BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Decizia RADICALĂ pe care o iau în fiecare an peste 100.000 de români ca să îşi schimbe viaţa. Locurile unde fug ca să scape de stres, trafic şi salarii micii

    Peste 100.000 de români dau anual viaţa de oraş pe cea de la ţară, lasă magazinul de la colţul blocului pentru grădina din spatele casei şi agitaţia din corporaţii pentru a fi propriiI şefi, apucându-se de afaceri în domeniul agriculturii.

    În antiteză cu credinţa populară, statisticile arată că în 2017 peste 109.400 de români s-au mutat din mediul urban în mediul rural, în timp ce numai 87.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă, numărul românilor care se mută din mediul urban în mediul rural ajungând astfel să fie mai mare decât al celor care se mută de la sat la oraş, potrivit statisticilor.

    Stresul urban, traficul intens, agitaţia citadină, veniturile insuficiente sau pur şi simplu dorul de casă ori ideea unei experienţe în mediul rural sunt principalele motive pentru care din 1997 încoace fluxul migraţiei şi-a schimbat radical direcţia în România.

    În chiar primul an după căderea comunismului, peste 500.000 de români au luat calea oraşelor, din dorinţa de a-şi construi un viitor mai bun. Odată cu dezvoltarea au apărut, însă, şi dezavantajele mediului urban: a crescut numărul maşinilor, care a dus la intensificarea traficului, iar gradul de poluare a crescut şi el semnificativ. De asemenea s-a construit în ritm alert, iar clădirile ridicate la tot pasul au sufocat viaţa orăşenilor.
    Progresul urban a venit la pachet cu repercusiuni asupra traiului locuitorilor.

    Tot mai mulţi orăşeni au început să trăiască într-o agitaţie continuă, care le-a perturbat starea de spirit. De exemplu, stresul este o problemă cu care se confruntă, în special, orăşenii, conform statisticilor.

    Pe de altă parte, oraşul îi condiţionează pe cei care aleg să trăiască în el; cu alte cuvinte ei sunt nevoiţi să aibă un loc de muncă pentru a supravieţui. Serviciul este principala sursă de venit, orăşenii nu au teren în spatele blocului unde îşi pot cultiva legume. Ei trebuie să meargă zilnic la muncă pentru a-şi putea cumpăra alimente, pe care, de regulă, le procură din supermarket.
    Desigur, există şi persoane care nu se pot adapta traiului la oraş, drept pentru care se întorc la origini, în mediul rural.

    Au renunţat la corporaţie pentru grădinărit
    Alina şi Alin Pungă s-au mutat în urmă cu şase ani în localitatea Mihai Vodă, aflată la 25 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Giurgiu. Ca să ajungi acolo, mergi pe autostrada A1 spre Piteşti, iar după o jumătate de oră dai de un indicator care îţi arată că ai sosit la destinaţie.
    Cum intri în sat, te întâmpină un peisaj rustic, cu case înşirate parcă pe o salbă.

    Liniştea pluteşte peste tot, iar oamenii stau la taifas pe băncile din faţa casei. Par lipsiţi de griji şi preocupaţi mai degrabă să povestească ultimele noutăţi auzite la televizor sau la radio. De-o parte şi de alta a drumului asfaltat, se ivesc plopii înverziţi. Este o zi frumoasă de primăvară, soarele împarte raze pretutindeni, iar cerul este de un albastru intens. La două intersecţii distanţă de intrarea în sat, pe o străduţă, unde câţiva copii băteau mingea, locuiesc soţii Pungă. Casa lor este văruită într-o culoare veselă, un portocaliu puternic, care îmbracă o construcţie veche de zeci de ani.

    Fericirea de pe strada Stadionului
    Alina Pungă îşi aşteaptă oaspeţii în poartă, îmbrăcată modest şi cu un zâmbet larg pe chip. În spatele ei se joacă trei câini ciobăneşti, iar unul dintre cei doi copii ai familiei, un băieţel de un an şi jumătate, aleargă sprinten prin iarba verde. În pridvor, la o masă de lemn, Alin Pungă bea o cafea în timp ce fumează cu poftă o ţigară, făcută din tutunul cultivat în propria grădină.

