BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Cele 8 secunde în care să mă convingi

    „8 secunde este timpul mediu petrecut de un utilizator pe o pagină de internet”, consideră Yael Shafrir, vicepreşedinte al platformei de monetizare a conţinutului Playbuzz. Publicul de sute de executivi şi oameni din media, marketing şi nu numai, aflaţi la evenimnetul ICEE Fest. Upgrade 100, organizat recent, i-au dat dreptate. Atenţia a devenit cel mai valoros bun. 

    Evoluţia platformelor de social media şi de conţinut, evoluţia consumului de text, imagini, video şi audio a generat, în sistem invers proporţional, scăderea dramatică a ratei de atenţie. Studii efectuate încă din anii trecuţi arată că timpul mediu în care poţi capta sau pierde atenţia unui utilizator, a unui potenţial client, poate fi şi de doar două secunde, în funcţie de caz. 

    Playbuzz este o platformă de conţinut unde autorii pot crea diverse articole sau quizuri, folosind toate instrumentele media cu care s-au obişnuit consumatorii, de la imagini, video şi până la GIF-uri. Platforma se adresează în egală măsură publisherilor, cât şi oamenilor de marketing, care pot implementa campanii direcţionate în baza datelor colectate de la utilizatori. Colectarea datelor în scop de marketing este deja o normă, iar „personalizarea” a fost stindardul industriei de marketing şi advertising în ultimii ani. 

    „Conţinutul care se adresează tuturor nu se adresează de fapt nimănui. Oamenii trebuie să simtă că sunt adresate nevoile lor, că este înţeleasă personalitatea lor. (…) Am făcut un sondaj pentru a vedea ce îi interesează pe oameni cel mai mult, iar categoriile au fost: sport, celebrităţi, sex, altele, printre care reţete de gătit sau sfaturi utile, ori ei înşişi. A rezultat că pe oameni îi interesează cel mai mult de ei înşişi, de aceea trebuie să punem utilizatorul în centrul eforturilor noastre”, mai spune vicepreşedintele Playbuzz.

    Un exemplu de viziune timpurie cu privire la personalizarea conţinutului ca normă îl reprezintă Netflix. Compania a aplicat un sistem de etichete (taguri) încă dinainte să producă pelicule originale; angajaţii Netflix sugerau astfel tipurile de conţinut care li s-ar potrivi abonaţilor. 

    Recomandările au devenit din ce în ce mai bune cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare, şi a obiceiurilor de vizionare a utilizatorilor care se asemănau între ei. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă.

    Serialul „House of Cards”, de pildă, a fost produs cu ajutorul unui algoritm de inteligenţă artificială care a analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma, iar rezultatul a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal se află Kevin Spacey.

    „Reclamele tradiţionale nu mai sunt neapărat relevante – un studiu ne-a arătat că doar 3% dintre cumpărători consideră că reclamele sunt importante pentru ei. Este un nivel şocant de mic. Dar Netflix, spre exemplu, îşi înţelege baza de clienţi. Ei se uită la datele legate de cum urmărim filmele, ce actori urmărim mai mult şi chiar stabileşte pictogramele din site în funcţie de comportamentul utilizatorului. O astfel de analiză este exactă pe baza tiparelor comportamentale identificate, pentru că ştii mai multe despre utilizatori reali. De cele mai multe ori când ţintim oameni prin instrumente de marketing, ei sunt personaje artificiale, pe care le cunoaştem doar din informaţii adunate de la terţi”, explică Sepideh Dundon, partner manager EMEA la LinkedIn. 

    Însă dincolo de personalizarea conţinutului, pentru cumpărătorii de astăzi contează mult cultura brandului, contează ca brandul să prezinte un aport pozitiv, direct sau indirect, în viaţa oamenilor şi să ajungă la ei prin toate canalele. „Telefoanele sunt uşa de intrare în vieţile noastre. Venim cu idei care răspândesc o cultură prin telefon şi de la un telefon la altul”, crede Christina Keller, director of creative shop pe Europa Centrală la Facebook. 

