O problemă de matematică dintr-o culegere de matematică din România, gândită pentru copiii de clasa a 2a, pune în dificultate pe majoritatea adulţilor care încearcă să o rezolve.
Mai jos vă prezentăm textul problemei. Dacă doriţi să vedeţi răspunsul. CLICK AICI.
“Medaliat cu aur la ediţiile din 2016 şi 2017 ale Balcaniadei, Mircea Ciprian Bonciocat (Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti) şi-a reeditat performanţa, obţinând încă o dată punctaj maxim (40 de puncte). Acelaşi punctaj a fost reuşit şi de Edis Memiş (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa), Mihnea Gabriel Doica (laureat cu argint, anul trecut) şi Leon-Roland Bălan-Tribus (ambii elevi la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti), toţi trei medaliaţi, de asemenea, cu aur”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.
Potrivit sursei citate, medaliile de argint au revenit lui Sergiu-Ionuţ Novac (Colegiul Naţional „C. Brediceanu” din Lugoj) şi Ioan-Andrei Nicolae (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).
În anul 2000, Institutul de Matematică Clay a anunţat programul Millenium Prize – o colecţie de şapte probleme de matematică ce nu au fost niciodată rezolvate.
Reflectând importanţa acestor probleme, institutul a decis să ofere 1 milion de dolari persoanei care va rezolva una dintre probleme. În teorie, o persoană cu abilităţi ieşite din comun ar fi putut să câştige până la 7 milioane de dolari.
În 2006, una dintre probleme a fost rezolvată; matematicianul Grigori Perelman a oferit soluţia corectă la Ipoteza Poincare, dar a refuzat premiul oferit de Institutul Clay.
Celelalte şase probleme rămân nerezolvate, aşa că dacă vă simţiţi inspiraţi puteţi arunca o privire. Enunţurile şi regulile sunt diponibile pe site-ul Institului Clay: The Millennium Prize Problems
În anul 2000, Institutul de Matematică Clay a anunţat programul Millenium Prize – o colecţie de şapte probleme de matematică ce nu au fost niciodată rezolvate.
Reflectând importanţa acestor probleme, institutul a decis să ofere 1 milion de dolari persoanei care va rezolva una dintre probleme. În teorie, o persoană cu abilităţi ieşite din comun ar fi putut să câştige până la 7 milioane de dolari.
În 2006, una dintre probleme a fost rezolvată; matematicianul Grigori Perelman a oferit soluţia corectă la Ipoteza Poincare, dar a refuzat premiul oferit de Institutul Clay.
Celelalte şase probleme rămân nerezolvate, aşa că dacă vă simţiţi inspiraţi puteţi arunca o privire. Enunţurile şi regulile sunt diponibile pe site-ul Institului Clay: The Millennium Prize Problems
După aproape cinci ani, el s-a angajat ca inginer dezvoltare software în cadrul gigantului american Microsoft. În 2005 a renunţat însă la statutul de angajat şi a pus bazele propriei companii de dezvoltare software specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing. Treptat, compania a început să îşi îndrepte atenţia către soluţii de automatizare, iar din 2012 a s-a axat pe soluţii de automatizare robotizată a proceselor.
Conform IFL Science, problema suna în felul următor: „Dacă o navă are la bord 26 de oi şi 10 capre, ce vârstă are căpitanul vasului?”.
Răspunsurile au fost dintre cele mai variate: „Vârsta căpitanului este… nu ştiu. Nu pot rezolva asta” sau „Căpitanul trebuie să aibă cel puţin 18 ani pentru că un minor nu are are voie să fie căpitan pe vas”.
Utilizatori ai Weibo şi Twitter şi-au pus însă o întrebare cu privire la intenţiile şcolii primare Nanchong din China care a dat problema elevilor. Dar şcoala susţine că astfel de teste sunt bune pentru dezvoltarea gândirii critice şi creative a elevilor, scrie descopera.ro.
Pe site-ul Weibo, o persoană a dat un răspuns interesant la controversata problemă: “Greutatea totală a 26 de oi şi 10 capre este de 7700 kg, dacă luăm în calcul greutatea medie a fiecărui animal. În China, pentru a putea fi căpitanul unei nave ce transportă la bord o greutate mai mare de 5000 kg trebuie să ai deja o licenţă de cinci ani pentru a conduce respectiva ambarcaţiune. Vârsta minimă la care poţi obţine permisul este de 23 de ani, aşa că respectivul căpitan are cel puţin 28 de ani”.
Radu Zevri, unul din elevii Liceului Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa, olimpic naţional la matematică, medaliat cu aur la Olimpiada Naţională de Matematică din 2017 şi premiant internaţional la robotică a fost admis la Universitatea Oxford.
„Radu a fost prezent la toate olimpiadele de matematică, opt ani la rând. Este un elev eminent, intuitiv, perseverent şi foarte pasionat de matematică şi informatică. Munca asiduă i-a fost răsplătită prin admiterea la această universitate, unde îşi va putea desăvârşi educaţia”, spun reprezentanţii instituţiei de învăţământ.
Specializarea aleasă de Radu este „Computer science”, unde rata de acceptare este de 8 la sută, un procent competitiv în orice circumstanţe, dar mai ales în acest caz, unde elevii candidaţi sunt toţi elevi eminenţi din toate colţurile lumii.
Considerat una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile, matematicianul şi fizicianul Isaac Newton a formulat teorii valide despre, printre altele, mişcare, gravitaţie şi calcul. Fiu al unui ţăran analfabet, Newton a fost o persoană introvertită şi secretoasă în legătură cu munca sa.
1. Moartea Neagră a contribuit la una dintre cele mai importante teorii ale sale
În 1665, în urma apariţiei unui focar de ciumă bubonică în Anglia, Universitatea Cambridge s-a închis, obligându-l pe Newton să se întoarcă acasă, la Woolsthorpe Manor. În timp ce se află în grădina de acolo, el a văzut un măr căzând dintr-un copac, eveniment care l-a inspirat să formuleze faimoasa lege a gravitaţiei universale. Newton i-a povestit ulterior incidentul lui William Stukeley, autorul memoriilor sale.
Copacul există şi la ora actuală, iar o parte a mărului pe care Newton l-a văzut căzând în acea zi, în grădina din Woolsthorpe Manor a fost dus în 2010 în spaţiu, la bordul navei spaţiale Atlantis.
2. Era interesat de alchimie
Isaac Newton era pasionat de alchimie. El şi-a dedicat o mare parte din timp încercării de a crea ”piatra filosofală” despre care el credea că are puterea de a transforma alte metale în aur şi de a-i face pe oameni nemuritori.
În anul 2000, Institutul de Matematică Clay a anunţat programul Millenium Prize – o colecţie de şapte probleme de matematică ce nu au fost niciodată rezolvate.
Reflectând importanţa acestor probleme, institutul a decis să ofere 1 milion de dolari persoanei care va rezolva una dintre probleme. În teorie, o persoană cu abilităţi ieşite din comun ar fi putut să câştige până la 7 milioane de dolari.
În 2006, una dintre probleme a fost rezolvată; matematicianul Grigori Perelman a oferit soluţia corectă la Ipoteza Poincare, dar a refuzat premiul oferit de Institutul Clay.
Celelalte şase probleme rămân nerezolvate, aşa că dacă vă simţiţi inspiraţi puteţi arunca o privire. Enunţurile şi regulile sunt diponibile pe site-ul Institului Clay: The Millennium Prize Problems
Potrivit raportului întocmit de Comisia Europeană, rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut în România, în 2016, la 18,5% , faţă de 17,3% cât era în anul 2013 şi aproape s-a dublat faţă de media europeană unde procentajul este de 10%.
„Monitorul educaţiei şi formării 2017” mai arată că ponderea absolvenţilor de studii superioare este de doar 25,6%, în condiţiile în care în Uniunea Europeană, rata de promovare a unei instituţii de invăţănânt universitar este de peste 39%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro