BusinessMagazin

Tag: maghiar

  • Propunerea REVOLTĂTOARE a unui lider MAGHIAR pentru Iohannis ar schimba HARTA României. Bucureştiul este JIGNIT

     Preşedintele PPMT, Zsolt Szilágyi, susţine că „Transilvania consideră Bucureştiul un centru corupt şi ineficient de putere” şi îi cere preşedintelui României să ia în calcul federalizarea României. „Modelul federal german pentru noi este o busolă. România federală ar fi un stat mult mai eficient, decât statul actual, care este în continuare ineficient, centralizat şi corupt”, susţine liderul maghiar. În replică, un deputat PMP de Mureş consideră jignitoare afirmaţiile PPMT: „Este o mojicie, pur şi simplu”. El arată că tema autonomiei pe criterii etnice este „resuscitată” periodic de partidele maghiare din România, din diverse raţiuni.

    Preşedintele PPMT Zsolt Szilágyi afirmă, în scrisoarea deschisă către preşedintele Klaus Iohannis, că Transilvania consideră Bucureştiul „un centru corupt şi ineficient de putere”.

    Citeste continuarea pe www.gandul.info

  • Misterele unei spargeri de aproape două milioane de euro. Un milion i-au luat dintr-un seif, iar 900.000 dintr-un sertar neîncuiat

    Potrivit RTL Klub, un milion de euro din banii furaţi era într-un seif, iar restul într-un sertar neîncuiat. Seiful a dispărut, la fel şi un server cu documentaţiile tuturor vânzărilor de obligaţiuni, inclusiv cu date personale despre achiziţii, notează Hungarian Spectrum.

    Jaful a avut loc în noaptea de 7-8 aprilie în Districtul 6. Site-ul  444.hu scrie că reacţia poliţiei a fost mai amplă ca de obicei. Ofiţerii au intervievat un număr mare de posibili martori – persoane despre care poliţia a desco­perit, urmărind locaţia telefoanelor mo­bile, că se aflau în apropierea sediului Arton Capital în momentul furtului – cărora le-au cerut să vină la poliţie. Surse au declarat pentru 444.hu că activitatea neobişnuit de crescută a poliţiei pentru o infracţiune care nu a implicat violenţe fizice are drept cauze presiunile mari politice.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea omului care a reinventat cafeaua

    Ferencz Illy s-a născut în 1892 în Timişoara, când oraşul bănăţean făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Rădăcinile sale au fost mixte: tatăl – de naţionalitate maghiară, iar mama – de etnie germană. Illy a urmat studii economice la Timişoara, iar după liceu s-a mutat în Viena, unde a lucrat pentru două companii cu sediul în Transilvania până la 22 de ani, când a fost recrutat în armata austro-ungară şi a luptat pe aproape fiecare front din Primul Război Mondial.

    După război, a rămas cu sora sa la Trieste, în Italia. La sfârşitul anilor 1920, îşi luase deja un nume cu aer italian – Francesco Illy – şi s-a căsătorit cu Vittoria, o localnică, cu care a avut doi copii: Ernesto şi Hedda.

    Pe tărâmul italian a început şi povestea dintre Illy şi cafeaua ce avea să-i facă numele cunoscut şi peste secole. În primii ani a lucrat cu diverse companii ce se ocupau de vânzarea de cacao şi cafea, iar mai apoi s-a orientat către producţie şi antreprenoriat. În jurul anului 1930, Illy a inventat propria metodă de a menţine prospeţimea şi calitatea cafelei prăjite, astfel încât aceasta să fie transportată în condiţii optime către locaţii îndepărtate, în loc să fie prăjită la destinaţie. În acest timp, a stabilit chiar şi parteneriate cu fabricanţii locali de cafea.

    Trei ani mai târziu, în 1933, antreprenorul înfiinţează Illycafe, companie care deţine titlul de inventator al maşinii automate de cafea, aparat ce funcţionează pe bază de abur pasteurizat. „Illetta“, după cum a denumit-o fondatorul său, este de fapt predecesorul espresorului din zilele noastre. Francesco (Ferencz) Illy s-a stins din viaţă la 1956, la Trieste.

    După moartea sa, compania a fost preluată de fiul său, Ernesto, care a trăit până în 2008. Ernesto Illy, chimist de meserie, a moştenit şi pasiunea tatălui său pentru espresso; a lucrat într-un laborator de cercetare ce a devenit locul unde au fost descoperite peste 17 invenţii şi patente în domeniul cafelei, deţinute de compania Illy.

    Aceste patente ating aspecte variate în domeniul procesării şi preparării cafelei. Illy deţine trei din cele mai importante şapte inovaţii din domeniul cafelei din ultimii 100 de ani: tehnica presurizării, sistemul E.S.E – easy serving espresso – şi invenţia Illetta.

    În 2005, CEO şi preşedinte al Illycafe a devenit Andrea Illy, fiul lui Ernesto. Sub conducerea lui, compania s-a extins la nivel global de la 29 de ţări la peste 100 de ţări, iar veniturile au înregistrat o creştere de peste 130%. Andrea Illy a deţinut conducerea companiei până anul trecut, când Massimiliano Pogliani a fost numit CEO, iar Andrea Illy şi-a păstrat poziţia de preşedinte. Cea de-a patra generaţie a familiei Illy a făcut primii paşi în implicarea în afacere, fiii lui Andreea Illy – Andrea şi Ricardo – având diverse contribuţii în strategie, dezvoltare, vânzări sau comunicare. Ultimele date financiare ale firmei arată un venit consolidat de 437 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, şi EBITDA de 66,4 milioane de euro, mai mare cu 7% faţă de 2014.

    Espressorul modern este o invenţie revendicată de Ungaria, ţară care îl promovează pe Illy; steagul cu roşu, alb şi verde se află arborat pe clădirea companiei din Trieste. În România, brandul Illy se găseşte prin intermediul distribuitorilor şi puţini români ştiu că Francesco Illy s-a născut şi şi-a petrecut copilăria la Timişoara.

  • Presă în vremea lui Orban. Cum s-a închis peste noapte cel mai mare ziar din Ungaria: „Suntem ca într-o criză cu ostatici”

    Cei peste 60 de jurnalişti de la Népszabadság (Libertatea Poporului), cel mai vândut cotidian generalist din Ungaria, s-au culcat în noaptea de vinerea trecută, după ce au trimis la tipar ediţia de weekend a ziarului, pregătiţi ca duminică să se mute în noul sediu al redacţiei şi să facă o mică petrecere cu pizza şi bere, ca să marcheze momentul. A doua zi, sâmbătă, aveau însă să fie înştiinţaţi prin curier că munca lor la ziar se suspendă pe termen nedefinit, iar ziarul şi siteul au dispărut pur şi simplu. Fără nicio explicaţie sau avertisment, jurnaliştii maghiari s-au trezit „suspendaţi”, nu concediaţi, fără acces la birouri, emailuri de serviciu sau documente de lucru pe care le aveau în redacţie. O săptămână mai târziu, singura explicaţie oficială a trustului Mediaworks, deţinut de magnatul austriac Heinrich Pecina, este că ziarul producea pierderi şi că nu mai era viabil din punct de vedere economic. Redactorul şef adjunct al Népszabadság, Gergely Márton, dar şi editorul secţiei Externe, Kőműves Anita, au povestit pentru Gândul care sunt teoriile vehiculate despre motivele pentru care ziarul ar fi fost suprimat în beneficiul premierului maghiar Viktor Orban şi cum se luptă acum cei aproape 150 de ziarişti, staff tehnic şi colaboratori cu o companie care a schimbat nu mai puţin de trei directori în timpul acestui scandal. 

    Presă în vremea lui Orban. Cum s-a închis peste noapte cel mai mare ziar din Ungaria: „Suntem ca într-o criză cu ostatici”

  • Locul unde apa e atât de pură, încât nimeni nu are voie să o atingă – GALERIE FOTO

    Mai multe sisteme de peşteri există în Ungaria, dar cel explorat de reporterii de la BBC este unul din cele mai populare din ţară a fost descoperit din greşeală în 1903 de către un maghiar care săpa pentru o fântănă.