    La nivel de cultură, în cadrul unei campanii ea a încercat să profite de apetitul oamenilor pentru sport, din ce în ce mai mare în ultimii ani, şi a încercat să bifeze aportul adus consumatorilor printr-o provocare marca Nike. 

    „Nike este un brand foarte cunoscut şi are o comunitate sportivă foarte mare în jurul lui. Aşa că ne-am gândit să lansăm un #30daychallenge (n.r.: un program de 30 de zile), cu antrenamente live pe Instagram. Sesiunile de antrenament au fost anunţate prin reclame, iar după aceea am ţintit oamenii cu reclame cu produse, pentru că Nike este totuşi o companie de produs. Sper că sunteţi de acord că fiecare idee trebuie exprimată diferit pentru a fi livrată cât mai bine, de aceea unele reclame cu care am ţintit oamenii au fost livrate pe messenger, altele pe video”, spune Keller. În ceea ce priveşte canalele prin care convingi clienţii să îţi cumpere produsul, Scott Tousley, care conduce departamentul de Growth & User Acquisition al Hubspot, crede că traficul de pe un website nu mai este atât de important pe cât este să fii prezent între primele opţiuni ale utilizatorului. El a implementat ceea ce numeşte surround strategy, care se bazează pe ideea că oamenii trebuie să audă cât mai mult de brandul tău. 

    „Cu cât aude lumea mai des de produsul tău, din mai multe surse, cu atât este mai posibil să îl cumpere. Haide să luăm un exemplu. Am ajuns în Bucureşti şi voiam să îmi comand o pizza. Neavând niciun prieten aici pe care să îl pot întreba ce pizza îmi recomandă, am întrebat Google care este cea mai bună pizza din oraş. Apoi, am comparat răspunsul cu cel de pe Trip Advisor la aceeaşi întrebare. Doar pentru că aceeaşi pizzerie a apărut în ambele topuri, eu am cumpărat produsul fără să fi auzit niciodată de acel brand”, povesteşte Scott Tousley, director în cadrul companiei de marketing. De aceea specialiştii susţin că brandul trebuie să fie peste tot pentru a avea succes. Însă într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, una dintre aplicaţiile care ştiu unde am fost şi unde urmează să mergem este Waze, cea mai descărcată aplicaţie de navigaţie din România, având la nivel naţional peste 2 milioane de utilizatori activi lunar. Românii iubesc să meargă la cumpărături şi utilizează soluţii de mobilitate şi navigare în acest sens, astfel încât peste 5.000 de persoane utilizează aplicaţia Waze pentru a ajunge la restaurante sau fast-food-uri în fiecare zi, în timp ce 10.000 o utilizează pentru a ajunge la supermarketuri, explică Thomas Barthuel, head of EMEA Strategy & New Markets Business Development la Waze. „Prin Waze ca instrument reuşim să vedem activitatea şi parcursul oamenilor, dacă aceştia sunt acasă sau în drum spre muncă, la un salon sau la supermarket. Astfel, fiecare pas al unei per-soane înregistrat prin navigaţie oferă informaţii unice referitoare la activitatea lor. Aşa am dat naştere conceptului de destination-based marketing (marketing pe bază de destinaţie – n.r.). Din datele noastre vedem că sunt peste 5.000 de navigări pe zi în România către restaurante şi fast-food-uri şi 10.000 de navigări către supermarketuri.”

    El arată că peste 70% dintre români petrec mai mult de 30 de minute pe zi în trafic în drumul spre muncă. În baza datelor adunate de la şoferii din România, aplicaţia reuşeşte să ofere detalii cu privire la destinaţia spre care se îndreaptă un utilizator potenţial client pentru brandurile din drumul său sau pentru cele prezente la destinaţia selectată de acesta. „În cadrul unui proiect de marketing pe bază de destinaţie, am trimis mesaje către oamenii care se îndreptau spre Carrefour sau treceau pe lângă acesta. Din data de 8 decembrie 2018 până în prezent, am ajuns cu mesaje la circa 2,7 milioane de utilizatori, dintre care 355.000 au navigat spre magazine Carrefour”, explică Barthuel.

