BusinessMagazin

Tag: manifestatie

  • Peste 25.000 de persoane au manifestat împotriva austerităţii la Atena şi Salonic – FOTO

    Potrivit poliţiei, aproximativ 18.000 de persoane s-au adunat joi după-amiaza în centrul Atenei, unde circulaţia a fost întreruptă, şi au defilat până la Parlament, în Piaţa Syntagma, scena unor importante manifestaţii de la începutul crizei, în 2010.

    “Nu şomajului parţial, nu concedierilor. Da unui loc de muncă stabil şi permanent”, “Puneţi capăt sărăciei, răsturnaţi (Guvernul) acum”, se putea citi pe banderole.

    Această manifestaţie are loc cu aproape o săptămână înainte de votul în Parlament asupra bugetului pentru 2015, care continuă o politică de reducere a cheltuielilor, în special în domeniile Sănătăţii şi Educaţiei.

    “Salariul meu a scăzut cu 40% de la începutul crizei. Trebuie ca acest Guvern să plece pentru ca lucrurile să se schimbe”, spune Georges Papalexiou, un funcţionar în vârstă de 40 de ani.

    Printre manifestanţi se află numeroşi pensionari şi şomeri. “Trebuie să nu te plângi şi să stai acasă. De aceea suntem aici, pentru a denunţa tăierea pensiilor şi ameninţarea cu alte reduceri”, a declarat pentru AFP un pensionar sexagenar.

    La Salonic (nord), al doilea cel mai important oraş grec, cel puţin 8.000 de persoane au manifestat în centru, potrivit poliţiei locale.

    La originea acestei mobilizări, sindicatele GSEE (din sectorul privat) şi Adedy (sectorul public) denunţă “măsuri guvernamentale care întreţin Evul Mediu social, şomajul la un nivel record, politicile care fac din muncitori variabila de ajustare a crizei şi deficitelor”.

    În afară de transporturile în comun, greva a afectat şi legăturile aeriene – greva controlorilor de trafic aerian antrenând anularea unor zboruri din şi către Atena. Toate vapoarele erau, de asemenea, la chei, din cauză că docherii au încetat lucrul.

    Serviciile publice, în special şcolile, spitalele şi băncile funcţionau în regim redus, iar mai multe sindicate – inclusiv ale angajaţilor din comerţ şi sectorul hotelier – şi-au îndemnat membrii să facă grevă.

    Aceasta este cea de a doua grevă generală din acest an, după cea din aprilie. În Grecia au avut loc, începând din 2010, greve repetate împotriva politicilor de austeritate. Însă mobilizarea a scăzut sensibil de un an.

    Grecia a revenit din acest la un ritm pozitiv de creştere, care urmează să se accelereze în 2015, după şase ani de recesiune în care şi-a pierdut un sfert din bogăţie.

    Un loc de muncă din patru a dispărut în timpul crizei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), care a avertizat în această săptămână că există riscul unei “crize sociale prelungite”.

    Nivelul şomajului s-a stabilizat la 25,9% în august. Nivelul salariilor, în toate profesiunile, a scăzut în medie cu 23,8% de la începutul lui 2010.

    Guvernul se află sub presiunea creditorilor – Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) -, care efectuează în prezent ultimul audit al economiei ţării înainte de ieşirea din programul de ajutorare, aflat în curs din 2010.

  • Manifestanţi au incendiat Parlamentul statului Guerrero, în Mexic, după dispariţia a 43 de studenţi

    Manifestanţii, care anterior au devastat şi incendiat sediul secretariatului regional al Ministerului Educaţiei, au răscolit birourile unor aleşi locali şi au incendiat hemiciclul şi bilblioteca, după care s-au îndreptat către sediul guvernatorului, la Chilpancigo, capitala statului Guerrero.

    Protestatari au incendiat deja marţi sediul Partidului Revoluţiei Instituţionale (PRI) al preşedintelui mexican Enrique Peña Nieto, după ce, cu o zi înainte, au blocat accesul la aeroportul internaţional Acapulco, o staţiune celebră din regiune.

    Protestele violente se succed în Mexic după ce ministrul Justiţiei a anunţat vineri că cei 43 de studenţi, daţi dispăruţi pe 26 septembrie, au fost, probabil, ucişi de membri ai unui grup de crimă organizată.

    Patruzeci şi trei de studenţi ai şcolii normale Ayotzinapa au dispărut la 26 septembrie, în timp ce colectau fonduri în orăşelul Iguala. Autocarul lor a fost atacat de poliţia locală, susţinută de membri ai cartelului Guerreros Unidos. Acest atac s-a soldat cu şase morţi, între care trei studenţi.

