BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Cum face de fapt McDonald’s, cel mai mare lanţ de restaurante din lume, cea mai mare parte a banilor. „De fapt, businessul de bază nu este cel cu mâncare”

    Chiar dacă lanţul de restaurante fast food serveşte miliarde de clienţi din toată lumea, cea mai mare parte a profitului nu este generată de vânzările de mâncare, scrie Reader’s Digest. Aceeaşi publicaţie scrie că lanţul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secundă.

    Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător, în contextul în care McDonald’s este cel mai mare lanţ de restaurante fast food al lumii.

    Totuşi, nu meniul acestuia este cel care generează cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele.Există mai mult de 36.000 de unităţi McDonald’s în toată lumea, dar doar 5% sunt deţinute de companie. În rest este vorba despre francize, adică de indivizi care au fost contractaţi de McDonald’s pentru a opera restaurantele respective. În acele situaţii, compania cheltuie bani doar pe locaţia respectivă.

    Francizatul este responsabil de toate costurile operării unui restaurant, în timp ce plăteşte chirie către McDonald’s. Plăteşte de asemenea o taxă de francizat de 45.000 de dolari şi o taxă de serviciu de 4% din vânzările brute, scrie Business Insider.

    „Nu suntem de fapt parte din businessul cu mâncare” a spus fostul CFO al companiei, Harry J. Sonneborn, investitorilor. „Suntem de fapt în businessul de real estate. Singurul motiv pentru care vindem hamburgeri cu 15 cenţi este că sunt cel mai mare generator de venituri prin care chiriaşii noştri ne pot plăti chiria.”

    Potrivit Wall Street Survivor, compania a generat venituri de 27,4 miliarde de dolari, iar 9,2 miliarde de dolari au venit de la locaţii francizate, iar 18,2 miliarde de dolari de la locaţii deţinute de companie (în 2014). McDonald’s a păstrat doar 16% din venituri în cazul unităţilor proprii şi 82% în unităţile francizate.

    Precizare: Acest articol reprezintă o republicare şi a fost preluat din publicaţia americană Reader’s Digest. 

     

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • (P) Mancare de pisici: umeda sau uscata?

    Daca ai un animal de companie o pisica, stii cat de important este ii asiguri acesteia o locuinta confortabila, o ingrijire medicala adecvata, dar si o alimentatie sanatoasa. Inca de la inceput trebuie sa stii ca o alimentatie echilibrata poate influenta foarte mult starea de sanatate a micului tau ghemotoc de blana. Prin urmare, iti recomandam sa alegi cu grija tipul de mancare pe care o achizitionezi si pe care pisica ta o va consuma in fiecare zi.

    Iata in continuare cateva aspecte pe care ar trebui sa le ai in vedere atunci cand alegi mancarea pentru pisica ta.

    Mancare umeda vs mancare uscata

    Cand vine vorba de mancare pisici trebuie sa stii ca ai la dispozitie mai multe optiuni, atat mancare umeda, cat si mancare uscata. Este important sa stii ca o pisica, indiferent de varsta acesteia, poate primi atat mancare umeda, cat si mancare uscata.

    De ce sa alegi mancarea umeda:

    Mancarea umeda, ambalata in plic sau in conserva, vine uneori in portii ideale pentru pisica. Astfel iti va fi mai usor sa o portionezi si sa stii exact cat a mancat pisica ta la fiecare masa. Un alt avantaj pe care trebuie sa il ai in vedere este continutul mai mare de apa pe care aceasta il contine. In cazul in care pisica ta nu prea bea apa sau are probleme de sanatate, mancarea umeda o poate ajuta sa ramana hidratata.

    Insa mancarea umeda are si ea dezavantajele sale, iata cateva dintre ele.

    • Daca pisica ta nu poate termina un plic intreg la o singura masa, cel mai bine ar fi ca partea ramasa sa o tii in frigider sau intr-un loc racoros astfel incat sa nu se strice.
    • Daca pisica nu a terminat tot, iar mancarea umeda ramane mai mult de patru ore in bol, trebuie sa stii ca resturile trebuie aruncate si bolul trebuie curatat temeinic.

    De ce sa alegi mancarea uscata:

    Mancarea uscata este mai putin costisitoare decat cea umeda. De cele mai multe ori aceasta este disponibila in ambalaje de diverse dimensiuni care se pot sigila dupa deschidere, astfel incat hrana sa ramana proaspata pana la 30 de zile dupa deschiderea ambalajului.