     

    Astfel, soluţiile de marketing pe bază de destinaţie fac parte din noul val de schimbări prin care trece marketingul digital, care se axează în prezent din ce în ce mai mult pe personalizare şi conţinut unic de la client la client, şi mai puţin pe produs în sine, afirmă specialiştii în marketing prezenţi în cadrul ediţiei de anul acesta a evenimentului Upgrade 100. De aceea, în 2019, pe fondul posibilităţilor deschise de avansul digital al vieţii şi al societăţii, „ideile mari pot trăi în ecrane mici”, cum spune Christina Keller de la Facebook.

  • Ce noutăţi au fost anunţate în cadrul conferinţei Google Marketing Live din San Francisco

    Prezentă la eveniment, Anabela Luca, fondatoarea agenţiei de performance marketing adLemonade şi trainer atestat Google, spune că „în perioada următoare, vom vedea multe beta-uri în ceea ce priveşte noi strategii de licitare, smart bidding pentru noi tipuri de conversii, lansarea unui nou tool de creare de video-uri scurte de promovare pentru advertiseri, dar şi noi opţiuni de segmentare a audienţelor şi de customizare a rapoartelor. La acestea se adaugă noi formate de reclame, noi medii în care sunt plasate reclamele, precum şi o evoluţie accelerată a machine learning, care vine la pachet cu campaniile de tip smart”.

    Ea crede că, în viitorul apropiat, vom asista la o transformare a rolului agenţiilor de performance din zona tactică înspre cea de strateg şi consultant. „În acest context, agenţiile de digital marketing vor trebui să se reinventeze constant pentru a se adapta la nevoile clienţilor şi la soluţiile digitale disponibile, ba chiar să le anticipeze”, concluzionează Anabela Luca.
     

  • Cum şi-a transformat agenţia de marketing într-un imperiu multimedia. “Viaţa mea era absolut distrusă. Beam prea mult, petreceam prea mult şi mă izolasem de familie”

    Lisa Messenger îşi va aduce aminte tot timpul ziua în care viaţa i s-a schimbat. 8 noiembrie 2004 a fost ziua când Lisa Messenger, în faţa unei situaţii care scăpa de sub control, a contemplat sinuciderea, informează BBC.

    “Viaţa mea era absolut distrusă. Beam prea mult, petreceam prea mult şi mă izolasem de familie”. A doua zi a hotărât să facă ceva cu viaţa ei, iar în următorii ani s-a concentrat asupra dezvoltării proprii şi înarmată cu ambiţie şi energie, Lisa Messenger şi-a transformat micuţa agenţie de marketing într-un imperiu media.

    În prezent Messenger Group are o divizie de publishing şi una de marketing, iar Lisa a fondat şi un business multimedia, Collective Hub.

    În 2001 a creat Messenger Marketing, despre care spune că a mers după ureche. “Nu aveam idee ce făceam, însă mă distram foarte mult.”. În primii ani de funcţionare câştiga în jur de 38.000 de dolari pe an. Se chinuia, dar îi plăcea jobul şi-şi aştepta momentul sub soare. Un punct de cotitură a fost anul 2013 când Lisa a venit la birou şi le-a spus celor trei angajaţi că vrea să creeze o revistă. Voia să intervieveze oamenii interesanţi pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului, iar revista să aibă o tematică de lifestyle şi antreprenoriat. Collective Hub este o revistă lunară cu o circulaţie de 50.000 de exemplare în 37 de ţări, iar pe copertă au fost Richard Branson, Anne Hathaway sau Maria Sharapova.

    “Voiam să transformăm revista de business clasică în una mai apropiată de design şi fashion. Chiar şi acum suntem aşezaţi lângă Marie Claire, Vogue sau Vanity Fair la chioşcuri”, spune Messenger.