    Peşterile se află la 50 de metri adâncime, iar temperatura este stabilă undeva la 18 grade Celsius pe toată perioada anului. Sistemul de peşteri poate fi explorat cu barca, iar apa de acolo se spune că este atât de pură, încât nimeni nu are voie să o atingă pentru a nu o contamina. Locul a avut peste 150.000 de vizitatori anul trecut. 

     

  • Cronică de film: Fiul lui Saul

    Saul Ausländer (interpretat de actorul Géza Röhrig) este un prizonier evreu din Ungaria, forţat să lucreze pentru nazişti în camerele de gazare din lagărul de concentrare. În timp ce se află într-unul dintre crematorii, Saul descoperă cadavrul unui băiat pe care îl bănuieşte a fi propriul său fiu şi decide să îndeplinească o misiune imposibilă, aceea de a salva din flăcări trupul neînsufleţit al copilului şi a-l înmormânta cum se cuvine. Filmul prezintă două zile din viaţa acestui bărbat.

    Fiul lui Saul reprezintă debutul în lungmetraj al regizorului maghiar László Nemes. Pelicula a fost distinsă cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, marele premiu al juriului la gala de anul trecut a Festivalului de la Cannes şi trofeul pentru cel mai bun film străin la ediţia din acest an a Globurilor de Aur. Din distribuţie face parte şi Levente Molnár, un actor român angajat al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca.

    Jocul actoricesc e mai puţin important, de aceea nu mă voi concentra asupra lui; are doar rolul de a ghida spectatorul prin lumea macabră a Holocaustului. Ceea ce defineşte însă Fiul lui Saul este sunetul: veţi auzi, pe parcursul acestui film, lucruri care inspiră groază, disperare şi abandon. Auzul este cel mai important simţ în producţia regizorului maghiar, pe el bazându-se atunci când vrea să amplifice, spre exemplu, sentimentul de oroare.

    Fiul lui Saul poate fi privit şi ca un experiment cinematografic: în mare parte a filmului, spectatorul priveşte de peste umărul lui Saul, o traiectorie vizuală care te aduce mai aproape de ororile petrecute la Auschwitz. Nemes a avut însă grijă ca imaginile să nu fie decât pe alocuri tulburătoare, astfel încât corpurile celor decedaţi se află într-un soi de ceaţă; poate fi şi un mod de a insinua că Saul încearcă astfel să se protejeze, văzând în toţi cei de pe jos o singură victimă, fără chip sau trăsături anume. Excepţia o face copilul care îl va duce, de-a lungul filmului, într-o cursă disperată pentru propria-i salvare.
    Singurul lucru care i se poate reproşa lui Nemes este finalul: acesta pare grăbit, o soluţie pentru a-i cruţasuferinţa lui Saul. Dar nu este un final „comercial“, iar acest lucru e de apreciat; un film de o asemenea calitate merita o încheiere de acelaşi nivel.

    Nu vreau să compar Fiul lui Saul cu Lista lui Schindler sau La vita e bella; discuţia nu şi-ar avea rostul. „Ce trebuie noi să facem este nu care cumva să uităm de ce este capabil animalul din noi, pentru că, aşa cum noi trăim acum, aici, şi în acea perioadă trăiau oameni, o societate care a făcut posibilă apariţia acestor nonsoluţii tragice, oribile. Dacă atunci a fost posibil, într-o societate care la rândul ei se numea normală, cum o facem şi noi de altfel, cum ne definim, trebuie totuşi să avem grijă ca această idee nu care cumva să reuşească să prindă şi în societatea actuală. Este un film necesar“, a spus Levente Molnár. Şi tind să îi dau dreptate: Fiul lui Saul e un film ce trebuie văzut; se află pe lista selectă a poveştilor pe care cu greu le poţi uita.
     