    Mancarea uscata este mult mai usor de portionat si de oferit pisicii. Unele pisici prefera sa aiba mereu mancare la dispozitie, astfel ca mancarea uscata este ideala in acest caz. Insa iti recomandam sa supraveghezi cu atentie cantitatea pe care aceasta o consuma zilnic. Pe eticheta produsului vei regasi si indicatii privind cantitatea pe care ar trebui sa o oferi pisicii in fiecare zi, recomandarea noastra este sa o respecti si sa nu o depasesti pentru a evita problemele cu greutatea.

    Hranirea asociata

    Specialistii recomanda ca pisicile sa beneficieze atat de mancare uscata, cat si de mancare umeda. Prin urmare, ar fi indicat sa optezi pentru o alimentatie asociata sau mixta.

    Indiferent ca alegi o alimentatie cu mancare umeda, cu mancare uscata sau o hranire mixta, trebuie sa alegi intotdeauna produse de calitate. Stim ca unele pisici mananca aproape orice, insa tu trebuie sa te asiguri ca aceasta are parte de o mancare sanatoasa, adaptata ceritelor sale de la acel moment din viata care sa nu ii puna in pericol viata si sa nu ii cauzeze probleme de sanatate pe viitor.

    Pe final iti recomandam sa alegi cu atentie si bolurile pentru hrana. Chiar daca cele din plastic pot fi alegerea cea mai usoara, trebuie sa stii ca acestea se pot zgaria cu usurinta si pot deveni o sursa de infectare. Cele mai recomandate sunt bolurile din ceramica sau cele din otel inoxidabil.

     

  • CSR 2021: Cantina Socială

    Kaufland România

     

    Motivaţie: Kaufland România şi Asociaţia Şansa Ta au lansat prima „Cantină socială” dedicată sprijinirii persoanelor defavorizate, prin intermediul căreia oferă mese comunitare persoanelor fără adăpost şi familiilor cu venituri mici. Acţiunea este un model de parteneriat privat cu societatea civilă, ce vine în sprijinul persoanelor defavorizate şi contribuie la diminuarea risipei alimentare. Risipa alimentară este o problemă globală cu consecinţe complexe, iar misiunea companiei este ca prin acest proiect să utilizeze inteligent toate resursele de care dispune. Kaufland şi-a propus ca până în 2023 să scadă cu  până la 50% risipa alimentară din toate magazinele şi să crească nivelul de conştientizare a acestui fenomen şi în rândul consumatorilor. Totodată, compania şi-a asumat să susţină şi să contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) lansate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), pentru a aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea la nivel global. Proiectul Cantina Socială atinge în principal două dintre acestea: Fără foamete (ODD 2) şi Consum şi producţie responsabile (ODD 12).

     

    Descrierea proiectului: „Cantina socială” şi-a deschis oficial porţile în februarie 2021. Zilnic, de luni până vineri sunt pregătite 700 de porţii de mâncare caldă de către personalul specializat, pentru a fi distribuite de reprezentanţii Asociaţiei Şansa Ta către persoane vulnerabile şi către ONG-uri partenere aflate în legătură cu acestea. Persoanele fără adăpost şi familiile cu venituri mici beneficiază în fiecare zi, de luni până vineri, de o masă caldă, pregătită special în „Cantină socială”. Aceştia trebuie să fie înscrişi în evidenţa Asociaţiei Şansa Ta. Înscrierile se fac online sau direct la sediul cantinei. Fiecare solicitare este procesată de Asociaţia Şansa Ta, iar beneficiarilor li se realizeză dosare sociale. Potrivit companiei, spaţiul cantinei respectă cele mai înalte condiţii igienico-sanitare şi dispune de toate dotările necesare, fiind compus din bucătărie, zonă administrativă şi cameră tehnică, vestiare pentru femei şi bărbaţi, dar şi o zonă de servit cu mese şi scaune pentru aproximativ 70 de persoane. Bucătăria este utilată cu echipamente de gătit moderne: cuptoare, plite, maşini pentru gătit, frigidere, vitrine, camere pentru depozitare. Printre facilităţile disponibile se numără şi sistemele de siguranţă, instalaţii sanitare şi de ventilaţie noi, vestiare cu duşuri, spălătorie pentru echipamentul de lucru, toalete pentru beneficiari, lift pentru persoanele cu dizabilităţi, o parcare cu 20 de locuri şi o zonă de recepţie a mărfii.