    Acum revista are 25 de angajaţi şi 80 de colaboratori pe tot globul. În plus, ea a publicat mai multe cărţi despre antreprenoriat şi auto-ajutor.

    “Afacerile ar trebui să fie foarte, foarte distractive. Majoritatea oamenilor vor scrie un business plan de 300 de pagini şi o să fie siguri că totul este în regulă, dar eu prefer acţiunea. Să îmi duc produsul în piaţă, să testez, să pivotez, să schimb. Trebuie să testez tot timpul”, mai spune antreprenoarea.

    Ultima aventură a Lisei Messenger este o colaborare dintre Collective Hub şi Universitatea Torrens, astfel speră ca toţi mai mulţi studenţi să se îndrepte spre antreprenoriat.

     

  • Curatorii de soluţii tech

    Marcom Hub, un proiect iniţiat de agenţia Grafică şi Tipar (GT) împreună cu alţi trei parteneri, printre care Wisebrand şi 420 design, s-a născut ca urmare a acestei necesităţi a companiilor pentru activităţi de marketing şi comunicare creative îmbinate cu tehnologii de ultimă oră, cum ar fi realitatea augmentată sau virtuală, senzorii de mişcare şi roboţii.

    „De-a lungul timpului am avut foarte multe întâlniri în industria marketingului şi comunicării cu clienţi care îşi doreau proiecte, implementări, activări de brand sau materiale de marketing şi comunicare diferite, iar pentru a le arăta ce se poate realiza aveam nevoie de ceva tangibil. Aşa am descoperit puterea tangibilului – nu mai vorbeam despre ceva abstract, doar o poză sau o simulare pe un PC”, explică Dragoş Bălan, fondatorul agenţiei GT şi cofondator în proiectul Marcom Hub. Proiectul a pornit cu o investiţie iniţială de 120.000 euro direcţionată în ultimii doi ani înspre achiziţia echipamentelor şi soluţiilor existente acum în cadrul hubului Marcom.

    Acesta a fost deschis la începutul acestui an, funcţionând atât ca un showroom de prezentare a soluţiilor tech pentru echipele de marketing, comunicare şi HR din companii, cât şi ca spaţiu în sine pentru realizarea de diferite evenimente. De altfel, însăşi numele hubului vine de la industriile cărora i se adresează – marketing şi comunicare.

    „De ani buni lucrăm proiecte complexe alături de parteneri din domenii conexe (branding, comunicare, marketing) şi la un moment dat a venit natural ideea să dăm un nume acestui parteneriat şi să ne prezentăm în faţa clienţilor ca o platformă formată din experţi care pot livra proiecte complexe într-un mod profesionist. În plus, suntem deschişi către furnizori noi de soluţii tech pentru industria marcom şi suntem dornici să integrăm şi alte tehnologii în campaniile de marketing/comunicare pe care le implementăm. Pentru furnizori aceasta e o modalitate bună de a-şi testa produsele”, a completat el.

    În prezent, în cadrul Marcom Hub sunt disponibile simulatoare VR – care îi transpun pe utilizatori într-o experienţă de realitate virtuală, simulând senzaţia de zbor, scufundări sau de condus motocicleta, reprezentări grafice pe un ecran interactiv care prin intermediul unor senzori de mişcare comunică cu sprayuri digitale de graffiti, experienţe de realitate virtuală cu ajutorul unor aplicaţii care recompun realitatea din jurul persoanei (se poate schimba spre exemplu culoarea unei maşini sau se pot deschide şi închide portierele), soluţii de realitate augmentată care folosesc ochelari speciali, tabletă sau telefon mobil pentru a adăuga un plus de informaţie şi interacţiune la realitatea fizică (un produs poate fi arătat aşa cum este el în realitate), precum şi procese gamificate cu ajutorul unor roboţi.

    „Noi suntem curatori de soluţii tech pentru clienţii noştri. Analizăm tehnologiile care au la bază conceptul de experienţă, existente în regiune şi în lume, şi le alegem pe cele pe care le considerăm potrivite pentru piaţa locală. Pe baza experienţei noastre de peste 16 ani în domeniul comunicării şi activărilor de brand putem aprecia cu o acurateţe destul de mare ce rentează să cumpărăm şi ce rentează mai degrabă să închiriem. Am avut şi tehnologii pe care le-am închiriat pentru a testa gradul de absorbţie pe piaţa locală şi pe care le-am returnat pentru că s-au dovedit a nu fi compatibile cu nevoile brandurilor de la noi”, a precizat antreprenorul.

    Soluţiile tehnologice prezente în cadrul hubului Marcom se adresează în mod special echipelor de marketing, comunicare, branding şi HR din cadrul companiilor, care pot fi din diferite industrii: farmaceutică, financiar-bancară, auto, resurse umane, IT şi FMCG.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte multe pe zona de resurse umane fiindcă sunt investiţii foarte mari în recrutare, retenţie, loializare şi employer branding, ca urmare a crizei de personal din ultimii ani. Multe companii îşi răsfaţă acum angajaţii sau vor pur şi simpu să recruteze mai uşor şi să îşi crească brandul de angajator”, explică Dragoş Bălan.

    În medie, valoarea unui proiect în zona de HR este cuprinsă între 3.000 şi 4.000 euro, însă sunt şi proiecte care ajung la 50.000 euro. „Pe an, companiile investesc între 15.000 şi 50.000 euro pentru a pigmenta activitatea lor de HR cu experienţe tehnologice şi creative”, a punctat el.
    Marcom Hub lucrează de asemenea cu companii din domeniile financiar-bancar, farmaceutic, retail şi auto. „Acum vrem să ne axăm şi pe industria IT. Este în plan pentru anul acesta.”

    Proiectele realizate de Marcom sunt personalizate în funcţie de nevoile fiecărui brand în parte, valoarea medie a unui proiect realizat de Marcom Hub fiind de 5.000 de euro. În funcţie de cerinţele brandului şi de amploarea proiectului, costul porneşte de la circa 1.000 euro şi poate ajunge până la 15.000 euro. „Toate tehnologiile existente în hub se închiriază şi în general sunt recomandate de noi pornind de la nevoile de comunicare ale clientului.”

    Primii clienţi ai hubului Marcom au fost companiile cu care agenţiile fondatoare ale proiectului colaborau deja.

    „În prima fază de dezvoltare a conceptului vom da acces cu prioritate clienţilor şi partenerilor acestor agenţii, după care, într-o etapă ulterioară de dezvoltare, vom deschide accesul şi către alte companii care îşi doresc să implementeze conceptul de experienţă în comunicarea de brand”, precizează Dragoş Bălan, adăugând că în aceeaşi măsură clienţii care lucrează deja cu agenţiile fondatoare ale Marcom Hub au acces la tehnologiile noi pe măsură ce le epuizează pe cele vechi. „Una dintre provocările cu care noi ne confruntăm ca business este că durata de viaţă a tehnologiilor pe care le cumpărăm este destul de scurtă pentru că mereu apare ceva nou, care aduce rezultate mai bune. Astfel fluxul acesta de accesare ne ajută să amortizăm investiţiile pe care le facem.”

    Una dintre soluţiile dezvoltate in-house de agenţiile implicate în proiectul Marcom Hub, pe care vor să pună mai mult accent, este aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată, ale cărei utilizări sunt diverse. Spre exemplu, aceasta poate fi folosită pentru o broşură de prezentare a unui produs. În cazul unei broşuri pentru un complex rezidenţial, potenţialii clienţi pot vedea în 3D cum arată apartamentul/casa ce urmează a fi construită cu ajutorul unui smartphone sau al unei tablete (îndreptând camera foto spre poza din broşură). De asemenea, aplicaţia de realitate augmentată poate fi folosită şi în cazul ambalajelor produselor – în cazul alimentelor, consumatorii pot vedea o animaţie cu o reţetă.

    Aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată se personalizează în funcţie de proiectul clientului. În situaţia în care aplicaţia este numită după brandul clientului şi personalizată complet, costul este de 2.000 euro, însă dacă brandurile aleg să folosească aplicaţia creată de Marcom mai simplu şi mai ieftin, pot opta pentru varianta în care aceasta rămâne în varianta standard, fiind personalizat doar conţinutul în momentul scanării obiectului, pozei etc. În această situaţie, costurile se reduc la circa 300-400 euro.

    Care sunt însă cele mai cerute soluţii prezentate în hubul Marcom? „Nu este o soluţie anume, ci experienţa în sine şi memorabilitatea acesteia”, consideră antreprenorul.

    Pe lângă faptul că showroomul Marcom funcţionează ca un spaţiu de prezentare a soluţiilor tehnologice ce pot fi folosite în activităţile de marketing şi comunicare, acesta este folosit şi ca spaţiu pentru diferite evenimente – prezentări de produse, induction days pentru o companii, întâlniri de strategie şi business reviews – client împreună cu partenerii săi.

    De ce vor însă companiile să organizeze evenimente chiar în hubul Marcom? „Pe lângă conţinutul de business, aceştia vor să le ofere o experienţă – hands on experience. Acesta este de altfel şi una din cele trei tendinţe din industria de evenimente, împreună cu autenticitatea şi conţinutul. Hubul este de asemenea o alternativă la spaţiile convenţionale pentru evenimente, cum sunt hotelurile.”

    În primele luni din 2019, care sunt de altfel şi primele luni de funcţionare a hubului sub această formă, Marcom a realizat proiecte pentru peste 5 clienţi, ţinta fiind de ajunge în total la peste 30 de clienţi anul acesta. În ceea ce priveşte ţinta de venituri a hubului Marcom pentru anul în curs, aceasta se situează la 150.000 euro.

    „Anul acesta ne propunem să continuăm să investim în tehnologii noi şi să creştem rata de amortizare a tehnologiilor pe care le-am achiziţionat deja. Pentru că vorbim de un concept nou în România, cuvântul de ordine este flexibilitatea, atât în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferim, cât şi în ce priveşte deciziile de business pe care le luăm”, a punctat Dragoş Bălan. 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Loredana Constantin, marketing manager { Autoitalia România }

    •   Loredana Constantin este din anul 2011 director de marketing al Autoitalia, companie care importă mărci precum Fiat, Fiat Professional, Alfa Romeo, Jeep, Abarth, Lancia şi Maserati.
    •   A absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti şi deţine o diplomă postuniversitară de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.
    •   În opinia sa, reţeta unei imagini de succes în lumea de business implică, în primul rând, responsabilitate.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Monica Eftimie, chief marketing officer { Sphera Franchise Group }

    •   Monica Eftimie ocupă funcţia actuală din 2012, coordonând în prezent o echipă formată din
    18 persoane.
    •   Înainte de a se alătura Sphera Franchise Group, ea a lucrat la Burger King Corporation, Millennium Bank, Mc’Donalds şi Saatchi & Saatchi.
    •   Monica Eftimie este absolventă a Northwestern University şi deţine un MBA în administrarea afacerilor de la Georgetown University.

    Cifră de afaceri (2018): 771 mil. lei
    Profit (2018): 34 mil. lei

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Oana Barbu, general manager { Asbis România }

    •   Oana Barbu şi-a construit cariera în domeniul distribuţiei IT, petrecând peste 15 ani în cadrul companiei lider de piaţă (Network One Distribution), urcând, treptat, de la funcţia de marketing manager (2000-2003 şi 2005-2007), la IT purchase & marketing manager (2003-2005), purchase manager (2007-2012) şi chief commercial officer (2012-2016).
    •   Oana Barbu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
    •   Imediat după terminarea facultăţii, în 2000, ea a ocupat poziţia de asistent al directorului de marketing la Flamingo Internaţional, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de IT de la acea vreme, devenind ulterior unul dintre cei patru manageri de achiziţii ai companiei.

    Cifră de afaceri (2017): 204,3 mil. lei
    Profit (2017): 270.000 lei 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Nina Brătfălean, marketing manager { BMW Group România }

    •   Înainte de a se alătura grupului BMW, Nina Brătfălean a lucrat în cadrul Porsche România şi Romcar.
    •   Este de profesie economist, dar a absolvit şi un curs de MBA, despre care spune că a fost una dintre cele mai frumoase experienţe din afara serviciului.
    •   Crede că în business consistenţa imaginii unei persoane poate fi „un prim deschizător de uşi”.

    Cifră de afaceri (2017): 700 mil. lei*
    Profit (2017): 28,8 mil. lei*

    *BMW Vertriens GmbH Sucursala Bucureşti

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Simona Panait, marketing director România şi Bulgaria { Samsung }

    •   Simona Panait s-a alăturat echipei Samsung România acum trei ani, în funcţia de marketing manager pe regiunea Europa de Sud-Est.
    •   Ea coordonează strategia de marketing şi comunicare, fiind responsabilă de lansările de produse pe pieţele din regiune, precum şi de campaniile de brand.
    •   Are o experienţă de peste 16 ani în marketing, ocupând anterior funcţia de operations marketing manager pentru România şi Moldova în cadrul Coca-Cola Company, precum şi poziţia de  global marketing manager pentru Ilko Coffee International.

    Cifră de afaceri (2017): 4,22 mld. lei
    Profit (2017): 62,7 mil. lei

  • Resursele umane, faţă în faţă cu milenialii

    Cariera Dianei Mişa în banking a început cu un telefon: „După ce m-au sunat de la Raiffeisen Bank, m-am gândit ce aş putea face în banking. Aveam un buget consistent, eram brand manager la Ursus, cel mai tare brand din portofoliul lor chiar şi atunci. Ce să fac în banking? Atunci m-am întâlnit cu o austriacă şi m-a convins povestindu-mi că au strategie de mass-market, că există buget de publicitate şi mi-a dat şi o cifră. M-a atras ideea de a face primele campanii de retail în banking şi de a construi ceva de la zero”, îşi aminteşte Diana Mişa.

    Astfel, în anul 2002, a trecut de la Ursus SAB la austriecii de la Raiffeisen Bank, pentru care a construit primele campanii de retail în banking. A preluat apoi funcţia de director de marketing la OTP Bank, pentru ca în 2016 să preia rolul de director de HR în cadrul aceleiaşi instituţii. De doi ani, pe lângă funcţia de executive coach în directoratul diviziei de marketing şi comunicare, ea trebuie să găsească personal din ce în ce mai calificat. Dacă băncile sunt „sângele economiei”, aşa cum le numesc bancherii din toată lumea, directorii de HR sunt inginerii de la firul ierbii care trebuie să găsească şuruburile potrivite. Dar cum te descurci atunci când şuruburile nu rămân la locul lor?

    „Cred că stăm bine pe cultura organizaţională. Lăsând la o parte competiţiile interne, remuneraţiile şi motivaţiile extrinseci, cred că de fapt cel mai important influenţator în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator este cultura organizaţională. Ce văd angajaţii în jur”, apreciază ea. „Cel mai mare procentaj de fluctuaţie îl găsim la angajaţii care au între 1 şi 3 ani de când sunt aici şi care au vârste între 25 şi 35 de ani. O bună parte dintre ei sunt mileniali. Cred că o provocare este să facilităm o conversaţie între generaţii. La noi, vârsta medie este de 37 de ani în toată banca, suntem o bancă tânără. Chiar şi la noi există nişte diferenţe de mentalitate, de comportament, de înţelegere a celor două grupuri.”

    Diana Mişa atrage atenţia asupra situaţiilor în care un angajat mai tânăr, cu mai puţină experienţă, preia o poziţie de conducere în care începe să fie responsabil de activitatea colegilor săi. „Tinerii din generaţia millennials au început să preia poziţii manageriale. Este foarte interesant de observat că atunci când trec pe partea cealaltă lucrurile se complică şi trebuie să devină responsabili. Ei se descurcă, dar cu ajutorul seniorilor. Avem un program numit OTP New Leaders şi care a fost creat ca să susţinem colegii care sunt promovaţi pentru prima dată în poziţii manageriale. Are mai multe componente printre care alcătuirea de perechi între ei şi seniorii din organizaţie. Este interesant cum seniorii sunt foarte inspiraţi şi energizaţi de această relaţie şi se face un transfer foarte bun de energie contra experienţă şi cunoştinţe”, explică ea.

    Chiar şi aşa, aproape o cincime din angajaţi trebuie înlocuiţi tot timpul, iar în mediul bancar, unde reglementările şi schimbările trendurilor de consum forţează spre digitalizare, băncile trebuie să găsească angajaţi din ce în ce mai competenţi; sistemul educaţional nu pregăteşte la cele mai bune standarde.

    „Pe facultatea de finanţe-bănci ne bazăm toţi, toate instituţiile financiare şi toate companiile din Big 4 (cele mai mari companii de audit şi consultanţă). Cred că în zona de competenţe digitale ar mai fi de lucru la curricula din învăţământul universitar.” Competenţe digitale nu înseamnă să ştie toţi să scrie cod, explică Mişa, dar „vorbim chiar şi de abilităţi de folosire a Excelului. Au abilităţi foarte limitate. Nici nu este măcar o competenţă digitală. Nu mai zic de un PowerPoint”, apreciază ea.

    La începtul acestui an, OTP Bank spunea că nu ia în calcul concedieri în rândul angajaţilor ca potenţială măsură de reducere a costurilor pe fondul OUG 114/2018, care include şi taxa pe activele băncilor, aşa-numita „taxă pe lăcomie“. „La noi în OTP nu există încă discuţii legate de reducerea personalului. În ultimii doi ani, noi am crescut în mod constant numărul de angajaţi şi salariul mediu pe orice nivel, de la angajaţii din staff şi până la nivel managerial. Deci nu avem încă astfel de discuţii sau planuri. Cred că este prematur pentru noi să luăm în considerare o reducere de personal“, a declarat pentru ZF şi Business Magazin directorul de resurse umane din cadrul OTP Bank România.

    OTP Bank era la finalul anului 2017 pe locul 11 în topul băncilor după active din România, cu o valoare a acestora de peste 9,1 mld. lei. Ungurii de la OTP au terminat anul 2017 cu 1.254 de angajaţi, în ultimii ani banca având o politică activă de recrutare. „Aveam 1.364 de angajaţi în decembrie 2018, adică o creştere de 9% anul trecut şi de 14% faţă de decembrie 2016. A crescut cu 5% în 2017 şi cu 6% în 2018“, a adăugat Mişa. La începutul lui 2018, OTP România a condus o iniţiativă de angajare în contextul în care banca a avut nevoie de oameni cu abilităţi IT şi calificări digitale, pe fondul trendului actual din sectorul bancar.

    „Media noastră de angajare este undeva la 400-500 de oameni, dar sunt şi multe înlocuiri pentru că sunt oameni care decid să plece; sunt aproximativ 100 de poziţii noi. Sunt multe poziţii în zona de IT pe care le-am anunţat, pentru că digitalizăm foarte multe procese în bancă. Cred că se dublează componenţa echipelor din cele două mari direcţii de IT, una de dezvoltare de software şi alta de hardware“, spunea Diana Mişa la începutul anului.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, a adus în luna decembrie a anului 2018 130 mil. lei (27,9 mil. euro) la capitalul subsidiarei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.