    Mai mulţi membri ai cartelului Guerreros Unidos, arestaţi în urma acestui atac, au dezvăluit că i-au asasinat pe studenţi, după care le-au ars cadavrele timp de 14 ore şi au aruncat rămăşiţele într-un râu.

  • Mii de manifestanţi au protestat la Budapesta faţă de taxa pe Internet

    Balazs Gulyas, fondatorul paginii de Facebook “O sută de mii împotriva taxei pe Internet”, a cerut Guvernului de la Budapesta să retragă proiectul de lege.

    Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, impune tot mai multe taxe asupra oamenilor şi îşi dezamăgeşte chiar şi propriul electorat, a declarat el în faţa mulţimii adunate lângă clădirea Ministerului Economiei, în Piaţa Jozsef Nador.

    Balasz Gulyas a avertizat Guvernul de la Budapesta cu organizarea unui nou protest, marţi, în cazul în care nu va retrage acest proiect de lege în termen de 48 de ore.

  • Lupta anti-corupţie din China a făcut victime neaşteptate: vinul franţuzesc

    Responsabilă pentru scăderi sunt anii mai slabi, dar cu precădere reducerea cererii în China. Vinul era şi este privit în China drept un simbol al reuşitei în viaţă şi al statusului social ridicat; multe podgorii frunţuzeşti din Bordeaux sau din Burgundia şi-au găsit în ultima vreme proprietari chinezi.

    Ca orice bun de lux, vinul a  avut de suferit din cauza încetinirii ritmului de creştere economică din China, dar şi din cauza campaniei anti-corupţie a preşedintelui Xi Jinping. Autorităţile au impus pur şi simplu că bugetarii nu au voie să cumpere sau să consume bunuri de lux, de la poşete Burberry la vinuri Chateau Margaux.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Mai mulţi manifestanţi au fost arestaţi la Hong Kong după ciocniri violente cu poliţia

    Zeci de poliţişti au fost implicaţi în ciocniri cu manifestanţi care apărau baricade instalate pe o stradă din apropierea sediului Guvernului ce urmau să fie îndepărtate, potrivit unui jurnalist AFP.

    Ciocnirile au început marţi seara, atunci când manifestanţii s-au opus forţelor de ordine în timp ce acestea din urmă încercau să preia controlul asupra unui tunel şi unei străzi blocate de peste două săptămâni.

    Poliţiştii au încercat să-i adune pe manifestanţi la intrarea în tunel, potrivit unor imagini difuzate de televiziune. Manifestanţi au afirmat pentru AFP că au fost stropiţi cu gaze lacrimogene.

    Militanţii prodemocraţie au spus că au decis să ocupe această stradă după ce poliţia a evacuat o altă cale blocată, fără să-i avertizeze iniţial. “Am decis să ocupăm această stradă ca represalii”, a declarat Jeff Wong, în vârstă de 30 de ani. “Guvernul refuză să dialogheze cu noi. Prin urmare, vom continua să ocupăm străzile până când vom obţine un dialog veritabil”, a afirmat el.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe următorul şef al Executivului din Hong Kong, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Confruntări între manifestanţi şi zeci de persoane mascate la Hong Kong. Poliţia a început să demonteze baricadele instalate de manifestanţi

    UPDATE – Confruntări între manifestanţi şi zeci de persoane mascate la Hong Kong

    Confruntările s-au produs în mijlocul unui bulevard larg, ocupat, după ce persoane care purtau măşti chirurgicale pentru a nu fi identificate au încercat să forţeze şi să demonteze baricade instalate de către manifestanţi în cartierul Admiralty, în care sunt concentrate sediile ministerelor.

    Doi atacatori au fost trântiţi şi ţinuţi la sol de către poliţişti, care au format cordoane pentru a-i opri pe ceilalţi, scuipaţi de către manifestanţi, care strigau “arestaţi triadele”, referindu-se astfel la mafia chineză, suspectată că a provocat violenţe în locurile ocupate.

    Televiziunea, care emitea în direct, a prezentat imagini cu un bărbat obligat de poliţişti să predea un cuţit.

    Şoferi de taxi, sătui de blocaje, s-au alăturat protestelor faţă de manifestanţi, claxonând şi adresând invective. “Nu mai putem”, au scris unii pe vehicule.

    Utilaje de ridicare au fost trimise, de asemenea, la locul ocupat, pentru a ridica baricade, a anunţat un fotograf AFP.

    Aceste incidente au loc la câteva ore după ce sute de poliţişti au demontat baricade, în mai multe locuri, atât la Admiralty, cât şi în cartierul comercial Mongkok, aflat în zona continentală a Hong Kong-ului, profitând de numărul mic de manifestanţi care au petrecut noaptea de duminică spre luni afară.

    Forţele de ordine au început să demonteze baricadele din zona principalului loc de manifestaţie, cartierul Admiralty, luându-i prin surprindere pe manifestanţi, al căror număr a scăzut în cursul nopţii de duminică spre luni.

    Zeci de poliţişti şi-au făcut apariţia luni dimineaţa în locurile în care manifestanţi prodemocraţie organizează, de peste două săptămâni, reuniuni care paralizează o parte a marelui centru comercial asiatic.

    Poliţiştii, care nu poartă echipament antirevoltă, au fost mobilizaţi în cartierul Admiralty, dar şi în Mongkok, potrivit unor imagini televizate.

    Manifestanţii, conduşi de mişcări studenţeşti, cer Beijingului garantarea unei democraţii depline pentru fosta colonie britanică.

    Mişcarea lor a provocat confruntări cu locuitori din Hong Kong care se opun ocupării străzilor.

    În pofida numeroaselor ordine emise de către autorităţi de a se dispersa, manifestanţii s-au instalat ridicând corturi şi duşuri mobile sau organizând seri de dezbateri care au atras mii de persoane în ultimele zile.

    Şeful Executivului local Leung Chun-ying a declarat duminică pentru televiziune că manifestanţii nu au “aproape nicio şansă” să schimbe poziţia Beijingului cu privire la introducerea sufragiului universal deplin în scrutinul din 2017 pentru alegerea viitorului şef al Executivului fostei colonii britanice.

    Beijingul acceptă principiul “o voce, un vot”, dar vrea să păstreze controlul asupra candidaturilor.

    După ce opoziţia a fost criticată pentru că a utilizat gaze lacrimogene şi cu piper împotriva manifestanţilor în septembrie, Leung Chun-ying a declarat că, dacă Guvernul va fi nevoit să degajeze locurile ocupate, poliţia “va recurge în mod limitat la forţă”.

  • Manifestanţii prodemocraţie de la Hong Kong continuă să sfideze puterea. Manifestanţii cer demisia premierului – FOTO

    Campania de nesupunere civilă, care durează de câteva săptămâni în fosta colonie britanică, a accelerat puternic în weekend, regiunea Hong Kong fiind afectată de cele mai puternice tulburări civile de la trecerea sa sub tutelă chineză în 1997.

    În scene de stradă haotice, cu care Hong Kongul nu este deloc obişnuit, poliţiştii au tras duminică seara, până târziu, salve repetate de gaze lacrimogene, în încercarea de a-i dispersa pe protestatari. Zeci de mii de persoane s-au adunat în cartiere din centru, revărsându-se până la Kowloon, pe continent, la nivelul insulei.

    Manifestanţii, împotriva cărora s-a folosit gaz cu piper, purtau pelerine de plastic şi şi-au acoperit faţa cu folie de platic alimentară pentru a se proteja.

    Într-un gest aparent de calmare, Guvernul din Hong Kong a anunţat retragerea, luni de dimineaţa, a poliţiei antirevoltă.

    – Guvernul vrea să “elibereze drumurile ocupate”

    Deoarece “cetăţenii adunaţi în stradă s-au calmat, poliţia antirevoltă a fost rechemată”, a anunţat Guvernul într-un comunicat. În schimb, manifestanţii sunt invitaţi să “elibereze drumurile ocupate, cât mai rapid, pentru a lăsa să treacă vehiculele de urgenţă şi pentru restabilirea transportului public”.

    Însă mulţimea creştea oră de oră, iar luni după-amiaza câteva mii de persoane se adunaseră în catierul Admiralty, principalul punct de întâlnire al opozanţilor, în apropierea sediului Guvernului, potrivit estimărilor unor jurnalişti AFP. Militanţi prodemocraţie au preluat controlul asupra a cel puţin trei intersecţii rutiere majore.

    “Suntem mai optimişti astăzi, poliţiştii nu sunt destul de numeroşi să încercuiască locurile, iar manifestanţii s-au reunit”, a declarat pentru AFP Ivan Yeung, un protestatar în vârstă de 27 de ani care a petrecut toată noaptea de duminică spre luni într-o tabără instalată în cartierul comercial Causeway Bay.

    Peste 200 de linii de autobuz au fost suspendate sau deviate, circulaţia tramvaielor era perturbată, iar unele staţii de metrou erau închise. Numeroase şcoli au rămas închise, la fel şi numeroase întreprinderi, perturbând activitatea economică a acestei regiuni autonome plasate sub administraţia chineză.

    Studenţii, care se află de o săptămână în grevă, sunt vârful de lance al campaniei de nesupunere civilă lansate cu scopul de a denunţa ceea ce locuitorii metropolei percep drept o acaparare tot mai puternică de către Beijing a afacerilor locale. Ei au pătruns vineri în sediul Guvernului local, după care au fost evacuaţi fără menajamente de către poliţie.

    În faţa mobilizării studenţeşti, mişcarea prodemocraţie cea mai vizibilă – Occupy Central – a intrat duminică în “bătălie” şi şi-a îndemnat susţinătorii să devanseze o acţiune de ocupare prevăzută pentru miercuri.

    Beijingul a anunţat în august că viitorul Executiv local va fi ales prin sufragiu universal începând din 2017, dar că vor fi selectate două sau trei persoane, de către un comitet care le va abilita să candideze.

    – “Extremişti politici”

    Occupy Central reclamă “retragerea” deciziei Chinei şi “o relansare a procesului reformelor politice”. Autorităţile locale este necesar să prezinte Beijingului “un nou raport asupra reformelor politice, care să reflecte deplin aspiraţiile către democraţie ale poporului Hong Kongului”, a subliniat Occupy.

    Însă preşedintele Executivului Leung Chun-ying le-a cerut protestatarilor să se întoarcă acasă şi să “nu perturbe viaţa cotidiană a locuitorilor din Hong Kong”. El a respins totodată zvonuri care circulă pe reţele de socializare potrivit cărora puterea locală intenţionează să recurgă la armata chineză, prezentă la Hong Kong. “Nu există absolut nicio probă în acest sens”, a spus el.

    Manifestanţii îi cer să demisioneze. “Oricui are conştiinţă ar trebui să-i fie ruşine să fie asociat cu un guvern pentru care opinia publică înseamnă atât de puţin”, a subliniat Occupy.

    Potrivit postului RTHK, 41 de persoane rănite în cursul confruntărilor au fost spitalizate, iar alte 78 de persoane au fost arestate.

    La Beijing, presa oficială a denunţat acţiuni ale unor “extremişti politici” care vor “să profite de idealismul şi entuziasmul studenţilor pentru a promova un progres democratic”.

    Potrivit site-ului american China Digital Times, care urmăreşte propaganda chineză, autorităţile au ordonat tuturor site-urilor chineze să îndepărteze “imediat” orice informaţie despre manifestaţiile de la Hong Kong.

  • Sute de mii de persoane au manifestat în întreaga lume împotriva încălzirii globale

    Manifestaţiile au avut loc în contextul summitului ONU pe tema schimbărilor climatice, care urmează să se desfăşoare marţi, la New York.

    Sute de mii de persoane s-au adunat la New York Londra, Berlin, Amsterdam, Paris, Stockholm, Roma, Madrid, New Delhi, Melbourne şi Rio de Janeiro, pentru a manifesta contra schimbărilor climatice.

    Potrivit organizatorilor, au fost programate aproximativ 2.700 de evenimente în 158 de state.

    Astfel, zeci de mii de persoane au manifestat pe străzile din Londra, printre manifestanţi fiind, de asemenea, victime ale inundaţiilor din iarna trecută şi actriţa britanică Emma Thompson, revenită recent dintr-o expediţie în Arctica.

    La marşul din New York au participat, de asemenea, actorul Leonardo DiCaprio, numit recent mesager al păcii pentru ONU, secretarul general al ONU Ban Ki-moon, ministrul francez de Externe Laurent Fabius şi primarul oraşului New York Bill de Blasio.

    “Trebuie să acţionăm în mod urgent, să nu mai aşteptăm, deoarece plătim cu propriile vieţi şi pierdem mulţi bani”, a declarat Ban Ki-moon, în faţa mulţimii de la New York.

    De asemenea, peste 5.000 de persoane au manifestat la Paris, într-o ambianţă familială.

  • PNL le cere lui Ponta şi Oprea o explicaţie publică pentru incidentul de la manifestaţia pro-Antena3

    “Partidul Naţional Liberal a afirmat permanent hotărârea de a apăra, cu orice preţ, libertatea presei. Însă, în raport cu gravul incident petrecut în cursul zilei de ieri, cu ocazia marşului iniţiat în jurul Palatului Cotroceni, de către redacţia Antena 3, precizăm că ne desolidarizăm de orice acte de violenţă şi cerem să fie luate, de urgenţă, măsurile cuvenite împotriva persoanei care şi-a permis să agreseze reporterii de la B1 TV şi Realitatea TV. La fel cum ziariştii de la Antena 3 au tot dreptul să-şi exprime, în deplină libertate, opiniile, şi ziariştii altor redacţii au dreptul să-şi exercite meseria, fără a suferi agresiuni din partea cuiva”, se arată într-un comunicat transmis luni dimineaţă de PNL.

    Liberalii menţionează că, “întrucât gravul incident s-a petrecut în proximitatea intrării în incinta Palatului Cotroceni, loc în care era plasat un dispozitiv de jandarmi şi cel puţin un lucrător de la Jandarmerie, aşa cum rezultă din toate secvenţele surprinse, a filmat întreaga scenă de violenţă”, PNL îşi exprimă “consternarea” că nimeni nu a intervenit la faţa locului.

    PNL cere premierului Victor Ponta şi ministrului de Interne Gabriel Oprea o explicaţie publică pentru acest incident şi menţionarea măsurilor legale care au fost întreprinse “în momentul în care «plimbarea» anunţată a devenit un miting de protest în toată regula, neautorizat şi care a blocat artere de circulaţie intens traficate”.

    “De asemenea, solicităm de urgenţă Jandarmeriei Române să ia măsuri pentru ca cetăţeanul care s-a dovedit agresiv să suporte rigorile legii, iar persoanele vinovate pentru lipsa de intervenţie şi pentru atitudinea lipsită de responsabilitate faţă de un incident, în care aveau datoria să intervină, să fie la rândul lor sancţionate”, se mai arată în comunicatul PNL.

    Liberalii menţionează totodată că aşteaptă “cuvenitele scuze” din partea Jandarmeriei, adresate conducerilor celor două televiziuni, ai căror reporteri au fost agresaţi.

    “Partidul Naţional Liberal face apel la cetăţeni să aibă o atitudine civilizată, să respecte şi opiniile altora, care pot fi contrare, şi să nu recurgă, sub nicio formă, la acte de violenţă, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un an tensionat, de campanie electorală prezidenţială”, se mai arată în comunicat.

    Jandarmeria a precizat, despre manifestaţia pro-Antena care a avut duminică în jurul Palatului Cotroceni, că a existat, în mod izolat, o persoană care s-a comportat violent, agresând o echipă de jurnalişti, şi că s-au luat deja toate măsurile pentru identificarea şi sancţionarea acesteia.

    “Marea majoritate a participanţilor la acţiunea publică din Bucureşti s-a manifestat paşnic. În mod izolat, a existat o persoană care s-a comportat violent, agresând o echipă de jurnalişti aflată în mijlocul manifestanţilor, context în care dispozitivul de jandarmi a fost suplimentat. Referitor la această persoană, Jandarmeria a luat deja toate măsurile pentru identificarea şi sancţionarea acesteia, conform legii”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Inspectoratul General al Jandarmeriei.

    Despre aceeaşi manifestaţie, sursa citată spune că aceasta a fost una “spontană”, la care numărul participanţilor “a oscilat de la câteva zeci la aproximativ 4.000, context în care şi dispozitivul de jandarmerie prezent la faţa locului a fost adaptat permanent, conform procedurilor legale în vigoare”.

    În acelaşi comunicat se precizează că manifestaţii similare au avut loc duminică în judeţele Braşov (100 de participanţi), Bihor (15), Arad (30), Prahova (100), Suceava (30), Galaţi (30), Constanţa (17), Neamţ (40), Dolj (40), Sibiu (70), Cluj (30), Gorj (70), Bacău (25), Timiş (100), Iaşi (15), Argeş (30), Vâlcea (15) şi Mureş (30).

    “Jandarmeria Română garantează dreptul tuturor cetăţenilor la liberă exprimare, însă niciun act de violenţă nu poate fi tolerat, iar orice faptă care a reprezentat o încălcare a legii urmează să fie sancţionată”, se mai arată în comunicat.

    Manifestaţiile pro-Antena 3 au avut loc după ce jurnalişti ai acestui post de televiziune au anunţat că ies “la plimbare” în zona Palatului Cotroceni, duminică la 17.00, şi că oricine “este binevenit” să facă acelaşi lucru.

    În Capitală, unii jurnalişti, catalogaţi de manifestanţi drept “duşmani” ai celor de la Antena 3, au fost întâmpinaţi cu ostilitate, fiind agresaţi şi obligaţi, practic, să se îndepărteze. Un reporter al B1TV a fost lovit cu piciorul în spate de un manifestant. Reprezentanţii Jandarmeriei Bucureşti au spus că situaţie se calmase când jandarmii au ajuns la faţa locului şi că persoanele agresate pot face plângeri la Poliţie.