    Puţin nostalgici, cei doi soţi îşi amintesc cum au renunţat la joburile pe care le aveau în Capitală şi s-au mutat la ţară pentru a deveni legumicultori. Alina Pungă, în vârstă de 36 de ani, a fost grafician într-o corporaţie, iar soţul său, în vârstă de 39 de ani, a profesat ca agent imobiliar.
    Pasiunea pentru agricultură nu s-a născut peste noapte şi nici dorinţa de a se muta la sat. Cei doi soţi se gândeau de mai multă vreme să facă această schimbare, dar pasul cel mare l-au întreprins abia după ce s-au inspirat din povestea unor prieteni, care au urmat aceeaşi reţetă.

    Reconversia profesională

    în agricultură
    La început, familia Pungă a cumpărat casa din localitatea Mihai Vodă, din judeţul Giurgiu, dar şi un teren în aceeaşi localitate. Cei doi tineri s-au ocupat de renovarea casei bătrâneşti, care necesita reparaţii. În paralel, soţii au amplasat două solarii pe terenul cumpărat, unde s-au apucat să cultive vinete, roşii, ardei, cartofi şi morcovi.

    Pentru primele culturi au folosite seminţe luate de la bătrânii satului. De-a lungul timpului, cei doi şi-au mai amenajat un solariu în grădina gospodăriei, după ce şi-au extins suprafaţa deţinută.

    Acum, familia Pungă sădeşte seminţe din producţia proprie, din care obţine 2.000-3.000 de răsaduri, din diferite plante. O parte sunt cultivate de către cei doi producători, iar restul sunt vândute. Legumele culese sunt livrate clienţilor sub forma unui coş de 10 kilograme, care conţine mai multe feluri de legume. Totodată fac şi produse procesate, cum ar fi zacuscă, sos de roşii sau bulion.
    „Am pornit cu un coş de legume de 10 kilograme la preţul de 50 de lei, pe care l-am păstrat doi ani, dar nu reuşeam să ne acoperim cheltuielile. În urmă cu trei ani am crescut preţul la 60 de lei, în care era inclusă şi livrarea. Iar anul trecut, am fost nevoiţi să mărim la 80 de lei, pentru că a fost o iarnă grea şi am avut multe reparaţii de făcut, dar au scăzut drastic comenzile”, mai spune Alina Pungă.
    Soţii Pungă recunosc că s-au gândit deseori să renunţe la afacerea cu legume, ba mai mult, spun că s-au adaptat cu greu la condiţiile de la ţară.
    „Noi eram obişnuiţi să avem anumite condiţii, pe când aici nu aveam baie şi ne spălam la lighean. Ne-am mai gândit să ne întoarcem – în oraş, pentru că nu poţi să produci astfel încât să trăieşti decent în cursul anului. Am devenit şi puţin sceptici. Am văzut că după ce am muncit atâţia ani nu ne permitem nimic. Teoretic ciclul normal al lucrurilor ne-ar permite, dar practic intervin clima şi alte nevoi neprevăzute”, adaugă Alin Pungă, privind în gol, puţin nostalgic.


    Răbdarea, cea mai puternică armă din Rural
    După şase ani petrecuţi la sat, familia Pungă admite că, dincolo de inconvenientele specifice acestui mediu, nu ar renunţa la liniştea şi aerul curat de care au parte. Cei doi sunt mulţumiţi că-şi pot desfăşura propria afacere departe de agitaţia urbană şi îşi pot creşte cei doi copii într-un loc mai puţin poluat şi mai liniştit.
    În acelaşi timp, ei consideră că depărtarea omului de natură afectează starea de spirit şi poate cauza probleme de sănătate. Nu mai este o noutate faptul că anumite alimente procesate distrug organismul. În vreme ce o dietă formată din produse ecologice are mai multe beneficii.
    Când Marea Neagră nu vine la tine, te duci tu la ea
    Ana şi soţul ei, Alexandru Tălângă, doi tineri de 20 de ani, originari din Constanţa, au renunţat la viaţa agitată din preajma cluburilor în urmă cu un an. Ei s-au stabilit în localitatea Tuzla, situată la 25 de kilometri de Constanţa. Au dat praful, zgomotul şi agitaţia urbană pe iarba verde de la ţară.
    Localitatea Tuzla nu a fost aleasă întâmplător, având în vedere că se învecinează cu staţiunile Eforie Sud şi Costineşti. Un alt avantaj este şi faptul că satul are ieşire la Marea Neagră, deci nu îi lipseşte plaja mult căutată de români în timpul verii.
    Decizia de a se muta a luat naştere atât din dorinţa de a schimba stilul de viaţă, cât şi din cauza problemelor financiare. Ana şi soţul ei sunt orăşeni prin definiţie, însă nu s-au sfiit să-şi facă bagajele şi să se instaleze în noua locuinţă de la ţară.
    ,,E mult mai mare decât un sat normal şi ai multe oportunităţi, nu eşti închis într-o zonă. Poţi să te duci să munceşti în Eforii, de exemplu. Avem supermarketuri, magazine la fiecare colţ. Noua locuinţă este o casă cu trei camere, o casă veche, renovată. Singura diferenţă este că avem curtea pe care nu o aveam la bloc. Avem şi doi iepuraşi, un câine şi câteva zeci de găini”, povesteşte Ana Tălângă.
    Ideea le-a venit într-un moment dificil din punct de vedere financiar, când nu mai reuşeau să facă faţă datoriilor şi au fost nevoiţi să găsească rapid o soluţie. Întâmplător, au aflat că există o locuinţă de închiriat în Tuzla şi, imediat, l-au contactat pe proprietar. Nu mare le-a fost surprinderea când acesta le-a spus că el stă în străinătate şi îi lasă să locuiască în casa părinţilor săi, fără să plătească chirie, cu condiţia să îngrijească gospodăria. Au acceptat varianta propusă şi s-au mutat fără să clipească.


    Acolo unde întunericul este mai profund şi stelele strălucesc mai tare
    „Orice stea o vezi. Seara este minunat. Vezi stelele şi luna. Într-ade­văr, este un sentiment de frică, pentru că este foarte întuneric peste tot. Dar acum am parte de linişte, iar oamenii nu mai judecă după aspect, nu se uită la felul în care eşti îmbrăcat. Mi se pare mult mai confortabil la sat. Lucrurile de care la oraş nu poţi să te lipseşti, la sat sunt doar un moft. Nu ai nevoie de o maşină să te deplasezi. În plus, ai tot ce îţi trebuie în curte şi poţi să trăieşti cu mâncarea procurată de tine fără să ai bani”, povesteşte Ana Tălângă.
    La 20 de ani, este mama unei fetiţe de un an şi este studentă la Universitatea Politehnica din Bucureşti, unde studiază logistica industrială. Pentru că studiile o leagă de Capitală, ea este nevoită să facă naveta aproape zilnic. Şi soţul ei face naveta, fiindcă are serviciul în Constanţa. Cu toate acestea, cei doi recunosc că nu este uşor să parcurgă zilnic câteva zeci de kilometri, dar avantajele mediului rural rămân mai numeroase.
    Pe lângă faptul că s-au deconectat de la agitaţia urbană, acum se descurcă mult mai bine cu banii, pentru că s-au redus cheltuielile şi îşi pot procura hrană din propria grădină. Ce-i drept, timpul nu le permite să aibă grijă ca la carte de o grădină, însă cultivă strictul necesar.
    ,,M-am mutat de aproape un an şi am parte de linişte, pe care nu o aveam în Constanţa, stând în mijlocul cluburilor în Mamaia. M-am acomodat foarte repede, aproape instant. Locul în care m-am mutat acum simt că este acasă. Nu m-am gândit să mă reîntorc”, mai spune Ana.
    Istoria se schimbă
    După 1989, gradul de urbanizare din România a îngheţat, relativ. În condiţii de sărăcie, migraţia de la oraş la sat este normală, însă în condiţiile în care România este membră a Uniunii Europene, salariul minim pe economie a crescut şi tot mai mulţi investitori străini sunt interesaţi să aducă bani în această ţară balcanică pentru a se dezvolta.
    În majoritatea ţărilor dezvoltate, în care nivelul de trai a crescut, trecerea de la rău la mai bine a venit odată cu urbanizarea, care s-a apropiat de 60-70%. În România, în schimb, pentru problema decalajelor urban-rural nu s-a găsit o soluţie de la Revoluţie încoace.
    Făcând o comparaţie între 2017 şi 1990, în 1990 numărul românilor care plecau de la oraşe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migraţia rural-urban era de şapte ori mai mare. Astfel, în primul an de după revoluţie, aproape 550.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe şi mai puţin de 28.000 în sens invers, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
    „În prezent avem de a face cu o tendinţă de polarizare în jurul oraşelor, de perifizare, în sensul în care oamenii se mută în satele limitrofe din jurul acestora. Tendinţa mutării este pentru ecologie, pentru aer curat. Pentru următorii zece ani ne putem aştepta la mai multe tendinţe în ceea ce priveşte migraţia internă. Oraşele atrag forţă de muncă, iar tinerii motivaţi de salarii se vor muta în mediul urban. În acelaşi timp, acumulând oboseala urbană, vor începe să se reorienteze către mediul rural, către un stil de viaţă sănătos. Totuşi, infrastructura nu face să fie posibilă această tendinţă”, explică sociologul Victor Nicolaescu. 
    Sociologul mai spune că schimbarea domiciliului din mediul urban în mediul rural pentru un stil de viaţă sănătos, linişte, aer şi evitarea poluării are şi dezavantaje. Spre exemplu, sociologul consideră că timpul dedicat gospodăriei îngrădeşte timpul dedicat educaţiei.
    De asemenea, pentru cei care s-au mutat la 30 de kilometri de Bucureşti şi continuă să vină la serviciu din Capitală, timpul petrecut în trafic, uneori chiar de o oră şi jumătate, reprezintă o deficienţă. „Printre cei care s-au mutat în urmă cu zece ani sau mai puţin timp din Bucureşti se vehiculează că şi-ar vinde casa şi mâine şi s-ar întoarce în Bucureşti, pentru că nu îşi găsesc servicii.”
    Mişcarea migratorie în rândul populaţiei interne, de la oraşe la sate, s-a intensificat după criza economică  din 1997-1998, perioadă în care leul s-a devalorizat puternic, iar viaţa la oraş a devenit prea costisitoare.

    După criză, şi ruralizarea
    Anul 1997 a fost primul în care peste 81.000 de orăşeni s-au mutat la sate, în timp ce doar 68.500 s-au mutat la oraşe, arată statisticile.
    „În perioada 1998 – 2000, pe fondul restructurării economiei, s-a înregistrat o tendinţă de reruralizare a românilor, în sensul că am avut flux migratoriu mare, de la urban la rural. România era printre puţinele ţări din lume ce înregistra această tendinţă. Ea s-a datorat faptului că o mare parte din forţa de muncă activă (de la oraş – n. a.) nu avea loc de muncă, îşi încasa salariile compensatorii şi se întorcea ori la locuinţele părinţilor, ori la rude, ori îşi cumpăra propria locuinţă. Iar de cele mai multe ori se apucă de agricultură”, mai spune Victor Nicolaescu.
    O parte dintre cei care îşi schimbă domiciliul din mediul urban în mediul rural, fie au lucrat în corporaţii, fie au studiat la oraşe. De cele mai multe ori, ei aleg zonele rurale ori pentru a se dezvolta investind într-o afacere, în special în agricultură, ori pentru a se refugia într-un loc în care liniştea nu mai este un moft. Cu o cultură generală vastă, în general familiile tinere investesc propriile economii, fonduri europene sau fonduri de la bugetul de stat în diverse afaceri.

