BusinessMagazin

Tag: mandate

  • Proiect de lege: Aleşii locali nu vor putea avea mai mult de două mandate succesive

     Deputatul ALDE susţine în expunerea de motive că limitarea numărului de mandate consecutive pentru cea mai înaltă funcţie în stat, preşedintele României, poate fi referinţa fundamentală şi în cazul aleşilor locali.

    „Realitatea ne arată că nivelul de performanţă, competenţă poate fi atins în două mandate consecutive. Consider că principiile care stau la baza limitării numărului de mandate consecutive pentru cea mai înaltă funcţie în stat (preşedintele României) pot fi referinţa fundamentală şi în cazul aleşilor locali”, susţine Băişanu în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Băişanu mai spune că limitarea numărului de mandate ale aleşilor locali are scopul a asigura o „primenire” permanentă a celor care îşi asumă conducerea unităţilor administrative teritoriale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • 43 de parlamentari au rămas fără mandat. Jumătate dintre ei au avut probleme cu legea

    În ultimii trei ani, opt deputaţi şi senatori au rămas fără mandat ca urmare a condamnărilor definitive şi a restrângerilor drepturilor electorale, în timp ce alţi 11 aleşi au demisionat din Parlament din cauza problemelor din justiţie. Alţi patru aleşi au rămas fără funcţii ca urmare a unor decizii de incompatibilitate.

    La Camera Deputaţilor, şi-au pierdut mandatul George Becali – condamnat la trei ani de închisoare în dosarul transferurilor de terenuri cu MApN, Nicolae Vasilescu – condamnat la doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă, Relu Fenechiu – condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul “Transformatorul”, Gheorghe Coman – condamnat la un an de închisoare pentru luare de mită, după ce a fost prins în flagrant şi Monica Iacob-Ridzi – condamnată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

    Un caz aparte a fost cel al deputatului PPDD Gigi Neţoiu, care, deşi condamnat la doi ani de închisoare în dosarul transferurilor de jucători, a rămas parlamentar încă un an de la data condamnării din cauza unor probleme birocratice, care au împiedicat vacantarea mandatului său.

    În Senat, şi-au pierdut de drept mandatul Antonie Solomon, condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită şi fals intelectual, şi Sorin Roşca Stănescu, condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare în dosarul “Rompetrol”.

    Mai mulţi aleşi au renunţat la funcţii din cauza problemelor din justiţie, unii făcând acest gest chiar de după gratii. Este cazul deputatului Theodor Nicolescu, urmărit penal în dosarul ANRP, care a demisionat aflat în arest preventiv, al deputatului Ioan Adam, pus sub acuzare în dosarul retrocedărilor ilegale, dar şi al fostului ministru Darius Vâlcov, care a renunţat la funcţia din Senat aflat tot în arest preventiv după acuzaţiile de luare de mită şi trafic de influenţă.

    În actuala legislatură s-a consemant şi o premieră în istoria Parlamentului: primul deputat urmărit internaţional prin Interpol – Markó Attila-Gabor. Acesta a demisionat cu puţin timp înainte ca Parlamentul să voteze cererea de încuviinţare a arestării preventive, el fiind fugit din ţară. După demisia sa, a fost dat în urmărire, însă nici până acum nu a fost adus în faţa instanţelor.

    Printre parlamentarii care au demisionat din cauza problemelor cu legea se mai numără Viorel Hrebenciuc, urmărit penal în trei dosare, Oana Niculescu Mizil, suspectă în dosarul lui Marian Vanghelie, Dănuţ Culeţu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie, Ion Diniţă, implicat într-un dosar de corupţie cu fonduri publice, Olosz Gergely, cercetat în dosarul ANRE, şi Iosif Secăşan, inculpat într-un dosar de corupţie, care între timp a şi fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Un alt caz controversat este cel al fostului senator Dan Voiculescu. Acesta a demisionat la scurt timp după preluarea mandatului, fiind acuzat că a încercat să tergiverseze procesul său prin schimbarea calităţii sale şi, implicit, a instanţei care avea competenţa să îl judece. A fost a doua demisie a lui Voiculescu din Senat, după ce şi la finalul legislaturii precedente a plecat din funcţie, consecinţa fiind tot schimbarea instanţei care îl judeca. În cele din urmă, însă, Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării I.C.A..

    Pe de altă parte, alţi trei deputaţi şi un senator şi-au pierdut mandatele ca urmare a unor decizii de incompatibilitate. Este vorba despre Aurel Nechita, Ştefan Bucur Stoica, Petre Roman şi Akos Mora. În aceste cazuri, Parlamentul a tergiversat deciziile de încetare a mandatului, astfel încât în cazul lui Petre Roman Agenţia Naţională de Integritate i-a amendat pe membrii Comisiei juridice din Camera Deputaţilor cu câte 2.000 de lei pentru neaplicarea deciziei instanţei.

    În total, 23 de parlamentari au rămas fără funcţii ca urmare a unor probleme în justiţie.

    Alţi 13 senatori şi deputaţi au părăsit mandatul pentru funcţii în alte instituţii, dintre care cinci au fost aleşi în Parlamentul European. Este vorba despe Eduard Hellvig, ajuns între timp director al SRI, Maria Grapini, Dan Nica, Ovidiu Silaghi şi Damian Drăghici. Dan Radu Ruşanu a plecat din Camera Deputaţilor după numirea în funcţia de conducere la ASF, însă a părăsit poziţia ca urmare a arestării sale preventive în dosarul “Carpatica”. Din Parlament au mai plecat Dinu Giurăscu, ales vicepreşedinte al Academiei Române, Alin Petrache, ales preşedintele al Comitetului Olimpic şi Sportiv din România, Toni Greblă, numit judecător la Curtea Constituţională, funcţie la care a renunţat după începerea urmăririi penale într-un dosar de corupţie, George Scutaru, numit consilier prezidenţial, care a renunţat la rândul său la funcţie după implicarea într-un dosar de corupţie, Marcu Nicu şi Vasile Cosmin Nicula, numiţi în conducerea Curţii de Conturi, şi Victor Ciorbea, numit Avocat al Poporului.

    Trei deputaţi au demisionat din motive personale: Mihai Stănişoară, care s-a retras din politică, Vasile Mocanu, care a renunţat la funcţie pe caz de boală, şi Miron Mitrea. Acesta din urmă nu a oferit motive pentru demisia sa, însă la scurt timp după ce a plecat din Parlament a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie pentru fapte din perioada în care era ministru al Transporturilor în guvernarea PSD.

    Alţi trei deputaţi au decedat în timpul mandatului: Mircea Grosaru, Ştefan Stoica şi Octavian Bot.

    La ultimul scrutin parlamentar, din 2012, au fost aleşi 412 deputaţi şi 176 de senatori. Mandatul actualului Legislativ se încheie la sfârşitul lui 2016, când urmează să fie organizate noi alegeri.

     

  • Doi sibieni urmăriţi în Polonia pentru că obligau persoane să cerşească, prinşi de poliţişti

    Potrivit unui comunicat transmis joi, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu au depistat două persoane, urmărite la nivel internaţional, în baza unor mandate europene de arestare emise de autorităţile poloneze, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pentru depistarea acestora, poliţiştii au beneficiat de informaţii suplimentare obţinute prin Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul general al Poliţiei Române.

    Cele două persoane, un bărbat de 47 de ani şi o femeie de 41 de ani, ambii din localitatea sibiană Hosman, au fost depistate în localitatea de domiciliu.

    Conform sursei citate, autorităţile judiciare din Polonia au emis, în februarie, pe numele celor doi mandate europene de arestare, pentru zece infracţiuni de trafic de persoane, comise în perioada 1997 – 2012.

    Cei doi, împreună cu alte persoane, profitând de condiţiile de viaţă şi de handicapul fizic al unor persoane, le-ar fi obligat să cerşească, luând ulterior victimelor banii obţinuţi din cerşetorie prin ameninţări cu violenţa.

    Cei doi au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru confirmarea mandatelor europene de arestare, după care Curtea de Apel Alba Iulia a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă pe 30 de zile.

  • Cele mai costisitoare discursuri din lume: câţi bani cer personalităţile pentru a vorbi la un eveniment

    După ce îşi încheie mandatele, mulţi politicieni câştigă bani din discursuri ţinute cu diferite ocazii. Aducerea unei figuri cunoscute pe scenă vine cu un preţ destul de mare, chiar dacă politicienii beneficiază şi ei de pe urma expunerii în mass-media.

    ABC News a realizat un top al celor mai “scumpi” vorbitori, în care Donald Trump ocupă, detaşat, primul loc. Miliardarul câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pentru un discurs de 60 de minute. În top se mai regăsesc economistul Ben Bernanke, fostul şef de stat Bill Clinton şi soţia acestuia precum şi fostul secretar al trezoreriei Tim Geithner.

    Sursa: Statista.com

  • Hellvig: SRI a redus la minim punerea în aplicare a unor mandate de securitate naţională, în 2014

    “Având în vedere imperativul absolut al exigenţei unui cadru legal modern adecvat provocărilor cu care ne confruntăm, este necesară găsirea unui echilibru just între binomul de securitate şi viaţa privată şi promovarea unui pachet legislativ care să reflecte acest echilibru, de natură să permită SRI îndeplinirea misiunii sale fundamentale de apărare a statului şi a cetăţeanului”, a declarat, marţi, Eduard Hellvig, după şedinţa de bilanţ pe 2014 a Serviciului.

    Hellvig a precizat că este important de ştiut că “SRI a căutat şi a reuşit să reducă la minimul posibil recursul la măsuri din categoria celor autorizate de lege pentru limitarea temporară a exercitării unor drepturi”.

    “Ponderea mandatelor de securitate naţională aferente SRI în 2014 a fost de numai 5,58% din totalul actelor de autorizare puse în aplicare, faţă de 9,52% în 2013”, a spus directorul Serviciului Român de Informaţii.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, arestat pentru fapte de corupţie, suspendat din funcţie

    Potrivit unui comunicat al Prefecturii Hunedoara, prefectul Sorin Vasilescu a emis, joi, ordinul privind constatarea suspendării de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, după ce, miercuri, Curtea de Apel Alba Iulia a informat că a fost luată măsura arestării la domiciliu împotriva lui Mircea Moloţ.

    Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Tiberiu Balint a demisionat, începând cu 11 decembrie, din funcţiile de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ, pentru “a-şi putea dovedi nevinovăţia”, dar demisia sa va intra în vigoare doar după ce consilierii judeţeni vor lua act de ea în şedinţă ordinară.

    Şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, fostul vicepreşedinte CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi oamenii de afaceri Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup au fost reţinuţi în 3 decembrie pentru fapte de corupţie, iar ulterior cercetaţi sub control judiciar.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, marţi, în urma unei contestaţii depuse de DNA, ca Mircea Moloţ şi ceilalţi patru inculpaţi să fie arestaţi la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

  • România încheie epoca Băsescu cu un PIB dublu şi cu 430 de kilometri de autostradă în plus. Aderarea la Schengen, un eşec

    Fondatorul imperiului Ţiriac Holdings a fost unul dintre cei 1.400 de invitaţi (faţă de 1.000 câţi erau în anii trecuţi) la recepţia organizată aseară în sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde s-au reunit elitele din lumea afacerilor, dar şi din lumea sportului.

    Bilanţul ultimului deceniu în care Traian Băsescu a fost preşedinte arată că PIB-ul, exporturile şi salariul mediu din România

    s-au dublat, în timp ce reţeaua de autostrăzi a crescut de trei ori, având la finalul anului trecut cu 431 kilometri în plus faţă de 2005.

    Pe de altă parte, lipsa locurilor de muncă şi dezindustrializarea din ultimul deceniu au „forţat“ peste 2,3 milioane de români să plece la muncă în străinătate, în încercarea de a dobândi un nivel de trai mai bun.

    „Astăzi politicienii trebuie să înţeleagă că românii vor în primul rând stat de drept, o justiţie în faţa căreia toţi să fie egali, vor să­nă­tate asigurată tuturor, vor educaţie, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înţelege acest lucru în câţiva ani vor fi spulberaţi de acelaşi popor român“, a spus aseară, cu lecţia învă­ţată, Băsescu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Aleşii locali, doar două mandate succesive. REACŢIILE primarilor la iniţiativa legislativă aprobată tacit de deputaţi: “Cred că e o glumă”

    Cei mai longevivi primari din Arad spun că limitarea mandatelor e ”o lovitură” dată administraţiei

    Primarii cu cele mai multe mandate din judeţul Arad consideră că iniţiativa legislativă de limitare a numărului de mandate ale aleşilor locali este ”o lovitură dată administraţiei locale”, care ar bloca proiecte şi ar descuraja candidaţii, în condiţiile în care ei renunţă la profesii pentru funcţii.

    Primarii cu cele mai multe mandate din judeţul Arad spun că iniţiativa legislativă aprobată tacit de Camera Deputaţilor, privind limitarea numărului de mandate la două, ”este greşită” şi va bloca proiecte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aflat la al şaptelea mandat, pentru că a fost primar şi înainte de Revoluţie, edilul-şef al oraşului arădean Sebiş, Gheorghe Feieş (PDL) spune că iniţiativa legislativă este ”o lovitură dată administraţiei locale”.

    ”În Germania sunt primari şi de 60 de ani. Continuitatea este importantă în administraţie pentru că permite realizarea unor proiecte pe termen mediu şi lung”, spune Feieş.

    El consideră că şi candidaţii vor fi descurajaţi de limitarea numărului de mandate succesive.

    ”Un primar ales îşi pierde profesia şi renunţă la toate celelalte activităţi. Nu ştiu câţi vor mai candida dacă se gândesc că pot să fie primari cel mult opt ani. O astfel de reglementare ar reduce competiţia şi calitatea candidaţilor”, a spus Feieş.

    Şi primarul oraşului Chişineu-Criş, Gheorghe Burdan (PSD), aflat la al cincilea mandat, critică iniţitiva.

    ”Funcţia de primar e aproape o meserie. Experienţa cumulată în timpul mandatelor este foarte folositoare comunităţii. Limitarea la două mandate va avea efecte asupra administraţiei locale, asupra proiectelor care au nevoie de continuitate. Nu ştiu ce substrat are iniţiativa, dar sigur nu e pentru dezvoltarea localităţilor. Mai utilă ar fi o lege care să-i tragă la răspundere pe primarii care nu şi-au onorat promisiunile electorale”, a spus Burdan.

    Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă (PDL), afirmă că cei doi iniţiatori ”nu au ajuns niciodată primari, deşi au candidat”.

    “Până va deveni lege această iniţiativă, care trebuie să treacă şi de Senat, vă pot spune că cei doi colegi iniţiatori nu au ajuns niciodată primari, deşi au candidat. În schimb, vă garantez că o parte dintre primarii care au depăşit două mandate pot ajunge oricând în Parlament, iar poate aşa se va face şi o schimbare în Parlament”, a spus Falcă, aflat la al treilea mandat succesiv.

    Primar aflat în funcţie din 1992, despre iniţiativa privind limitarea mandatului: Cred că e o glumă

    Primarul comunei Păuca, Niculae Dancu (PDL), ales în funcţie din 1992 şi cel mai longeviv edil-şef din judeţul Sibiu, spune că iniţiativa deputaţilor Cezar Preda şi Gheorghe Udrişte de limitare a mandatelor aleşilor locali este “o glumă”, iar punerea în aplicare ar stopa dezvoltarea localităţilor.

    “Cred că este o glumă. Eu îmi doresc să fie o glumă. N-am auzit ca undeva în lume să mai fie aşa ceva, cred că am fi unici. În republica noastră originală însă se poate întâmpla orice”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, primarul comunei sibiene Păuca, Niculae Dancu.

    Întrebat dacă este de părere că iniţiativa legislativă privind limitarea mandatelor aleşilor ar putea stopa dezvoltarea localităţilor, primarul din Păuca a răspuns: “Cu siguranţă”.

    “Nu toţi succesorii unui primar după două mandate vor vrea să continue anumite proiecte. Toţi vor avea o anumită atitudine faţă de proiectele începute de fostul primar şi este foarte posibil să aibă de pierdut comunitatea”, a completat Niculae Dancu.

    El este primar în comună încă din 1992. La primul mandat a candidat ca independent şi a reuşit să câştige alegerile.

    “Aveam atunci 31 de ani, eram cel mai tânăr primar din judeţ. În alte localităţi oamenii au ales reprezentanţi ai unor partide istorice – PNŢCD, PNL -, dar eu fiind tânăr n-aveam cultură politică, o istorie politică, dar oamenii mă cunoşteau şi m-au ales”, a povestit primarul din Păuca.

    În perioada 1992-1996, el a fost independent. În 1996 s-a înscris în Partidul Democrat şi următoarele mandate le-a câştigat ca membru al acestui partid. În perioada aprilie 2003-octombrie 2004, a fost membru al PSD, perioadă pe care o descrie ca “o mică rătăcire”, iar apoi s-a înscris în PDL, unde este şi acum.

    Boşcodeală, primar de 18 ani: Iniţiativa privind limitarea mandatului aleşilor n-are nicio şansă

    Constantin Boşcodeală, care de 18 ani este primar al Buzăului, spune că iniţiativa legislativă prin care aleşii localii nu vor putea ocupa aceste funcţii mai mult de două mandate succesive “este o prostie” şi “nu are nicio şansă să treacă pentru că e neconstituţională”.

    Constantin Boşcodeală a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că “dreptul de a alege şi a fi ales este garantat prin Constituţie pentru toţi cetăţenii”.

    “Asta este o prostie. Senatul e camera decizională, dar chiar şi aşa legea nu are nicio şansă să treacă pentru că e neconstituţională. Dreptul de a alege şi a fi ales e garantat prin Constituţie pentru toţi cetăţenii, cu excepţia preşedintelui care este limitat la două mandate”, a spus primarul Buzăului.

    Boşcodeală este primar al Buzăului din anul 1996, el aflându-se la al cincilea mandat.

     

    Aleşii locali vor avea dreptul doar la două mandate succesive – iniţiativă legislativă

    Aleşii locali, primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii locali şi judeţeni nu vor putea ocupa aceste funcţii mai mult de două mandate succesive, conform unei iniţiative legislative aprobate tacit, miercuri, de Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede că nicio persoană nu poate îndeplini succesiv funcţia de primar, consilier local, consilier judeţean, preşedinte consiliu judeţean decât cel mult pentru două mandate.ost adoptat tacit, deoarece termenul de dezbatere şi vot final din 15 octombrie a fost depăşit.