  • Povestea neştiută a explorărilor de sare. Cum a reuşit Transilvania să dea tonul în cea mai veche „industrie” din lume

    Bogăţia zăcămintelor de sare din această regiune a României ar fi atras încă din antichitate toate popoarele care se situau în zonele sărace în zăcăminte de sare. Astfel, s-au pus la punct sisteme complexe de exploatare a sării pentru a se putea exporta cantităţi importante de sare, mai ales spre vest, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din lume şi, totodată, se învecinează cu regiuni întinse lipsite de surse de sare, mai ales cu cele aflate pe teritoriul actual al Banatului, Crişanei si Câmpiei Maghiare. Conform documentelor istorice antice şi medievale, zăcămintele transilvănene aprovizionau cu sare cea mai mare parte a Europei de sud-est şi centrale. Cu toate acestea, spre deosebire de alte regiuni salifere ale Europei, până de curând, pe teritoriul Transilvaniei, cu câteva excepţii, nu au fost cunoscute vestigii arheologice privind exploatarea sării”, se precizează într-un studiu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, numit „Patrimoniul cultural imobil privind exploatarea preindustrială a sării.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Rechizitoriu împotriva pretenţiilor ipocrite ale Ungariei

    Ne-am săturat de grija Ungariei pentru minoritatea maghiară din alte state, în timp ce minorităţile din interiorul statului maghiar nu sunt reprezentate nici măcar în Parlament, darămite în Guvern, iar unele minorităţi au devenit ţinte publice pe teritoriul ungar. Ne-am săturat de retrocedările pe care le vrea şi le susţine Ungaria în România, în timp ce despre averea Gojdu nu se mai pomeneşte nimic. Ne-am săturat de drepturile şi de revendicările bisericilor maghiare în România, după ce nici în secolul XIX acestea nu le permiteau românilor transilvăneni să aibă biserici de piatră, ci numai din lemn, ca să nu lase urme durabile, pentru ca în prezent să ne acuze că nu avem istorie, trecut sau cultură.


    Acum, brusc, bisericile maghiare au descoperit că vor toleranţă şi retrocedări, după ce au furat Ardealul şi i-au împilat pe români secole de-a rândul. Nu am văzut niciun cleric maghiar să-şi ceară scuze pentru trecutul de împilare exercitat de bisericile maghiare asupra populaţiei româneşti.
     

    Citeşte pe adevarul.ro continuarea articolului „Ne-am săturat de Ungaria“, scris de deputatul PSD

  • Preşedintele Parlamentului ungar pledează pentru autonomia maghiarilor, la inaugurarea unui centru cultural în judeţul Alba

     Laszlo Kover a notat că membrii naţiunii maghiare, divizaţi prin Tratatul de la Trianon, au dreptul de a trăi într-o singură entitate, în cadrul Uniunii Europene.

    “Există diverse forme de autonomie în Uniunea Europeană care oferă posibilitatea unei autodeterminări”, a explicat preşedintele Parlamentului ungar, oferind exemplul suedezilor din Finlanda, al finlandezilor din Suedia, al bascilor şi catalanilor.

    Kover a amintit că premierul Viktor Orban a vorbit de mai multe ori despre existenţa “problemei maghiare” la nivel european, explicând că primul-ministru vrea să semnaleze intenţia Guvernului de la Budapesta de a pune un accent mai mare pe acest subiect la nivel internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen Hunor: Dacă arătăm interesul comun româno-maghiar, poate va veni momentul unui dialog normal

     Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la deschiderea conferinţei “Construim pe valorile comunităţii noastre”, care se desfăşoară la Palatul Administrativ din Târgu Mureş, că în prezent se elaborează un proiect de autonomie “care să completeze proiectul actual de autonomie culturală” şi care ar urma să fie prezentat Parlamentului la începutul sesiunii de primăvară din 2014.

    “În elaborarea proiectului de autonomie care să completeze proiectul actual de autonomie culturală, am vorbit de această existenţă de mozaic, a diferitelor comunităţi maghiare din Ardeal. Până la sfârşitul anului să fie gata, iar până la începutul sesiunii parlamentare de primăvară să prezentăm Parlamentului documentul”, a spus el.

    Kelemen a subliniat necesitatea utilizării dialogului politic instituţional cu partea română, ca unică formă de a obţine promovarea acestui proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro