BusinessMagazin

Tag: mall

  • Secretul întunecat din spatele primului mall din România. Este puţin ştiut ce s-a întâmplat acolo acum mai bine de 30 de ani

     În Bucureşti, 11 clădiri urmau să aibă această destinaţie, iar dintre acestea, în 1989, doar două erau finalizate.

    În anul 1985, Nicolae Ceauşescu a dispus construirea mai multor „Complexuri Comerciale Agroindustriale” unde ar fi trebuit să se vândă mâncare pentru toată populaţia Bucureştiului. Acest proiect a eşuat total, iar după 1989 „circurile foamei” fie au fost demolate, fie transformate total de capitalişti.

    Cele 11 clădiri în care trebuia să funcţioneze un „Complex Comercial Agroindustrial” au fost construite în cartierele Pantelimon, Rahova, Titan, Băneasa, Eroii Revoluţiei, Cotroceni, Vitan, Floreasca, Timpuri Noi, Lujerului şi în zona Unirii, din centrul Bucureştiului.

    Nicolae Ceauşescu îşi dorea să poată concentra în interiorul lor întreaga producţie de mâncare necesară hrănirii locuitorilor Capitalei. Conform istoricilor, liderul Partidului Comunist din România visa să facă, astfel un pas spre viitor, iar oamenii să nu mai piardă timpul prin pieţe sau pe la alimentare căutând diverse alimente, ci să le găsească pe toate în acelaşi loc.

    „A fost o idee utopică a lui Ceauşescu de a satisface nevoile alimentare ale populaţiei, într-o perioadă în care alimentele se găseau foarte greu, cu cozi lungi şi se aştepta foarte mult. Pentru a linişti muncitorii, mai ales, a gândit aceste clădiri mari, cu arhitectură distinctivă, unde să poată aproviziona ei în condiţiile economiei socialiste. Iar clădirile acestea aveau şi menirea de a proclama măreţia regimului comunist. Dar a fost un eşec total”, a declarat istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici, în urmă cu doi ani, în cadrul campaniei MEDIAFAX Secolul Roşu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Centura Capitalei, drumul suspinelor care duce încet, dar sigur, către Lumea a treia

    În următoarea perioadă, campania #euprimar vă va prezenta situaţia necosmetizată din oraşele României.

    Reporterii Gândul şi MEDIAFAX au realizat recent un experiment pe Centura Capitalei, pe care au parcurs-o în totalitate, cu plecare la o oră de vârf.

    Rezultatul: şoseaua de 72 de kilometri poate fi înconjurată în 2 ore şi 45 de minute, ceea ce rezultă o viteză medie de sub 30 de kilometri pe oră.

    Punctul de plecare a fost cel din Militari, de la Autostrada Bucureşti – Piteşti, iar sensul de mers a fost spre sud. Ora de plecare a fost 8:30, într-o zi de miercuri.

    La nici două minute de la plecare, a început calvarul. Coada de la Domneşti se întindea pe aproape 3 kilometri şi nu mai avea mult până când se unea cu breteaua de la A1. Timpul parcurs până la intersecţia de la Domneşti a fost de 30 de minute. Culmea, este destul de puţin în comparaţie cu alte zile, aşa cum spun mulţi şoferi care parcurg Centura zilnic.

    Trecerea de la Domneşti este cel mai dificil punct de pe Centură. Şoseaua se intersectează cu Prelungirea Ghencea – arteră extrem de aglomerată, dar care are prioritate, astfel că pe ambele sensuri de pe centură şoferii trebuie să cedeze. Ca atare, intersecţia are nevoie urgentă de un pasaj, investiţie care, teoretic, este în desfăşurare, aşa cum promitea, recent, ministrul Răzvan Cuc, într-o vizită „inopinată” la faţa locului. Practic, pe teren nu lucrează nimeni, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de echipa nostră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde mallurile dispar tot mai des iar cele care au rămas se transformă. Ce le-a luat locul

    Unele dispar, într-adevăr, altele însă se transformă, graţie posibilităţii de a oferi oamenilor experienţe pe care aceştia nu le pot comanda online, cum ar fi participarea la tot felul de exerciţii fizice alături de alte persoane.

    Aşa se face că, pe alocuri prin SUA, magazinele dispărute din centrele comerciale sunt înlocuite de săli de yoga, Pilates, fitness, de box sau unde se poate lucra numai la câte un tip de aparat, cum ar fi cel de vâslit sau bicicleta, scrie New York Times.

    Aceste săli înlocuiesc chiar şi magazine din spaţii stradale, cei care le deschid preferând să meargă acolo unde mai sunt şi altele, pe modelul aplicat de restaurante care funcţionează unul lângă altul în ideea că o persoană care a luat masa la un local din zonă va dori la un moment dat să încerce şi alte oferte.

    Atunci când se alege locul deschiderii unei săli de fitness ori de yoga sau Pilates, un element important în luarea deciziei îl constituie preţurile pe şedinţă cerute de celelalte săli din zonă, pentru a evita comparaţia de preţuri pe care o fac consumatorii. Adeseori, pe lângă grupurile de săli în care se poate face mişcare sau yoga apar şi centre de wellness în care clienţii celor dintâi se pot recupera.

  • Antreprenorul care face milioane cu un „mall” online

    Anul trecut, FashionUP a înregistrat venituri egale cu cele din 2017, de 28 de milioane de lei, dar pentru anul acesta reprezentanţii businessului şi-au propus o creştere de 20%. Ei îşi bazează aşteptările atât pe noile parteneriate încheiate şi pe brandurile noi ce vor fi aduse de partenerii actuali, cât şi pe MarketUP, un proiect proaspăt lansat, care promovează mici antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, fie aceştia designeri locali sau branduri româneşti de nişă, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP. Prin intermediul acesteia, micilor antreprenori li se facilitează accesul la susţinerea necesară în dezvoltarea afacerii lor online: sprijinul unei echipe specializate în marketing online, accesul la baza de clienţi a FashionUP şi prezenţa în proiectele sale editoriale. În prezent, în cadrul companiei lucrează 30 de angajaţi. Alin Stanciu, fondator şi CEO al FashionUP, descrie MarketUP drept „un loc în care brandurile locale îşi propun creaţiile pasionaţilor de fashion, personalizează produsele în funcţie de dorinţele clienţilor şi creează colecţii noi bazându-se pe cerinţele pieţei”.
    „Încă de când s-a lansat, FashionUP a susţinut brandurile autohtone, dar MarketUP reprezintă o nouă etapă, prin care ne dorim să aducem mai aproape clientul de creator. Ideea a venit natural. Pentru că primeam foarte multe cereri de colaborare, ne-am gândit cum să facem lucrurile mai uşoare pentru furnizorii români şi aşa a apărut ideea de MarketUP”, completează el. Proiectul a fost lansat în martie 2019 cu un pilot în care au fost incluşi cinci dintre furnizorii care s-au calificat în urma selecţiei făcute de echipa FashionUP. Investiţia a fost minimă, spune Stanciu, FashionUP având deja platforma şi fiind pregătită să susţină un astfel de concept. „Lucrurile au mers mai uşor decât ne-am aşteptat, aşa că am mărit eforturile şi acum avem încredere că până la sfârşitul anului putem semna parteneriate cu minimum 200 de branduri.” Anual, cea mai mare parte a investiţiilor FashionUP se îndreaptă către zona de marketing, în prezent complet digitalizată. În toamna anului trecut reprezentanţii companiei au investit 60.000 de euro în lansarea aplicaţiei mobile FashionUP, descărcată până în prezent de peste 40.000 de utilizatori.
    Businessul înregistrează anual aproximativ 100.000 de clienţi, cu o medie de două comenzi plasate de fiecare dintre aceştia. În medie, site-ul companiei este accesat zilnic de circa 36.000 de oameni. „În perioadele în care organizăm campanii de vânzare, traficul urcă până la 50.000 de vizitatori, culminând cu 140.000 în perioada de Black Friday”, spune Stanciu. Adidas, Benetton, Nike, Calvin Klein, Guess, Armani Jeans, Michael Kors, Just Cavalli, La Redoute, Love Moschino, Polaroid, U.S. Polo A.S.S.N. sau Converse sunt doar câteva dintre cele peste 1.000 de branduri naţionale şi internaţionale disponibile pe marketplace-ul FashionUP, iar categoria cu cele mai mari vânzări indiferent de sezon este cea dedicată rochiilor, platforma având în portofoliu aproximativ 10.000 de modele. Urmează apoi încălţămintea cu subcategoriile specifice sezonului.
    Potrivit lui Stanciu, clienţii FashionUP sunt oameni cu venituri medii şi mari, din mediul urban, şi depăşesc vârsta de 25 de ani într-o proporţie foarte mare, 70% fiind femei. „Clienţii noştri sunt în mare parte din generaţia millennials şi generaţia premergătoare. Momentan nu prea am avut de-a face cu generaţia Z, dar suntem foarte deschişi să mergem către ei şi să îi descoperim”, spune Alin Stanciu. De-a lungul anilor, adaugă el, clienţii businessului au devenit „din ce în ce mai atenţi la calitate, ceea ce ne-a provocat şi pe noi să aducem pentru ei produse cu un raport calitate/preţ foarte bun.”
    În 2012, compania s-a extins şi în afara graniţelor, în Bulgaria, iar un an mai târziu şi-a extins operaţiunile şi în Ungaria. Stanciu spune că cel puţin pe aceste două pieţe investiţia nu a fost foarte importantă, pe de-o parte pentru că toate operaţiunile sunt concentrate în România, dar şi pentru că împreună cu partenerii companiei, furnizori de servicii de marketing şi curierat au reuşit să gestioneze foarte bine activitatea de la distanţă. „Pe de altă parte, modelul nostru de business nu presupune achiziţionare de stoc, deci nu există pericolul de a bloca sume mari de bani.”
    În opinia lui Stanciu, digitalizarea va veni cu multe schimbări în viitor. „Tehnologia avansează rapid şi cred că în curând cele mai multe comenzi vor fi de pe telefonul mobil, cu plăţi online şi o mai mare încredere din partea clienţilor, care au avut timp până acum să descopere avantajele plăţilor online. Pe lângă aceste modificări naturale, cred că vor evolua foarte mult şi aplicaţiile care determină măsura corectă pe care trebuie să o aleagă un client pentru o potrivire cât mai bună.” El spune că şi în cadrul FashionUP a fost implementat recent Size Bay, Virtual Fitting Room, o aplicaţie care ajută clienţii să îşi descopere măsura reală. „Pe viitor cred că o astfel de aplicaţie va avea o precizie de până la 99%. Încă o schimbare va veni pe partea de marketing, unde clienţii vor primi oferte unice, cât mai personalizate pe nevoile şi ceea ce le place lor.”
    Legat de ideea intrării şi a altor jucători, Stanciu consideră că pe piaţă este loc pentru toată lumea. „Până la urmă, diferenţa o vor face produsele de calitate, la preţuri cât mai bune şi serviciile cât mai competente şi apropiate de nevoile clienţilor.” Iar despre o posibilă „dispariţie a mallurilor”, chiar dacă spune că în Statele Unite acest fenomen este deja prezent în peisajul de retail, crede că în România mallurile au încă o viaţă lungă.

    CONTEXT:
    Piaţa jucătorilor din fashionul online este din ce în ce mai aglomerată; reprezentanţii platformei FashionUP spun că au primit solicitări de colaborare din partea furnizorilor locali de haine, care îşi doreau ca produsele lor să ajungă astfel mai uşor la clienţi.

    DECIZIE:
    Anul acesta, reprezentanţii FashionUP au lansat proiectul MarketUP, destinat promovării micilor antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP.

    CONSECINŢE:
    Prin acest proiect reprezentanţii businessului se aşteaptă ca până la sfârşitul anului să semneze parteneriate cu minimum 200 de branduri locale. De asemenea, proiectul MarketUP reprezintă unul dintre factorii care vor contribui, conform aşteptărilor acestora, la o creştere de 20% a cifrei de afaceri a companiei anul viitor.

    Un deceniu de fashion pe Internet

    2009
    a fost lansată platforma de e-commerce FashionUP
    2012
    compania şi-a extins operaţiunile în Bulgaria
    2013
    FashionUP a intrat pe piaţa din Ungaria
    2018
    s-a lansat aplicaţia mobilă FashionUP, cu o investiţie de 60.000 de euro
    2019
    portofoliul businessului a ajuns la 1.000 de branduri

  • Cine este omul de afaceri care a dezvoltat în Capitală „mallul corporatiştilor”

    „În anul 1997, pe la 27 de ani, am devenit country manager pentru Strabag Development. Eu am făcut proiectul pentru Promenada Mall. Terenul a fost achiziţionat înainte de criză, cred că în 2006. Eu am deschis toată zona. Istoria începe de fapt în 2003 – 2004, când am făcut prima clădire de birouri care s-a numit Oracle Tower lângă gura de metrou când nu era nimic acolo. M-am luptat cu austriecii la vremea respectivă pentru că toată lumea voia Piaţa Victoriei şi eu am spus că aici s-a terminat, Piaţa Victoriei va fi moartă, trebuie să trecem la următoarea zonă. Am zis de Aviatorilor, asta este toată o zonă industrială, aici vom schimba tot”, a povestit Cătălin Scripcaru, în prezent partener Neo, o divizie a dezvoltatorului imobiliar One United. El era însă în 2004 country manager la Strabag, cel mai mare constructor român din partea unui dezvoltator austriac la vremea aceea.
    Înainte de a se realiza conceptul Promenada Mall, Oracle Tower a fost o construcţie de succes, care a dat startul proiectelor următoare precum Promenada şi Sky Tower, care a ramas în prezent una dintre cele mai înalte clădiri din România.„Oracle a fost chiriaşul pe care l-am convins să nu se mute în America şi să vină în România, datorită proiectului Oracle Tower. Apoi am vrut să fac un landmark şi după ce am primit credit de la acţionarii Strabag, 27 de milioane de euro numai pentru achiziţionarea terenului, am reuşit să construim Sky Tower, unul dintre cele mai mari clădiri din România”, a spus Cătălin Scripcaru. Bucureştiul este în primul rând destructurat, iar corporaţiile au ales nordul datorită faptului că toată zona rezidenţială bună era în zona de nord, dar Bucureştiul are nevoie de poluri şi au început deja să se deschidă, a menţionat Scripcaru.

  • Eveniment cu zeci de mii de cai putere destinat iubitorilor de automobile

    Intrarea este gratuită pentru vizitatori şi vor putea interacţiona atât cu proprietarii, cât şi cu bijuteriile acestora pe patru roţi, în intervalul orar 10:00-18:00, sâmbătă şi duminică.
     
    În prima zi a evenimentului cei peste 80.000 de cai putere ai maşinilor vor putea fi auziţi şi puşi la treabă printr-o serie de concursuri menite să ţină cu sufletul la gură audienţa.
     
    Limbo cu maşini – Concurenţii experimentaţi trec pe rând cu maşinile printr-o poartă care coboară la fiecare trecere, eliminând din maşini, iar maşina cu cea mai joasă gardă iese câştigătoare. 
     
    Airride battle – Două maşini dotate cu suspensie pe aer, puse faţă în faţă, vor “dansa” pe muzică, iar cea mai aplaudată maşină de către spectatori va câştiga.
     
    Loudest pipes – Cele mai gălăgioase turaţii vor fi măsurate şi auzite la Veranda Mall, şi bineînţeles, cea mai gălăgioasă maşină va fi desemnată câştigătoare.
     
    EngineBay – Concurenţii îşi ridică capota motorului pentru ca acesta să fie jurizat, iar maşina câştigătoare este cea mai bine modificată şi cu motor personalizat. 
     
    Cele mai interesante tuning-uri realizate de împătimiţii cailor putere vor fi premiate a doua zi.

  • Chinezii de la Xiaomi vor o felie din piaţa din România. Compania Black Tech a deschis în incinta Mega Mall din Bucureşti primul magazin „Mi Store”, prin care vinde produsele celui de-al patrulea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume

    Distribuitorul Black Tech Group SRL, companie controlată de antreprenori chinezi, cu afaceri de 22 mil. lei în 2018, a deschis în Bucureşti primul magazine “Mi Store” de pe piaţa locală, prin care comercializează produsele gigantului chinez Xiaomi, al patrulea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume.

    Magazinul este amplasat în incinta Mega Mall din Bucureşti, în urma unei investiţii iniţiale care s-a ridicat la 250.000 de euro.

    „Am ales această locaţie pentru că este un mall în creştere în piaţa de malluri din Bucureşti care este foarte competitivă. În urma analizei noastre considerăm că aceasta este locaţia potrivită”, a declarat Dan Amariei, director vânzări Black Tech Group.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: NEPI Rockcastle – The Empty Shop

    Motivaţie

    Campania a fost creată din dorinţa de a ajuta oamenii care trăiesc în condiţii precare cu articole vestimentare şi de a veni în ajutorul copiilor cu risc de abandon şcolar. Astfel, a apărut ideea The Empty Shop. Majoritatea oamenilor au haine pe care nu le mai îmbracă sau haine purtate de câteva ori şi uitate într-un colţ de dulap. Mallul Promenada a lansat provocarea (proiectul a fost prima dată derulat în Brazilia) de a umple cu haine un magazin gol. NEPI Rockcastle, compania care deţine Promenada şi alte 18 malluri din România, răspândite în toate colţurile ţării, a facilitat extinderea proiectului la nivel naţional.

    Descrierea proiectului

    Conform datelor Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei în Europa, peste 38,8% români fiind afectaţi de aceasta, iar unele dintre efectele sărăciei sunt excluziunea socială, abandonul şcolar şi copiii care trăiesc în condiţii dure. Datele Eurostat arată că în România există cel mai mare procent de copii săraci din Europa, care este legat direct de o rată de abandon şcolar îngrijorătoare de 18,1%, iar obiectivul naţional în cadrul strategiei Europa 2020 este scăderea ratei abandonului şcolar la 11,3%. Conform studiului World Bank din 2016 „Atlasul zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale din România“, „Procentul celor care nu lucrează ca angajaţi şi nici nu urmează studii sau formare este de două ori mai mare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani care locuiesc în zonele rurale marginalizate faţă de cei din zonele nemarginalizate (51% faţă de 23% în zonele nemarginalizate)”.

    În zilele noastre, oamenii conştientizează faptul că viaţa nu se referă numai la colectarea de lucruri, ci şi la fapte şi relaţii semnificative, iar acest lucru este valabil mai ales pentru generaţia milenialilor. Centrele comerciale sunt cel mai bun loc pentru consumerism, iar prin intermediul acestei campanii reprezentanţii NEPI şi-au dorit să poziţioneze mallul Promenada şi reţeaua de malluri a NEPI Rockcastle ca locuri relevante pentru comunitate, locuri care îi fac pe oameni să devină implicaţi în comunitatea în care trăiesc. Primul pas a fost crearea magazinului gol în Promenada Mall, într-un loc accesibil tuturor şi vizibil pentru toţi clienţii care vizitau centrul comercial. Ulterior, au fost amplasate 12 cutii de colectare a produselor donate în centre comerciale din întreaga ţară. Au fost parcurşi cei trei paşi majori în comunicare, şi anume implicarea mass-media, a formatorilor de opinie şi a platformelor de social media.

    Principalele obiective ale campaniei au fost colectarea a 20 de tone de articole de îmbrăcăminte în două săptămâni; sortarea, curăţarea şi oferirea hainelor către 500 de familii, expuse riscului sărăciei, excluziunii sociale şi abandonului şcolar; şi atingerea unui număr de 10 milioane de persoane prin intermediul campaniei de comunicare.

    Rezultate

    Campania a depăşit aşteptările şi obiectivele propuse iniţial, spun reprezentanţii companiei. În două săptămâni, s-a înregistrat un record naţional de 73 de tone de haine donate, depăşind obiectivul iniţial cu 53 de tone. Hainele au ajuns la 6.721 de familii, un număr de 13 ori mai mare comparativ cu cel propus iniţial şi care înseamnă aproximativ 28.000 de persoane, cu ajutorul a 20 de voluntari din cadrul Act for Tomorrow şi Let’s Do It Romania. 

    Mai mult, peste 10.000 de oameni au fost motivaţi să-şi doneze hainele pentru a ajuta familiile în nevoie, într-unul din cele 12 locuri dedicate, în centrele comerciale care fac parte din portofoliul NEPI Rockcastle din întreaga ţară. Totodată, oamenii care au donat au decis să susţină cauza şi au acţionat ca ambasadori, împărtăşind imagini pe conturile lor personale de social media, în cadrul comunităţilor lor şi încurajându-i pe prietenii şi colegii lor să doneze. 4 tone dintre articolele colectate au fost distribuite beneficiarilor în primele două săptămâni de la procesarea acţiunii, cea mai mare campanie de acest tip efectuată în istoria locală şi a treia colecţie de acest tip la nivel global. Restul de 69 de tone de haine au fost distribuite beneficiarilor până la finele anului 2018. Bugetul proiectului, estimat împreună cu partenerii, a fost de aproximativ 70.000 de euro.

    Venit operaţional (2018)
    139 mil. lei

    Număr de angajaţi
    282

    Intervalul de implementare a proiectului
    5 – 18 aprilie 2018

  • Cele mai responsabile companii din România: NEPI Rockcastle – SCIKiDS Festivalul Ştiinţei

    Motivaţie

    SCIKiDS Festivalul Ştiinţei este un eveniment susţinut de NEPI Rockcastle, realizat de Asociaţia faSCInation cu sprijinul  Da Vinci, Fun Science, UPC România şi al Centrului Edulier. Evenimentul are ca scop popularizarea ştiinţei în rândul tinerilor, adulţilor şi copiilor şi stimularea interesului românilor faţă de ştiinţă.

    Organizarea festivalului SCIKiDS în incinta centrelor comerciale din grupul NEPI Rockcastle, un investitor şi dezvoltator de proprietăţi comerciale, aduce ştiinţa în mediul în care oamenii se simt confortabil şi în care îşi petrec timpul liber.

    Descrierea proiectului

    SCIKiDS Festivalul Ştiinţei a fost organizat în incinta Mega Mall în anul 2018. De-a lungul celor două zile, vizitatorii centrului comercial au avut ocazia să descopere aspecte interesante despre natură şi mediul înconjurător, vizitând cele cinci zone dedicate: Sci, Tech, Fun, Edu şi Art. Toate experimentele şi reacţiile au fost explicate pe înţelesul copiilor.

    În cadrul Festivalului Ştiinţei au fost folosite metode de învăţare moderne, adaptate stilului de viaţă al copiilor: aceştia au interacţionat cu vloggerii pe care îi urmăresc pe YouTube şi au participat la ateliere interactive, jocuri cu obiecte ştiinţifice interactive, competiţii cu roboţi şi jucării inteligente, alături de persoanele cu care erau familiarizaţi din mediul online.

    Rezultate

    Ultima ediţie a festivalului a avut loc în perioada 20-21 octombrie 2018, în centrului comercial Mega Mall, şi a atras peste 10.000 de oameni dornici să fie iniţiaţi în tainele ştiinţei, care au participat la aproximativ 40 de activităţi cu caracter educativ.

    Valoarea investiţiei în cea mai recentă ediţie a Festivalului Ştiinţei SCIKiDS este de aproximativ 15.000 de euro, iar costul a fost susţinut, în cea mai mare parte, de NEPI Rockcastle. În dezvoltarea, promovarea şi implementarea proiectului a fost implicată o echipă de aproximativ 60 de voluntari.

    Venit operaţional (2018)
    139 mil. euro

    Număr de angajaţi
    282

    Intervalul de implementare a proiectului
    octombrie 2018

    Valoarea investiţiei
    15.000 euro

  • Asociere surpriză: Conform unui anunţ AGA, Iulian Dascălu, proprietarul mallurilor Iulius, vrea să se asocieze cu Romexpo pentru a construi un mall şi birouri în bulevardul Expoziţiei din Capitală

    Prin acest acord, Iulian Dascălu face prima sa mişcare pe piaţa imobiliară din Bucureşti, portofoliul său fiind distribuit în mai multe oraşe din ţară, cu excepţia Capitalei.
     
    Consiliul de administraţie al Rom­expo SA a spus pe ordinea de zi a Adu­nării Generale Ordinare a Acţio­na­rilor ce va avea loc în luna aprilie apro­barea încheierii unui acord de con­firmare a asocierii dintre Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Romexpo şi dezvoltatorul Sto­ne­berg S.R.L. – parte a Grupului Iulius.