  • De ce a fost închis primul supermarket american deschis în China după mai puţin de o zi – VIDEO

    Costco este unul dintre cele mai populare lanţuri de retail din Statele Unite, aşa că extinderea spre a doua cea mai mare piaţă de consum a lumii, China, a venit în mod natural. Cei de la Costco s-au confruntat însă cu o problemă neobişnuită – primul magazin a fost primit cu atât de mult interes încât a trebuit să se închidă din prima zi din cauza prea multor cumpărători.
     
    Retailerul şi-a deschis primul magazin fizic în Shanghai, iar oamenii s-au înghesuit pentru a prinde ofertele. “Magazinul a fost asaltat de mulţime”, au transmis reprezentanţii Costco printr-un mesaj de alertă pentru membrii săi din China. “Pentru a vă oferi o experienţă de cumpărături mai bună, Costco va suspenda activitatea după-amiaza. Vă rugăm să nu veniţi.”
     
    Poliţia a fost adusă la faţa locului pentru a restabili ordinea şi a gestiona blocajele de trafic din jurul magazinului, forţele de ordine cerând oamenilor să rămână calmi. “Pentru siguranţa dvs., sperăm că cetăţenii care doresc să meargă la Costco să poată menţine o atitudine raţională în ceea ce priveşte consumul şi să evite ieşirea în timpul orei de masă”, a spus poliţia din Shanghai într-o declaraţie pe contul său de pe reţeaua de socializare chineză Weibo. Fotografiile postate de poliţie alături de declaraţie includeau unul dintre semnele pe care Costco le-a pus în afara magazinului, care scria: “Parcarea este plină. Perioada de aşteptare este de trei ore”.
     
    Ziua următoare, compania a transmis scuze clienţilor chinezi, adăugând că va pune o limită pentru numărul de clienţi autorizaţi în magazin la 2.000 şi va lucra cu poliţia locală pentru a „diminua perturbarea” vecinilor săi.
     

  • Un simbol al Bucureştiului de altădata va fi reconstruit. Termenul de finalizare: finalul anului curent

    Reconstrucţia Magazinului Bucureşti, fostul magazin universal amplasat la intersecţia străzilor Lipscani şi I.C. Brătianu din Capitală, va fi finalizată la sfârşitul acestui an, urmând să includă atât spaţii de birouri, cât şi magazine şi restaurante.
     
    Faţada va păstra aspectul iniţial, restul clădirii fiind adaptat unui proiect de clasă A.

    Clădirea, unul din­tre cele mai importante centre comerciale de dinainte de ‘89, a fost cumpărată pe final de 2013 de doi investitori olan­dezi – Heinen Gerard şi Baakman Johannes Jozefus Ma­ria – cu peste 4 mil. euro de la moştenitorii familiei Bu­nescu, cea care a fondat magazinul în urmă cu aproape un secol. Ei mai deţin în centrul vechi circa 15.000 mp de spaţii şi sunt astfel, potrivit datelor ZF, unul dintre cei mai mari proprietari din zonă.

    Sursa: zf.ro.

     

  • Huawei şi-a deschis primul magazin din România. Unde se află şi cum arată acesta

    Huawei, al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a inaugurat recent primul Huawei Experience Store din România. Magazinul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 1 milion de euro, care include costuri de amenajare, logistică, personal şi chiria spaţiului.  

    Amplasat în Băneasa Shopping City şi amenajat pe o suprafaţă de 93 de metri pătraţi, magazinul oferă întreg portofoliul de produse Huawei, de la smartphone-uri şi tablete, la laptopuri, ceasuri inteligente.

    Huawei are 180.000 de angajaţi şi gestionează operaţiuni în peste 170 de ţări.

     

     

     

  • Cum a construit Jeff Bezos Amazon GO, primul magazin alimentar fără casieri

    Din 2017, după ce compania Amazon a descoperit o modalitate nouă ce facilitează cumpărăturile, oamenii din USA îşi pot achiziţiona produsele fără a mai apela la casieri.