     

    Rezultate: De la lansare şi până în prezent, circa 110.000 de porţii de mâncare au ajuns la persoanele în nevoie. Kaufland România asigură produsele necesare pentru prepararea meselor comunitare. O parte din alimente provin din stocurile aflate în vânzare accelerată, iar meniul zilnic este stabilit urmărind folosirea optimă a tuturor resurselor. În primele 6 luni de la deschidere aproximativ 48 de tone de alimente au fost salvate de la distrugere.

  • O expoziţie mai puţin obişnuită. La ce s-a gândit un artist când a adus spaghete într-un muzeu

    Galeria de artă nu e tocmai locul unde te aştepţi să găseşti spaghete, unt de arahide ori cereale şi totuşi acestea se numără printre propunerile unui artist în cadrul unei expoziţii cu temă alimentară. Intitulată „Cookout”, expoziţia doreşte să amintească de plăcerea unei mese luate în compania altora, fie ei familie sau prieteni, iar lucrările realizate de Zachary Horn care o compun prezintă fie mâncare, fie obiecte folosite la prepararea ei. Printre ele se numără una formată din elemente care amintesc de nişte felii de pâine unse cu unt de arahide sau unt de arahide şi gem, „Peanut Butter and Jelly III, „Spaghetti I”, un tablou al unui platou cu spaghete înconjurat de furculiţe sau „Breakfast”, o pictură a unei feţe de masă cu castronele pe ea, pe fiecare castronel fiind apoi aplicate cereale.

  • Antreprenorul francez Grégoire Vigroux a investit 100.000 euro într-o aplicaţie mobilă care vrea să reducă risipa alimentară

    Antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, a investit 100.000 euro, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost Senior Tech Consultant la KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple, în dezvoltarea şi lansarea pe piaţă a unei aplicaţii mobile al cărui scop este reducerea risipei alimentare. Prin intermediul aplicaţiei, numită bonapp.eco, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

    “Investiţia noastră iniţială se ridică la 100.000 euro, dar suntem deja în discuţii cu investitori pentru o rundă de finanţare de tip seed”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco. El s-a stabilit în România în urmă cu circa 14 ani, cel mai cunoscut proiect al său fiind TELUS International Europe (companie cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint). Ultimul său proiect de succes a fost fenix.eco, start-up local fondat anul trecut, specializat în vânzarea de smartphone-uri recondiţionate prin intermediul magazinelor şi al segmentului business-to-business, care a fost cumpărat de Recommerce Group, unul dintre cei mai mari jucători în domeniul smartphone-urilor recondiţionate din Europa, cu operaţiuni în 24 de ţări şi afaceri de peste 50 mil. euro la finalul anului trecut. În primul său an de activitate, 2020, fenix.eco a ajuns la afaceri de 1,2 mil. lei.

    În cadrul aplicaţiei bonapp.eco, disponibilă pe iOS şi Android, utilizatorii pot achiziţiona deja cu cardul alimente dintr-o reţea de 35 de afaceri afiliate din Bucureşti – supermarketuri, hipermarketuri, restaurante, magazine, brutării, cafenele şi hoteluri. Printre primii parteneri care s-au alăturat reţelei bonapp.eco din Bucureşti se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks şi Up (anterior denumită Chèque-Déjeuner), urmând ca până la finalul anului să fie anunţate şi alte parteneriate.

    Lansarea în alte oraşe din România este planificată pentru primul trimestru din 2022, în timp ce extinderea în alte ţări din regiune va începe în al doilea trimestru al anului viitor.

    „Credem că această aplicaţie va funcţiona foarte bine pe piaţa din România, deoarece consumatorii pot economisi sume substanţiale de bani cumpărând produse de calitate, în timp ce retailerii pot avea venitru suplimentare, în loc să arunce mâncarea. În plus, mă aştept ca inflaţia să crească mult în 2022, ca atare va fi mult mai atractiv pentru condumatori să aibă posibilitatea de a cumpăra alimente la preţuri reduse. Românii cheltuiesc 40% din bugetul lor pe mâncare şi băutură, în timp ce francezii doar 10%”, a precizat Grégoire Vigroux.

    Echipa bonapp.eco estimează că aplicaţia are un potenţial de piaţă de cinci milioane de utilizatori numai în România. Utilizatorul ţintă locuieşte în mediul urban, are cont bancar, îşi doreşte să cumpere produse de calitate şi, totodată, să economisească bani.

    “Modelul nostru de business se bazează pe perceperea unui comision de 1,09 euro per tranzacţie, valoarea medie a unei tranzacţii fiind estimată la 5 euro”, a explicat el.

    Businessuri similare, care au ca scop reducerea risipei de mâncare, funcţionează foarte bine în străinătate, mai ales în Europa de Vest şi în America de Nord.

    “Start-up-ul Too Good To Go, lansat în 2015 în Copenhagen, este deja prezent în 20 de ţări în care are în total 32 milioane de utilizatori. Însă, deşi are success în acele ţări Too Good To Go nu este prezent şi în Europa de Sud-Est. Aşadar, eu împreună cu partenerii mei am văzut această oportunitate de a acapara piaţa regională înainte să intre jucătorii străini. Alte start-up-uri cu model de business similar cu al nostrum sunt şi Karma (Stockholm) şi Phenix (Paris)”, a subliniat cofondatorul bonapp.eco.

    Până acum, pe piaţa locală au mai fost lansate câteva aplicaţii similare, însă probabil nu la momentul oportun pentru a avea success.

    „La nivel global se iroseşte 40% din cantitatea totală de alimente, conform World Wildlife Fund. Numai risipa de alimente este cauza pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. Pe lângă exacerbarea schimbărilor climatice, risipa alimentară provoacă pierderi semnificative retailerilor. În România, într-o ţară în care mâncarea este scumpă, sunt aruncate anual 5 milioane de tone de alimente.”

  • Cartea de reţete „Nestlé for Healthier Kids”

    Nestlé România

     

    Motivaţie: Iniţiativa globală „Nestlé for Healthier Kids” a fost creată pentru a uni toate eforturile Nestlé care susţin părinţii şi tutorii să crească copii mai sănătoşi, de la activităţi de cercetare şi formulare a produselor până la servicii de educaţie şi nutriţie inovatoare pentru un stil de viaţă sănătos. În România, aceste eforturi se concretizează prin parteneriatele cu mişcarea naţională „Şi eu trăiesc sănătos – SETS”, iniţiată de Fundaţia PRAIS şi programul „Traista cu sănătate”, iniţiat de prof. dr. Veronica Mocanu. În anul 2021, Nestlé şi-a reconfirmat angajamentul de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din întreaga lume şi de a contribui la un viitor mai sănătos prin lansarea primei cărţi de reţete sănătoase realizate de părinţi pentru părinţi în cadrul iniţiativei „Nestlé for Healthier Kids”. Ingredientul secret al alimentaţiei copiilor este exemplul părinţilor şi al familiei. Dacă în familie se mănâncă sănătos, într-o atmosferă liniştită şi plină de dragoste, copiii vor mânca şi ei sănătos, consideră reprezentanţii companiei, adăugând că „o relaţie sănătoasă cu mâncarea trebuie dezvoltată din copilărie”.

    Cartea de reţete „Nestlé for Healthier Kids”, realizată cu aportul mai multor părinţi şi chefi, îşi propune să le arate părinţilor cât de uşor pot pregăti mâncăruri echilibrate nutriţional alături de copiii lor, implicându-i în tot procesul, de la achiziţionarea ingredientelor şi până la spălatul vaselor după masă. „Nutriţia echilibrată la orice vârstă este definită prin trei elemente fundamentale: varietate, aport caloric adecvat şi o distribuţie corectă a macronutrienţilor în meniul zilnic. După vârsta de 1 an, copiii pot participa la mesele în familie, pot să mănânce la aceeaşi masă împreună cu părinţii. Astfel, copiii dobândesc o relaţie sănătoasă cu mâncarea, iar părinţii trebuie să le fie exemplu”, spun reprezentanţii businessului. Potrivit lor, nevoile nutriţionale ale copiilor variază mult în funcţie de vârsta acestora şi stadiul de dezvoltare. „Creşterea accelerată a copiilor în primii ani de viaţă trebuie susţinută cu o alimentaţie adecvată atât caloric, cât şi nutritiv. Având în vedere că nevoile copiilor evoluează odată cu ei, urmând câţiva paşi simpli, se poate stabili un plan nutriţional adaptat vârstei: evaluarea statusului nutriţional, stabilirea necesarului caloric în funcţie de vârstă, asigurarea varietăţii în alimentaţie şi stabilirea porţiilor.”

    Descrierea proiectului: Cartea de reţete „Nestlé for Healthier Kids” cuprinde reţetele chefilor şi food bloggerilor chef Sorin Bontea, chef Ştefan Popescu, Greta Apostol şi Larisa Sferle, care sunt la rândul lor şi părinţi, reţetele unor părinţi din comunităţile acestora, precum şi
    56 de reţete ale comunităţii de părinţi din mişcarea naţională ,,Şi eu trăiesc sănătos! – SETS”,  program inclus sub umbrela iniţiativei „Nestlé for Healthier Kids”. Fiecare reţetă este bine structurată şi uşor de urmat chiar şi de către cei care au mai puţină experinţă în bucătărie, are valorile şi recomandările nutriţionale. Toate reţetele din carte sunt simple, tradiţionale şi uşor de gătit cu ingrediente locale, sunt echilibrate respectând toate categoriile de nutrienţi (carbohidraţi, grăsimi, proteine), şi sunt realizate de către părinţi români pentru gusturi româneşti. Cartea de reţete ,,Nestlé for Healthier Kids” poate fi descărcată gratuit de pe site-ul www.nestle.ro.

    Rezultate: În 2020, în România, iniţiativele „Nestlé for Healthier Kids” au ajuns la peste 80.000 de copii şi 2 milioane de părinţi, cadre didactice şi public larg, atât prin programele educaţionale prin care promovează o alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, cât şi prin eforturile de inovare şi reformulare a produselor Nestlé, cu scopul de a reduce cantităţile de zaharuri adăugate, sare şi grăsimi saturate. În cadrul campaniilor de comunicare a proiectelor „NutriPorţia” şi „International Chefs’ Day”, Nestlé a ajuns cu mesajele educaţionale la peste 2 milioane de persoane, majoritatea părinţi.

  • Delicii fără suplicii

    Anca Boeroiu este bucătar-şef, om de vânzări, responsabil cu achiziţiile, omul de la facturare, de la ambalare şi o mulţime de alte „departamente” din bucătăria unei afaceri mici, de la zero. „Bucătăria” ei se numeşte Seed Cuisine şi înseamnă un concept de mâncare vegană gătită cu pasiune şi livrată pofticioşilor. Momentan, doar livrată, dar în curând ea va putea fi savurată şi într-un spaţiu fizic pe care Anca are în plan să-l deschidă.

     

    Anca a finalizat şase ani de studiu la Universitatea de Medicină din Iaşi, a lucrat mai bine de zece ani în vânzări în domeniul medical, iar în perioada de maternitate care a urmat a avut timp să reflecteze asupra a ceea ce poate face mai departe. A observat că în jurul ei există multe mame cu copii care au diverse alergii, părinţi care îşi doresc o alimentaţie mai curată pentru cei mici, adulţi dornici să-şi schimbe stilul alimentar într-unul mai conştient. „Eu aveam o alimentaţie vegetariană de ani buni, îmi plăcea să testez continuu combinaţii de ingrediente şi rezultatul era foarte des apreciat de prieteni şi familie. Mi-am dorit apoi să învăţ mai mult despre ingredientele vegetale şi tehnicile de gătit vegane, aşa că am urmat cursurile de bucătar şi bucătar vegan şi am simţit că pot să ofer şi altora din ceea ce am învăţat. Şi aşa a luat naştere Seed.”

    Alături de Anca Boeroiu, sprijin este familia, în frunte cu soţul ei, fără de care, spune ea, zilele ar fi fost mult mai grele în creşterea acestui business.

    Seed Cuisine a pornit din curiozitate şi din dorinţa de explorare a combinaţiilor de ingrediente, a curiozităţii oamenilor, a unui segment de bucătărie vag abordat până acum în România – mâncarea vegană gătită.

    „Am început să gătesc pentru familie, apoi pentru prieteni. Apoi prietenii prietenilor au fost încântaţi după ce au încercat şi, la un moment dat, bucătăria apartamentului în care locuiam devenise neîncăpătoare pentru toţi cei dornici să mănânce bunătăţi vegane. Astfel, m-am gândit la un spaţiu special pentru gătit.”

    Un mic dejun costă 15 lei, o gustare sau o supă – 12 lei, felul principal – 25 de lei, desertul – 15 lei şi cina – 25 de lei.

    După lungi căutări, a rezonat cu spaţiul în care găteşte de aproape un an deja şi a pus la dospit încet-încet brandul Seed Cuisine. „Pot spune că Seed este o afacere personală, în sensul că, atunci când eşti curios să încerci ceea ce gătesc, vreau să ştiu despre tine ce îţi place, ce nu îţi place, dacă ai vreo alergie sau intoleranţă de care să ţin cont atunci când îţi pregătesc pachetul.” Drumul Ancăi Boeroiu în antreprenoriat a început cu dorinţa de a deschide un mic restaurant, dar pandemia a făcut-o să regândească planul şi să înceapă mai precaut. Astfel, Seed funcţionează de un an ca restaurant pentru livrare sau cu posibilitatea de ridicare a comenzii. Renovarea spaţiului de pe Bulevardul Dacia din zona Pieţei Romane din Bucureşti, utilarea bucătăriei şi partea de branding au costat-o toate economiile familiei, adică aproximativ 25.000 de euro. În curând ar urma să-şi deschidă uşile un spaţiu nou Seed Cuisine, unde se va putea şi mânca la masă, tot aproape de Piaţa Romană, mai exact în zona Icoanei.„În spaţiul nou vom putea face şi plating, se va putea servi masa atât în interior, cât şi în grădina intimă din spatele casei. Vom amenaja şi un spaţiu dedicat copiilor, să se poată distra şi ei când ies la restaurant. Pe lângă meniul săptămânal foarte variat, clienţii se vor putea bucura aici mereu de preparatele care vor fi înglobate în meniul à la carte, pe care îl vom actualiza în funcţie de sezon.”

    Cel târziu la începutul anului 2022, Anca îşi doreşte să poată susţine şi cursuri de gătit numai cu plante, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Seed funcţionează astăzi susţinut de colaborări, o metodă pe care antreprenoarea a identificat-o ca fiind cea mai eficientă, după ce, la început, businessul număra trei angajaţi permanenţi. Acum, totul este pe bază de parteneriate, pentru livrare, social media, fotografii, contabilitate, aspecte juridice, IT, marketing.

    Anca Boeroiu, fondatoare Seed Cuisine: Am început să gătesc pentru familie, apoi pentru prieteni. Apoi prietenii prietenilor au fost încântaţi după ce au încercat şi, la un moment dat, bucătăria apartamentului în care locuiam devenise neîncăpătoare pentru toţi cei dornici să mănânce bunătăţi vegane. Astfel, m-am gândit la un spaţiu special pentru gătit.

    Clienţii Seed sunt, evident, persoane care mănâncă vegan, care vor să consume mai multe legume, oameni curioşi şi deschişi la ideea de a încerca meniuri ce se schimbă de la o săptămână la alta, persoane cu diverse alergii sau intoleranţe, mame care vor torturi fără îndulcitori pentru copiii lor sau chiar pentru ele.

    „Preţurile preparatelor sunt mereu aceleaşi, chiar dacă lucrăm săptămână de săptămână la un meniu nou, care să înglobeze cât se poate de multe legume şi fructe. Avem în meniu supe, mic dejunuri delicioase, tot felul de smoothie-uri şi multe feluri principale consistente.” Astfel, un mic-dejun costă 15 lei, o gustare sau o supă – 12 lei, felul principal – 25 de lei, desertul – 15 lei şi cina – 25 de lei.

    Anca Boeroiu spune că pandemia a fost, paradoxal, în folosul unei afaceri precum cea pe care o deţine, pentru că i-a orientat pe mulţi consumatori către serviciile de comandă a mâncării acasă. Oamenii aleg frecvent să solicite mâncarea la domiciliu, fie direct de la Seed Cuisine, fie prin intermediul aplicaţiilor ca Bolt, foodpanda sau Takeaway. Mai sunt şi aceia care, când au drum prin centru, trec pe la Seed şi îşi iau mâncarea proaspătă.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Office Vision – distribuţie de produse de papetărie şi jucării (Braşov)

    Fondator: Adrian Stoican

    Cifră de afaceri anuală: 200.000 de euro

    Prezenţă: Braşov şi online

    Delirs – brand de dulceaţă, zacuscă şi compot (Petrila, jud. Hunedoara)

    Fondatori: Cătălin Tănase, Miruna Andronache şi Adrian Andronache

    Investiţii: circa 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 16.000 de euro

    Prezenţă: în România şi în străinătate

    Ferma din curte – microfermă (jud. Prahova)

    Fondatori: Ligia şi Daniel Pavel

    Cifră de afaceri în 2020: 1 mil. lei (circa 204.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Cu Pasiune – business cu miere de albine şi cafea (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Bogdan şi Marta Moldoveanu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, în marketplace-uri şi în cinci magazine din Cluj-Napoca

    Stefara Decor – aranjamente florale (Paşcani, jud. Iaşi)

    Fondatoare: Diana Deaconu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinul din Paşcani

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • O provocare majoră pentru Guverne: cea mai scumpă mâncare din ultima jumătate de secol

    Preţurile globale ale alimentelor au crescut în august cu 33% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, înregistrându-se creşteri constante în ceea ce priveşte uleiul vegetal, cerealele şi carnea, arată datele Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO). Iar experţii sunt de părere că situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, notând în acest sens vremea extremă, costurile tot mai mari ale proceselor de transportare şi îngrăşămintelor, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi penuria forţei de muncă.

    Mai mult, diminuarea rezervelor de valută continuă să afecteze abilitatea anumitor ţări de a importa mâncare.

    Din Europa până în Turcia şi India, politicienii oferă acum mai multe ajutoare, forţându-i pe comercianţi să reducă din preţuri, în timp ce încearcă să îmbunătăţească normele comerciale pentru a diminua impactul generat asupra consumatorilor.

    Problema este mult mai pregnantă în pieţele emergente, unde mâncarea reprezintă o porţiune mai mare din cheltuielile gospodăriilor, dar şi în naţiunile afectate puternic de criză. În Liban, gruparea militară Hezbollah şi-a crescut controlul exercitat asupra ţării prin distribuirea a tot mai multe alimente. Până şi în Statele Unite, autorităţile încep să se gândească la măsuri pentru a adresa problema accesibilităţii mâncării.

    Creşterea inflaţiei la alimente a provocat peste douăzeci de revolte în Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, contribuind urmă cu un deceniu la crearea Primăverii Arabe. În prezent, nivelul de neîncredere din rândul populaţiei începe din nou să crească. Tulburările declanşate în Africa de Sud de arestarea fostului preşedinte Jacob Zuma s-au transferat către industria alimentară pe măsură ce oamenii au început să jefuiască magazine şi restaurante. În Cuba, lipsa alimentelor a condus la cele mai mari proteste din ultimele decenii.

    Anualizate şi ajustate la inflaţie, costurile au ajuns aproape în toată lumea la maximul ultimelor şase decenii, conform datelor FAO. De altfel, oamenii întâmpină mult mai multe dificultăţi cu privire la achiziţia de alimente prin comparaţie cu perioada din timpul protestelor din Orientul Mijlociu al anului 2011, care au dus la înlăturarea liderilor din Tunisia, Libia şi Egipt.

    „Mâncarea este mai scumpă astăzi prin comparaţie cu marea majoritate a istoriei moderne consemnate”, spune Alastair Smith, profesor în dezvoltare globală sustenabilă în cadrul Universităţii Warwick din Regatul Unit.

    Ce vor aduce următoarele luni ale pandemiei: Cercetătorii din SUA nu întrezăresc sfârşitul crizei sanitare în viitorul apropiat

    În ultimele luni, România a devenit principalul exportator european de pâine, în condiţiile în care preţurile au crescut într-un ritm tot mai accelerat. Per total, inflaţia din 2021 se pregăteşte să atingă în România cel mai mare ritm de creştere din ultimii opt ani.

    Bloomberg scrie că fosta ţara din blocul sovietic are o istorie neagră în ceea ce priveşte hrănirea populaţiei, întrucât penuriile de alimente reprezentau o constantă a regimului Ceauşescu de-a lungul anilor 1980 şi, deşi potenţialul agricol al României este unul dintre cele mai mari din Europa, ţara a eşuat până acum cu privire la folosirea banilor oferiţi de UE pentru a-şi îmbunătăţi producţia locală.

  • Antreprenoarele care au plecat în vacanţă şi s-au întors cu o idee de business

    O vacanţă în Veneţia a fost punctul de plecare pentru ceea ce avea să devină SoloPasta, un business în producţia de paste artizanale, gândit şi pus în aplicare de Diana Popovici şi de Simona Anastasiu. Cu grâu dur şi cu puţină magie, laboratorul lor de paste din Iaşi produce „energie” pentru gurmanzi şi pentru cei îndrăgostiţi iremediabil de Italia.

    Producem paste proaspete simple, colorate şi integrale, ambalate în cutii de 250 de grame. În viitor, avem în plan să vindem şi paste uscate şi ravioli. Clienţii noştri sunt persoane care apreciază mâncarea curată, de calitate, produsele noastre neavând niciun fel de conservanţi adăugaţi. Vindem momentan în băcănii şi colaborăm cu câteva restaurante”, spune Diana Popovici.

    Povestea SoloPasta a început în timpul unei vacanţe în Veneţia. Acolo au mâncat într-un mic şi cochet restaurant în care pastele proaspete erau făcute chiar sub ochii lor. Le-a plăcut experienţa şi gustul desăvârşit al pastelor, aşa că au hotărât să-l aducă şi acasă. „În 2018, am depus actele pentru programul StartUp Nation şi în septembrie 2020 făceam primele paste. Făina din grâu dur, de cea mai bună de calitate, o aducem de la o moară cu tradiţie, din sudul Italiei.” Pe lângă fondurile de la StartUp Nation, cele două antreprenoare au mai investit încă aproximativ 10.000 de euro din surse proprii. Ideea iniţială a fost să şi gătească pastele, dar momentul de debut al businessului nu a fost unul tocmai propice, aşa că, din cauza pandemiei, s-au orientat spre vânzarea pastelor proaspete în băcănii. Pastele sunt extrudate prin matriţe de bronz, o tehnică tipic artizanală, care face ca suprafaţa produsului finit să fie poroasă şi aspră, ceea ce presupune o capacitate mai mare de reţinere a sosului, spre deosebire de extrudarea prin matriţele de teflon utilizate pe scară largă, la nivel industrial.

    Pastele astfel extrudate sunt opace şi ridate, cu suprafaţa acoperită de pudră de amidon, pentru a se combina perfect, de pildă, cu un sos proaspăt de roşii.

    Cu experienţa de software developer a Dianei Popovici şi cea de farmacist a Simonei Anastasiu, businessul SoloPasta a crescut până acum cu ajutorul a patru angajaţi.

    „Pentru restul anului, planificăm să continuăm cu vânzarea de paste proaspete în băcănii, să dezvoltăm colaborarea cu restaurantele şi să încercăm să trecem la uscarea pastelor. Avem un spaţiu închiriat într-o clădire aflată în centrul oraşului Iaşi, pe care l-am utilat cu toate echipamentele necesare.”

    Cu experienţa de software developer a Dianei Popovici şi cea de farmacist a Simonei Anastasiu, businessul SoloPasta a crescut până acum cu ajutorul a patru angajaţi. O cutie de paste simple sub brandul SoloPasta ajunge să coste 10 lei în băcănii, în vreme ce pastele colorate şi integrale au preţuri de 14-15 lei.

    „Noi abia am început în 2020, iar pandemia nu ne-a uşurat munca. Lucrurile s-au mişcat destul de încet, dar sperăm să se îmbunătăţească situaţia. Lumea nu e obişnuită la noi să gătească paste proaspete, dar încet-încet află că această variantă este mult mai gustoasă şi sănătoasă”, explică Diana Popovici.

    O cutie de paste simple sub brandul SoloPasta ajunge să coste 10 lei în băcănii, în vreme ce pastele colorate şi integrale au preţuri de
    14-15 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Kraftelier – brand de haine pentru copii (Bucureşti)

    Fondatori: Ruxandra şi Cătălin Năstase

    Investiţie iniţială: peste 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Rpdart – realizare de semnături caligrafice (Cluj-Napoca)

    Fondator: Mihai Repede

    Venituri lunare: 5.000 de euro

    Prezenţă: online

    Casa Thymus – pensiune (jud. Vrancea)

    Fondator: Ştefan Borangiu

    Investiţii: 500.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Soveja, jud. Vrancea

    Cereal Crunch Ploieşti – local specializat în cereale (Ploieşti)

    Fondatoare: Alina Popescu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Venituri lunare: 45.000 de lei (aproape 10.000 de euro)

    Prezenţă: Ploieşti

    Butoiul cu îngheţată – brand de îngheţată artizanală (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Mengheş

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 44.000 de euro

    Prezenţă: parcul Edenland (Baloteşti)

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.