuri ridicate. Iar la materialele pentru finisaje încă n-au apărut noile cotaţii, dar ne aşteptăm la scumpiri de cel puţin 20%. Furnizorii se grăbesc acum să scape de materiale şi să le aducă pe cele cu noile preţuri”, a declarat pentru MEDIAFAX Cosmin Răileanu, administratorul portalului vindem-ieftin.ro, specializat în materiale de construcţii.

    Distribuitorul are şi câteva recomandări pentru cei hotărâţi să-şi construiască în acest an o casă: cumpărarea sau cel puţin arvunirea din timp a principalelor materiale şi… mare atenţie la calitatea acestora.

    „În fiecare an, în perioadele când românii plecaţi în străinătate se întorc în ţară, preţul materialelor de construcţii creşte brusc. Comercianţii speculează astfel de perioade, cum ar fi sărbătorile de Paşte sau luna august când e vacanţă în Occident. De aceea, românii care îşi vor face casă la vară e mai bine să-şi antameze încă de pe-acum materialele, ca să evite puseurile de preţ create artificial în perioadele când chiar începe construcţia”, recomandă distribuitorul.

    Cosmin Răileanu spune că un metru pătrat de construcţie la o locuinţă costă, în medie, 300-400 de euro ca materiale – „restul este profitul comerciantului”. Cu cât va creşte acest preţ în 2017? „Toţi factorii – materiale, transport, manoperă – vor contribui la această creştere, depinde foarte mult de atenţia cumpărătorului şi de abilitatea lui de a negocia fiecare element în parte”, a mai spus Răileanu.

    Şi preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, a semnalat tendinţa de a creşte preţul caselor, în special pe fondul creşterii abrupte a salariului minim pe economie. „Majorarea de salarii din februarie cu siguranţă va produce efecte. Atenţie, că măsura cu TVA zero la tranzacţiile imobiliare (în limita a 100.000 de euro) ar trebui să atenueze aceste tendinţe, dar va fi compensată de creşterea costurilor cu materialele şi cu manopera”, a declarat Laurenţiu Plosceanu, pentru MEDIAFAX. El a refuzat să anunţe o estimare concretă a scumpirii la metrul pătrat construit, pentru că „o cifră avansată de noi i-ar putea avantaja pe unii, însă pe alţii i-ar putea afecta”.

    În urma unui minisondaj realizat de MEDIAFAX în rândurile expozanţilor de la Constructexpo a rezultat că în prezent preţul pe metrul pătrat construit oscilează între 600 de euro şi 900 spre 1.000 de euro pentru o casă de dimensiuni medii, în funcţie de natura materialelor folosite şi de distanţa dintre locul de aprovizionare şi locul şantierului.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Marcel Bărbuţ, CEO Adeplast

    În 2015, AdePlast a raportat o cifră de afaceri de 305,7 milioane de lei şi cu un profit net de 13 milioane lei, nivelul EBITDA fiind de 46 milioane lei. Creşterea cifrei de afaceri faţă faţă de 2014 a fost de 1,75%.

    Antreprenorul spune că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă. S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă.

    „Trebuie să baţi fierul cât e cald”, justifica anterior decizia de a investi 22,5 milioane de euro în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare. Cu această valoare a investiţiilor, antreprenorul se plasează în rândul celor mai activi investitori ai perioadei, într-o vreme când apetitul de dezvoltare era la cote reduse.

  • Cât cheluie românii pe hrana câinilor de companie

    „În egală măsură, observăm că tendinţa românilor este de a-şi îndreapta atenţia către conţinutul hranei, dorind ca aceasta să poată oferi un echilibru optim între nivelurile de proteine, vitamine, grăsimi şi fibre”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, director general al Hornbach România. Cererea de hrană pentru „cel mai bun prieten al omului” se reflectă şi în stocul de aproximativ 230 de tone a categoriei, aceasta cuprinzând atât branduri precum Royal Canin, Pro Plan, DogChow, Opti Life, Brit, Bosch, Pedigree, Friskies, cât şi marca Mr. Beef. Potrivit acestuia, pe lângă hrană, în coşurile de cumpărături pentru patrupezi se mai regăsesc şi accesorii precum zgărzi, lese, jucării, şi, din ce în ce mai des, produse de întreţinere specializate cum ar fi şampon, pieptene sau ghilotină pentru gheare. 

    Bugetele lunare alocate de români pentru hrana câinilor de companie variază între 60 şi 300 de lei. 

    Pe parcursul lunii ianuarie, cele şase magazine Hornbach din România vor organiza o expoziţie dedicată hranei pentru câini sub marca proprie. Expoziţia din magazine prezintă o gamă largă de hrană, având la dispoziţie şi consiliere din partea specialiştilor Hornbach. În cadrul evenimentului, stăpânii pot fi însoţiţi de patrupede, accesul câinilor în magazinele Hornbach fiind permis permanent. 

  • AdePlast investeşte 15 milioane euro într-o fabrică de materiale de construcţii în Oradea

    Producătorul de materiale de construcţii AdePlast va investi 15 milioane de euro într-o fabrică în Oradea, în urma unei înţelegeri cu Consiliul Local.

    Investiţia va fi făcută în următorii doi ani, iar fabrica, situată într-un parc industrial, va fi amenajată pe o suprafaţă de şapte hectare. În fabrica de la Oradea, se vor produce materiale de construcţii şi termoizolaţii. Din parcul industrial va mai face parte încă o firmă.

    În primul semestru al anului, AdePlast a avut vânzări de 161 de milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după cum spune Marcel Bărbuţ, CEO-ul companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce face diferenţa dintre profit şi piedere pe piaţa materialelor de construcţii

    Anul trecut a adus veşti mai bune pentru companiile care produc materiale de construcţii, după ce în 2013 şi 2014 mai mult de o treime din cele 51 de companii din domeniu au înregistrat pierderi. Ce face diferenţa dintre profit şi piedere într-o piaţă în care contează deopotrivă apetitul pentru cheltuieli al firmelor şi al populaţiei?

    Peste 7.000 de angajaţi şi afaceri anuale de peste 3 miliarde de lei reunesc cele 51 de companii din domeniul mortarelor, vopselelor şi polistirenului. Mai mult de o treime dintre aceste firme au înregistrat pierderi în 2014, astfel încât minusurile lor cumulate au depăşit 110 milioane de lei, în timp ce firmele care au făcut profit au câştigat 144 de milioane de lei.

    „Au fost ani foarte grei după izbucnirea crizei economice pentru mulţi jucători din piaţă, pentru că sectorul construcţiilor a fost cel mai afectat. Noi am avut însă inspiraţia şi curajul să investim masiv în această perioadă. Am considerat – şi nu am greşit – că investiţiile în tehnologie de ultimă oră, superautomatizată, ne vor ajuta să avem costuri operaţionale mult mai mici decât competitorii noştri“, spune Marcel Bărbuţ, CEO al AdePlast. Pe parcursul ultimilor ani antreprenorul Marcel Bărbuţ a mizat pe investiţii de peste 20 de milioane de euro în linii de producţie de ultimă generaţie.

    AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat nu numai pentru competitorii săi locali, ci şi pentru reprezentanţele locale ale unor companii internaţionale. În 2014, AdePlast avea 270 de angajaţi, fiecare dintre aceştia generând o producţie de 1,113 milioane de lei şi un profit de peste 55.500 lei. Creşterea eficienţei în toate fabricile şi zonele de activitate ale firmei este urmarea atenţiei dată detaliilor: în fabrica de adezivi de la Ploieşti, de pildă, sunt folosite cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei. Iar pentru a eficientiza la maximum transporturile, camioanele sunt încărcate până la jumătate cu „prafuri“, adică adezivi şi mortare uscate, iar deasupra sunt aşezate pachete cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de aer; polistirenul este foarte uşor dar ocupă mult spaţiu, iar transportul său individual ar fi prea scump.

    Iar toate aceste calcule sunt importante pentru Bărbuţ; rezultatul este că AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat. Alte firme competitoare, pe piaţa de polistiren, au productivitatea pe angajat de câteva ori mai mici: în 2014, Hirsch a avut un profit pe muncitor de aproape 24.000 de lei, iar în cazul Genderka profitul pe angajat a fost de 25.600 lei. Diferenţa este şi mai mare faţă de companii ca Isopor, unde profitul pe muncitor a fost de 822 lei (la o producţie de aproape 470.000 lei), iar în cazul Equator profitul pe muncitor a fost de 584 de lei. În domeniul polistirenului, din cele 20 de firme, opt au înregistrat pierderi. Ponderea este şi mai mare în domeniul mortarelor şi al adezivilor, unde din 23 de concurenţi zece au înregistrat pierderi în 2014.

    Domeniul vopselurilor pare a nu fi la fel de încurcat ca piaţa polistirenului sau a mortarelor, devreme ce din 16 firme doar trei înregistrează pierderi. Anul trecut s-a făcut simţită o revigorare a domeniului, aşa cum declara, pentru ZF, Laurenţiu Lupuşor, directorul general al producătorului de materiale de construcţii Baumit România, deţinut de grupul austriac Schmid Industrie Holding. Iar respectiva revigorare ar trebui să se reflecte în rate de creştere cuprinse între 5 şi 10% anual. „Semnalele sunt foarte solide. În primul rând, eu simt o revigorare în ceea ce priveşte gândirea investitorilor. S-a reajuns la un moment în care nu mai există acea teamă de a investi în construcţii“, spunea Lupuşor.

    Totuşi, doar o parte din companii au anunţat rezultatele anului trecut. Proprietarul AdePlast spune că piaţa produselor destinate termoizolaţiilor creşte într-un ritm al ei, care pare să se intensifice odată cu apropierea de anul 2020, când – cel puţin teoretic – ar trebui să fie deja reabilitate din punct de vedere al consmului de energie termică toate clădirile. „Nu este vorba numai de această ţintă, cât mai ales de mentalitate. Oamenii conştientizează de la un an la altul ca reducerea costurilor cu încălzirea şi confortul propriu-zis oferit de o locuinţă reabilitată termic sunt necesare. În plus, creşterea valorică a vânzărilor pe acest segment provine şi din faptul că sunt folosite materiale de mai bună calitate, deci la preţuri mai mari“, declară Marcel Bărbuţ.

     

  • Black Friday 2015: Praktiker, reduceri de până la 50%

    Praktiker Romania marcheaza ziua de Black Friday prin aplicarea unor reduceri semnificative pentru piata de brico-retail. Incepand cu data de 20 noiembrie, profesionistii sau iubitorii de DIY vor beneficia de reduceri de pana la 50%, se arată în comunicatul companiei.

    Reducerile se aplica la toate categoriile de produse oferite de Praktiker: gradina, decoratiuni, produse pentru amenajari interioare sau exterioare pana la obiecte sanitare, mobila, electrocasnice si materiale de constructii.

    „Praktiker Romania deruleaza lunar campanii promotionale, dar Black Friday aduce reduceri semnificative pentru piata pe care activam noi. In functie de nevoile clientilor nostri, am redus preturile cu pana la 50%, vizate fiind unele dintre cele mai solicitate produseprecumuneltele, decoratiunile, materialele de constructii si de gradina. Campania incepe pe 20 noiembrie si este valabila in limita stocului disponibil. Ne asteptam la vanzari mari in ziua lansarii, motiv pentru care venim in intampinarea clientilor care doresc sa beneficieze de reduceri cu un program prelungit”, a declarat Mirela Ochiana, Marketing Manager Praktiker Romania.

    In data de 20 noiembrie, programul celor 28 de magazine Praktiker va fi prelungit pana la ora 22:00, cu deschidere de la ora 8:30.

    Vezi alte oferte aici

  • Creşterea şi descreşterea Ambient

    Reţeaua de magazine de bricolaj dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan a intrat săptămâna trecută în insolvenţă, cererea fiind aprobată de tribunalul Sibiu.

    Compania a început să întâmpine dificultăţi din 2009, an după ce Ciolan a fost aproape de a se asocia cu EQT, fond de investiţii deţinut de cea mai puternică familie din Suedia. Vânzările au scăzut, compania a fost restructurată, a fost schimbat managementul. Chiar şi aşa, Ambient, aflat cu ani în urmă pe podiumul operatorilor din domeniul bricolajului, nu numai că a pierdut la capitolul vânzări, după ce recordul de 231 de milioane de euro înregistrat în 2008, dar a reintrat pe terenul periculos al pierderilor, care s-au plasat anul trecut la 32 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, sibianul şi-a redus pachetul de acţiuni deţinut în cadrul Ambient la 70%, după ce a cedat 9,99% unui fond de investiţii controlat de BCR pentru a stinge o datorie de 4,5 milioane de euro. Sub marca Ambient operează în prezent 12 magazine, conform informaţiilor de pe site-ul companiei; în 2007, avea 11 centre comerciale şi 35 de magazine în 14 judeţe. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 497 milioane de lei, în scădere cu 20% faţă de 2013. Spre comparaţie, în 2006 antreprenorul sibian avea afaceri de 120 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2005.

    Antreprenorul a investit masiv în perioada de boom economic, numai în 2006 cheltuind 40 de milioane de euro pe extindere, după cum declara anterior pentru Business Magazin.

    „Modul în care au evoluat în ultimii ani sectorul construcţiilor şi cel al comerţului cu materiale de construcţii a arătat că piaţa autohtonă rămâne în continuare una dificilă, o piaţă în care doar firmele care în ultimii ani au adoptat măsuri de consolidare şi eficientizare a afacerii au reuşit să treacă peste dificultăţile acestei perioade“, spun reprezentanţii Ambient într-un comunicat de presă trimis ca urmare a cererii de intrare în insolvenţă.

    Antreprenorul sibian a fondat Ambient în 1993, în oraşul natal, o afacere în domeniul comerţului cu instalaţii şi finisaje pentru locuinţe. Aceasta a ajuns în doi ani la o reţea de şapte magazine proprii sub numele Sanex, toate în Sibiu. În paralel, Ciolan a început şi o afacere de comerţ cu materiale de construcţii, ceea ce a devenit ulterior, în grupul lui, divizia Ambient Structuri. În 1998, reţeaua de magazine Sanex a fost rebotezată, noul nume fiind cel cunoscut până în prezent, iar gama de produse vândute în magazine a fost completată cu materiale de construcţii.

    Afacerea a continuat apoi să crească an de an, ajungând una dintre cele mai puternice 50 de companii de pe piaţa românească. Ba chiar, în ciuda dificultăţilor cu care s-a confruntat în 2009, pe fondul scăderii vânzărilor şi al unui grad mare de îndatorare cauzat de ritmul rapid de extindere, antreprenorul a reuşit să readucă vânzările pe creştere, până în 2012, an până în care au crescut însă şi datoriile, care au ajuns la 435 de milioane de lei. Deşi în ultimii doi ani nivelul datoriilor s-a redus, compania a apelat acum la procedura de insolvenţă.

  • Toamna aduce scumpiri ale locuinţelor. Preţurile pot creşte şi cu 5%

    Dezvoltatorii anunţă preţuri cu 5% mai mari, chiar şi în zonele ieftine ale Bucureştiului. Motivele: scumpirea materialelor de construcţii şi creşterea cererii. Dispuşi să taie din preţuri sunt cei care se pregătesc să toarne fundaţiile. Iar cei care îşi caută o locuinţă şi nu se grăbesc ar putea plăti mai puţin anul viitor, când TVA-ul va scădea, scriu cei de la Digi 24.

    Piaţa imobiliară s-a mai dezmorţit în intreaga ţară după ce băncile au început iar să dea credite. Unii clienţi interesaţi au avut deja prima întâlnire cu reprezentanţii băncii. Ştiu cât pot împrumuta şi cel mai important ce-şi pot cumpăra cu banii respectivi.

    Unii dezvoltatori din zonele mai ieftine, precum vestul sau sudul Capitalei, anunţă creşteri de preţuri.

    Gabriela Balaniuc, consultant imobiliar: „A fost o uşoară creştere de preţuri între 5 şi 10% ca urmare şi a creşterii preţurilor materialelor, cererea este foarte mare. Majoritatea apartamentelor se vând chiar din stadiul de proiect”, mai notează sursa citată.

    Un apartament de două camere în zona de sud a Capitalei poate costa şi sub 40.000 de euro. Nu va fi aproape de o staţie de metrou, pentru asta mai aveţi nevoie de încă 2-3000 de euro. Cerere există însă şi pentru astfel de locuinţe.

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 42 de conturi de Facebook.

    Încasările de anul trecut au fost de 1,3 milioane de euro, în creştere faţă de 2013, când încasările au fost de 1 milioane de euro. Reţeaua de magazine reuneşte acum la 24 de spaţii, dintre care 7 sunt proprii şi 17 francize. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze în următorii ani cifra de afaceri.

    „Avem ghiduri de cumpărături în patru limbi – română, franceză, italiană şi germană – şi vrem să dezoltăm şi în arabă. Avem 18 clienţi în 12 ţări de pe trei continente – Europa, Asia şi Africa. Interesul nostru este să creştem exporturile“, spune antreprenoarea ieşeancă. De mai bine de un an Sophia are un departament special pentru export şi Anamaria Ştefan este încredinţată că „acesta este viitorul“.

    Primii paşi au fost participările la târgurile internaţionale din Birmingham, Paris şi Milano. Exportul reprezintă acum puţin, dar spune că observă de la lună la lună creşteri. „Am început să primim comenzi de la clienţi care ne-au văzut de mai multe ori la târguri. Vor să vadă că suntem activi şi existăm în piaţă“. De pildă, după participarea în toamna anului trecut la un târg, Sophia a primit comenzi din Franţa, Austria, Italia, Elveţia, Belgia, Spania, Dubai, Qatar.

    „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper în domeniul decoraţiunilor pentru casă.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India. Cu studii de profil economic, ieşeanca a intrat în lumea afacerilor de la 20 de ani, când a început să dezvolte o reţea de magazine de telefonie, la care a renunţat patru ani mai târziu, când a pus bazele Sophia.