    Amazon este cea mai mare companie americană de comerţ online cu o cifră de afaceri de peste 200 miliarde de dolari. Jeff Bezos este fondatorul acestei companii încă din anul 1994, cu sediul în Seattle, Washington.

    „Ne-ar plăcea, dar numai dacă putem avea o idee cu adevărat diferită”, a răspuns Jeff Bezos de fiecare dată când analiştii şi investitorii întreabau dacă Amazon ar putea deschide un magazin offline.

    În toamna anului 2015, directorii executivi ai Amazon au pus bazele unui proiect top-secret pentru a revoluţiona magazinele de tip alimentar. Acest proiect constă în închirierea unui depozit cu o suprafaţă de 15,000 de mp, amenajat cu pereţi de placaj, rafturi şi turnichete ce folosesc inteligenţa artificială.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Gigantul Microsoft deschide în Londra primul magazin de retail din Europa, foarte aproape de locaţia Apple

    Gigantul Microsoft va deschide primul său magazin de retail din Europa săptămâna aceasta în contextul în care compania vrea să îşi extindă prezenţa fizică şi să concureze cu alte companii de tehnologie prin experienţele oferite în magazin, potrivit CNBC.

    Magazinul de aproape 2.000 mp al Microsoft va fi situat pe Oxford Circus, în centrul faimosului district de shopping al Londrei – la scurtă distanţă de magazinul Apple situat pe Recent Street.

    Londra va reprezenta a treia destinaţie în care gigantul fondat de Bill Gates alege să îşi pună amprenta fizică, după New York şi Sydney.

    „Este primul nostru pas mare înspre Europa, şi suntem foarte mulţumiţi că am ajuns în Londra”, spune Chris Capossela, CMO în cadrul Microsoft.

    Microsoft se află pe lista companiilor de tehnologie care vor să îşi extindă prezenţa fizică pentru a oferi o experienţă complementară clienţilor.

    Spre exemplu, Amazon a anunţat că vrea să îşi deschidă 3.000 de magazine automatizate până în 2021, în timp ce gigantul chinez Xiaomi a anunţat că vrea să îşi tripleze numărul de magazine din Europa până la finalul anului.

     

     

     

  • Recordul IKEA: în 6 ore, într-o zi de luni, clienţii au făcut cumpărături de 310.000 de lei. Care a fost cel mai bine vândut produs

    Retailerul suedez de mobilă şi decoraţiuni IKEA a deschis pe 24 iunie, la ora 10:00, magazinul din zona Theodor Pallady din Capitală, aceasta fiind a doua  a doua unitate deschisă de retailerul suedez  pe plan local.

    Magazinul, care se întinde pe o suprafaţă de 37.000 mp, a necesitat o investiţie de aproape 90 de milioane de euro şi are circa 600 de angajaţi.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, magazinul a înregistrat în primele ore de la deschidere vânzări în valoare de 310.000 de lei, iar vânzările restaurantului au depăşit 39.000.

    Valoarea bonului mediu a fost de 153 de lei, iar numărul celor care au vizitat IKEA Pallady a depăşit 7.000. Reprezentanţii companiei au oferit  şi câteva detalii despre produsele vândute până la ora 16: cel mai bine vândut produs – un model de prosoape (1.262), cel mai bine vândut obiect de mobilier  – o măsuţă de mici dimensiuni (48), totodată, numărul hot dogs vânduţi a ajuns la 2.899 de hot dogs.

  • Ikea România îşi dublează numărul de salariaţi cu magazinul din Pallady, unde vor lucra 600 de persoane

    În 2017, în cadrul Ikea România lucrau 691 de salariaţi, potrivit ultimelor date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, iar potrivit reprezentanţilor companiei, în prezent, în cadrul Ikea România lucrează peste 1.200 de persoane, din care 120 fac parte din echipa de call-center, departament ce se află în cadrul noului magazin din Pallady.

    „Suntem bucuroşi să continuăm călătoria noastră în România şi să deschidem Pallady, cel mai mare magazin al nostru din Sud Estul Europei şi cel de-al doilea din Bucureşti. Deschizând acest magazin răspundem numărului tot mai mare de clienţi din România – numai în ultimul an IKEA a înregistrat o creştere de 11%, care face din această ţară una dintre cele mai performante pieţe IKEA din lume. Suntem foarte mândri de acest rezultat fantastic şi suntem mai mult decât optimişti că vom continua cu o performanţă excelentă în viitor”, a spus Sara Del Fabbro, CEO al IKEA South East Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 17 ani a început să lucreze ca ucenic fierar, iar acum numele lui se leagă de una dintre cele mai mari companii din lume

    John Deere s-a născut în Rutland, statul american Vermont, pe 7 februarie 1804, fiind al treilea fiu al lui William Rinold Deere şi al lui Sarah Yates Deere. În 1805, familia lui s-a mutat în Middlebury, Vermont, unde William s-a angajat în croitorie. În 1808, el a plecat cu o barcă în Anglia, în speranţa de a primi moştenire şi a asigura viaţă mai confortabilă pentru familia sa. William nu a mai fost văzut niciodată după ce s-a îmbarcat şi se presupune că a murit pe mare.
    Crescut doar de mama sa, care avea venituri foarte mici, John Deere a avut parte de o educaţie rudimentară. La 17 ani a început să lucreze ca ucenic fierar, iar patru ani mai târziu şi-a deschis propriul magazin în care vindea obiecte de fierărie. În următorii 12 ani, s-a ocupat de comerţ în diferite oraşe din Vermont.
    În 1836, a început să se confrunte cu condiţii de afaceri dificile în Vermont şi având o familie numeroasă de întreţinut, Deere a decis să călătorească singur în Grand Detour, Illinois, pentru a începe o nouă afacere. Descurcăreţ şi muncitor, abilităţile sale de fierar au devenit imediat foarte solicitate. În activitatea de fierar, a ajuns să facă lucrări de reparaţii şi la pluguri; astfel şi-a dat seama că plugul din lemn şi fontă folosit în partea de est a Statelor Unite, proiectat pentru solul său uşor, nisipos, nu era în stare să spargă prin solurile groase şi grele ale preriei.
    S-a gândit că un plug care era foarte lustruit şi în formă bună ar fi putut să se cureţe singur în timp ce tăia brazdele. În 1837, a creat un astfel de plug folosind o lamă de fierăstrău ruptă. Există diverse variante cu privire la punctul de inspiraţie pentru celebrul plug de oţel al lui John Deere, iar una dintre aceste versiuni spune că Deere şi-a amintit modul în care bolţurile de sârmă de oţel lustruite au tăiat prin fân şi sol şi a crezut că acelaşi efect ar putea fi obţinut de un plug. Experimentând noile modele de plug şi propunând produsul finit printre fermierii locali, a reuşit să vândă trei pluguri până în 1838. A produs 10 până în anul următor şi încă 40 până în 1840.
    Cererea crescută din anul 1843 l-a făcut pe Deere să intre într-un parteneriat cu Leonard Andrus pentru a produce mai multe pluguri, iar până în 1846 producţia a crescut până la aproape 1.000 de pluguri. Cu toate acestea, parteneriatul a devenit tensionat din cauza încăpăţânării celor doi bărbaţi. Deere dorea să vândă clienţilor din afara Grand Detour, dar Andrus s-a opus propunerii de a crea o cale ferată prin Grand Detour. La această problemă s-a adăugat şi neîncrederea lui Deere faţă de practicile contabile ale lui Andrus.
    În 1848, Deere a decis că Grand Detour, Illinois, nu avea calităţile necesare unui centru de comerţ, aşa că şi-a vândut partea din magazinul de fierărie lui Andrus şi s-a mutat în oraşul Moline, Illinois, situat pe râul Mississippi, care venea cu avantajele transportului pe apă, cărbunelui şi transport mai ieftin decât în Grand Detour.
    În curând, Deere a început să importe oţel britanic, reuşind să accelereze producţia, iar compania sa a construit 1.600 de pluguri în 1850 şi a început să producă alte unelte care să-i completeze linia de pluguri. Următoarea mişcare a lui Deere a fost de a încheia contracte cu producătorii de la Pittsburgh pentru a dezvolta plăci de oţel, evitând astfel problemele legate de importul de peste mări.
    În 1858, S.U.A se confruntau cu o criză financiară, iar companiile din întreaga ţară au descoperit că vânzările scădeau, inclusiv compania lui Deere. În ciuda dificultăţilor financiare, Deere a continuat să lucreze pentru a crea un echipament eficient şi fiabil în comerţul cu obiecte de fierărie utile în agricultură. În 1863, Deere a inventat primul plug-on, cultivatorul Hawkeye Riding Cultivator, care se baza pe cai pentru a trage plugul în loc de un om care să îl împingă singur. În perioada aceea, Deere a cedat compania singurului său fiu supravieţuitor, Charles Deere, care a continuat activitatea tatălui său în Moline, Illinois, actualul sediu al companiei.
    Odată ce compania a fost în mâinile fiului său, Deere şi-a concentrat atenţia asupra afacerilor civile şi politice din Moline. A fost ales primar al lui Moline şi a fost preşedinte al Băncii Naţionale a Moline, precum şi directorul Bibliotecii Publice Moline. Implicarea sa în afacerile publice ale comunităţii sale şi munca sa influentă ca inventator l-au făcut pe Deere să fie văzut ca un om de afaceri respectat şi de încredere, o persoană cu care fermierul american se putea identifica. John Deere a murit pe 17 mai 1886 în casa sa din Moline.
    Există chiar şi o publicaţie dedicată admiratorilor lui John Deere. Denumită Green Magazine, a fost publicată pentru prima dată în noiembrie 1984 de Richard şi Carol Hain în Bee, Nebraska. Prima ediţie a fost trimisă la începutul lunii noiembrie 1984 la 135 de abonaţi plătiţi şi avea 10 pagini alb-negru cu descrieri ale tractoarelor, scrisori de la cititori şi reclame. La acea vreme, revista era publicată de două ori pe lună. A fost scrisă în Lincoln, Nebraska şi a fost trimisă de la oficiul poştal al Bee.
    Revista a crescut rapid, iar în 1990, la cererea publicului, a devenit lunară. Tirajul revistei a continuat să crească şi în prezent se ridică la în jur de 30.000 de cititori. În general, revista conţine 88 de pagini colorate. Acum este tipărită în Michigan şi trimisă prin poştă de la mai multe oficii poştale din întreaga ţară.
    În prezent, compania este listată pe bursa din New York. Potrivit informaţiilor publice disponibile, are venituri de peste 37,3 miliarde de dolari şi peste 60.000 de angajaţi.

  • Lanţul de cafenele 5 to go intră în premieră într-un magazin de bricolaj şi vrea să acopere în următorii 3 ani toată reţeaua Brico Depot

    Lanţul de cafenele 5 to go continuă procesul de extindere şi deschide prima unitate în incinta unui magazin de bricolaj, în urma unui parteneriat cu Brico Depot Băneasa, intenţionând să acopere în următorii 3 ani toate cele 34 de magazine ale retailerului.

    Noua locaţie este o franciză deţinută de doi tineri antreprenori, Robert Daniel Soare şi Veronica Mariana Soare.

    „Suntem, în sufletul nostru, doi tineri care au crezut că pot face mai mult, că pot găsi ceva de care să se agaţe şi să rămână în ţara lor. Şi am decis să ne „agăţăm” de pasiunea noastră comună – cafeaua.  După multe idei, am decis să ne începem propria afacere. Ne-am aşezat la masă şi ne-am întrebat: „Ce aduce un zâmbet oamenilor? De ce ai cel mai mult nevoie când îţi începi ziua?”. Şi răspunsul a apărut clar când am zis „Nu pot să gândesc fără o cafea!”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro