Astfel, alături de Dacia, Renault, Nissan alături de Mercedes-Benz şi smart, dar şi Peugeot, Citroën şi DS, lista mărcilor absente a fost completată cu Hyundai, Mitsubishi, Jaguar, Land Rover, Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi Jeep. Pe de altă parte, jucătorii din piaţă spun că mărcile care au confirmat prezenţa, precum cele reprezentate de Porsche România sau Ford, dar şi Volvo sau Toyota, vor veni cu suficiente noutăţi pentru a compensa cumva numărul mai mic de mărci ce vor fi prezente la SIAB.
Tag: marci
-
Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO
Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.
De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.
Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.
Sursa: CNN
-
Locul pe care îl ocupă Dacia, evaluată la 1,5 miliarde dolari, în topul celor mai valoroase mărci auto din lume. Cine a depăşit Toyota şi BMW şi a ajuns NR.1
Dacia a ocupat anul trecut primul loc în clasamentul mărcilor locale Brand Finance Romania 50, iar valoarea mărcii a crescut de la 858 de milioane de dolari în 2012 la 1,5 miliarde dolari în 2018. „Dacia este binecunoscută nu numai în România, ci a devenit incredibil de populară în Franţa, Marea Britanie şi Polonia”, spune Mihai Bogdan, managing director, Brand Finance Romania.
Mercedes-Benz a depăşit Toyota şi BMW şi a devenit cea mai valoroasă marcă auto din lume, în creştere cu 24%, la 43,9 miliarde de dolari. Toyota a coborât cu 6% la 43,7 miliarde de dolari, pe locul secund, iar BMW ocupă a treia poziţie, cu o valoare a mărcii de 41,8 miliarde dolari, mai mare cu 6%.
Tesla a urcat de pe locul 30 pe 19, pe fondul creşterii interesului general pentru maşinile electrice.
-
Porsche România, bilanţ la 20 de ani: peste 461.000 de autoturisme vândute
Compania a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada post-criză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, cu 16% mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.
Pentru anul 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani, toţi dealerii Porsche România să aibă în dotare staţii de încărcare.
Anul acesta, Porsche România va fi prezentă la Salonul Internaţional Auto Bucureşti 2018, unde va prezenta cele mai noi modele ale concernului, precum şi modele aniversare special concepute pentru clienţii din România.
Alături de partenerii săi, Porsche România a generat peste 3.500 de locuri de muncă la nivel naţional în sediul propriu şi reţeaua celor 82 de distribuitori prezenţi în 26 de judeţe.
Porsche România a fost înfiinţată în decembrie 1997, când s-a semnat contractul de import pentru mărcile Volkswagen şi Audi. Primul autoturism livrat de companie fost un Volkswagen Polo Variant de 75 de cai putere.
Porsche România este cel mai mare importator auto din România şi importatorul general pentru mărcile Volkswagen, Audi, SEAT, ŠKODA, Volkswagen Autovehicule Comerciale şi Das WeltAuto. Compania distribuie autovehicule prin intermediul reţelei sale care numără 82 de centre proprii şi dealeri independenţi autorizaţi, în 26 de judeţe.
-
Un secret apărat cu dinţii: cine sunt producătorii care livrează mărci private marilor retaileri
Astfel, consumatorul final care este interesat de transabilitatea produsului respectiv nu are nicio şansă să afle de unde provine produsul sau cine l-a fabricat, informaţii relevante care contribuie la decizia de cumpărare.În piaţă sunt şi retaileri care specifică firma producătoare, cum ar fi retailerul LIDL, care deţine marca privată magazin Pilos, un retailer care lucrează atât cu fabrici din străinătate, cât şi din România, pentru producţia lactatelor marca Pilos. -
Mafia hainelor contrafăcute din Bucureşti. Peste 3.000 de articole de îmbrăcăminte, confiscate. Prejudiciul, 500.000 euro
Anchetatorii au făcut percheziţii, vineri, la un imobil din Oraşul Pantelimon, unde au descoperit o fabrică clandestină de îmbrăcăminte, şi la un depozit din sectorul 2, Bucureşti, unde membrii grupării aveau depozitate articole vestimentare neinscripţionate dar şi inscripţionate cu diferite mărci cunoscute, potrivit IPJ Ilfov..
“Poliţiştii au ridicat pentru continuarea cercetărilor, de la cele două locaţii, peste 3000 de articole de îmbrăcăminte succeptibile de a fi contrafăcute respectiv, treninguri, veste, pantaloni, cămăşi, geci, peste 27.500 de etichete cu mărci cunoscute, aproximativ 6400 cheiţe de fermoar inscripţionate cu o marcă renumită, peste 4500 de abţibilduri inscripţionate cu însemnele unor mărci, precum şi aparatura şi materialele utilizate în activitatea infracţională”, transmit poliţiştii printr-un comunicat de presă.
-
PPD România anunţă planuri de investiţii ce depăşesc 6 milioane de euro în următorii ani
Cu o cifră totală de vânzări ce a crescut de 10 ori în ultimul deceniu, PPD România a atins poziţia de lider pe piaţa distribuţiei de băuturi alcoolice premium, în baza volumelor totale vândute, conform reprezentanţilor săi. Pentru anul 2017, compania estimează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere de peste 20 de puncte procentuale faţă de finalul anului trecut.
„Suntem extrem de mândri de evoluţia PPD România, nu doar datorită creşterii sale impresionante, ci şi pentru rolul strategic pe care l-a jucat în extinderea noastră către Europa Centrală şi de Est. În România, avem o echipă stabilă care împărtăşeşte valorile Grupului şi reflectă cu succes imaginea noastră la nivelul industriei locale. Ne bucurăm de rezultatele primilor 10 ani şi ne păstrăm angajamentul faţă de piaţa din România, dovadă fiind planurile noastre pe termen mediu şi lung”, a declarat Alexis Photiades, managing director Photos Photiades Group.
De la înfiinţare, compania a investit peste 40 de milioane de euro în domenii precum cel imobiliar, prin dezvoltarea propriului centru logistic şi a sediului central din Bucureşti, distribuţie şi promovarea de brand, precum şi în campanii care încurajează consumul responsabil de alcool.
„PPD România a lucrat susţinut pentru a atinge şi a-şi consolida poziţia de lider de piaţă, aducând branduri cunoscute şi apreciate de consumatorii români, precum J&B, Johnnie Walker, Aperol, Campari, San Pellegrino şi multe altele. Privim cu încredere către viitor şi avem convingerea că ne vom menţine poziţia de lider pe piaţa din România, accelerând investiţiile în dezvoltarea de talente, tehnologie şi în promovarea brandurilor din portofoliu. În numele PPD România, aş vrea să le mulţumesc partenerilor noştri globali pentru încrederea pe care ne-au acordat-o încă de la începutul colaborării, dar mai ales pentru că ne sunt în continuare alături în această călătorie ce are ca obiectiv evoluţia constantă într-un mediu extrem de dinamic şi de competitiv”, a adăugat Nikitas Aspiotis, general manager PPD România.
În prezent, echipa PPD România este formată din 80 de specialişti, cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Având la bază convingerea că oamenii sunt cel mai important factor în creşterea unei afaceri, compania investeşte susţinut în programe de formare şi dezvoltare prin propria Academie. Mai mult decât atât, PPD România se implică activ în susţinerea şi dezvoltarea viitorilor specialişti printr-o serie de parteneriate strategice cu universităţi şi asociaţii studenţeşti de profil.
-
Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI
Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.
„În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.
-
Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI
Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.
„În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.
-
Cât costă înregistrarea unei mărci în România
La această sumă se adaugă onorariul consilierilor în proprietate industrială care asistă clientul în procedura de înregistrare. În situaţia în care apar opoziţii/contestaţii, costurile totale ale înregistrării cresc. Reînnoirea protecţiei mărcii duce la un cost suplimentar în jurul sumei de 1700 de lei dacă reînnoirea se realizează în timpul perioadei de protecţie sau în jurul sumei de 2.500 de lei dacă reînnoirea se realizează după expirarea protecţiei iniaţiale, după cum explică avocatul.
România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte preocuparea pentru protejarea proprietăţii intelectuale: conform datelor comunicate anul trecut de către Eurostat cu ocazia Zilei Internaţionale a Proprietăţii Intelectuale (26 aprilie), România are al doilea cel mai mic număr de mărci pe cap de locuitor înregistrate la nivel european, după Croaţia. În 2015, numărul noilor mărci româneşti cu protecţie internaţională era de 79, în timp ce în Germania, acest număr a depăşit 4.400, potrivit informaţiilor publicate de site-ul World Intellectual Property Office.
„În ultimii ani am sesizat o creştere a preocupării pentru protejarea proprietăţii intelectuale în România, iar această tendinţă se datorează în special dificultăţilor cu care s-au confruntat companiile din piaţa locală sau chiar a pierderilor suferite din cauza incapacităţii de a-şi dezvolta afacerile sau de a exploata rezultatele unui business neprotejat în acest sens”, observă Monica Stătescu, Ea spune că în ultimul timp a crescut preocuparea pentru protecţia drepturilor de autor, în special cu privire la produsele software, precum şi pentru protecţia know-how-ului. „Pe măsură ce societatea noastră se digitalizează şi automatizează din ce în ce mai mult, valoarea economică a produselor IT devine tot mai evidentă, după cum devine evidentă şi nevoia de a o proteja, inclusiv din perspectiva juridică”, spune Stătescu.