BusinessMagazin

Tag: macedonia

  • Grupul hotelier Orbis a înregistrat în primul trimestru al anului afaceri de 62 mil. euro

    Orbis detine 117 hoteluri si este singurul licentiator pentru toate brandurile Accor in 16 tari: Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia si Slovenia. Grupul are in total 20.000 camere. Hotelurile opereaza sub brandurile Sofitel, Pullman, M Gallery, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles si ibis budget. Aceste branduri, recunoscute in toata lumea, ofera servicii de calitate la diferite standarde, variind de la lux de 5 stele la hoteluri buget de 1 stea.

    Veniturile mai mari, impreună cu monitorizarea costurilor, în ciuda presiunii enorme a salariilor, au avut ca rezultat o creştere cu 10,7% a EBITDAR fată de perioada comparativă a anului trecut, spun reprezentanţii grupului. Indicatorul EBITDA a totalizat 8,9 milioane de euro în primul trimestru al anului 2017, reprezentând o creştere de 43,6% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent, influenţat pozitiv de tranzacţiile de de tip buyback ale hotelurilor.

    La începutul anului 2017, Orbis a finalizat o tranzacţie de cumpărare a 5 hoteluri închiriate în Budapesta (în total 1.150 de camere), cu un impact în numerar de 64,1 milioane de euro; în primul trimestru al anului, compania a anunţat, de asemenea, o nouă tranzacţie de cumpărare a Sofitel Budapest Chain Bridge (357 de camere). Ţinând cont de strategia noastră de restructurare a portofoliului, în primul trimestru, am semnat, de asemenea, un acord de vânzare şi de franciză pentru 2 hoteluri din Polonia: Mercure Karpacz şi Mercure Jelenia Góra, cu scopul concentrării filialelor Orbis asupra capitalelor şi a centrelor de afaceri cheie din regiune.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea, am semnat în 2017 două contracte de franciză pentru hoteluri noi: ibis Styles Varşovia (220 camere) şi MGallery by Sofitel Tarcin Forrest Resort & Spa (64 de camere) care intră pe o piaţa nouă – Bosnia şi Herţegovina. În afară de dezvoltarea uşoară a activelor, există şi alte patru proiecte viitoare vizand hoteluri proprii: ibis Styles Warszawa (178 camere), ibis Styles Szczecin (148 camere) şi ibis budget Gdańsk Posejdon (76 de camere). Aceste hoteluri se vor alătura portofoliului grupului în următorii ani.

    “Performanţele noastre operaţionale sunt solide şi prognozele sunt stabile, motiv pentru care a fost recomandată Comitetului de Supraveghere plata dividendelor la 0,4 EUR pe acţiune, pentru a împărti beneficiile cu investitorii care au încredere în noi, luând în considerare alocarea corespunzătoare între investiţii pentru creştere şi randament adus acţionarilor”, spune Gilles Glavie, preşedinte şi CEO al Orbis.

  • Ce poţi să mănânci, pentru 100 de lei, în diferite părţi ale lumii

    Site-ul BrightSide a compilat o listă cu meniuri din mai multe ţări care pot fi cumpărate cu aproximativ 100 de lei.

    Elveţia

     

    Japonia

     

    Italia

     

    Canada

     

    Franţa

     

    Spania

     

    Jamaica

     

    Australia

     

    Grecia

     

    Mexic

     

    India

     

    Macedonia

  • MAE: În Macedonia a fost instaurată stare de necesitate în zonele de graniţă cu Grecia şi Serbia pentru 30 de zile

    MAE a emis o atenţionare de călătorie pentru cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se meargă în Republica Macedonia, că a fost instaurată starea de necesitate în zonele aferente localităţilor Gevgelija (frontiera cu Republica Elenă) şi Kumanovo (frontiera cu Republica Serbia) pentru 30 de zile, din cauza fluxului de migranţi din Orientul Mijlociu.

    “Starea de necesitate vizează strict persoanele/grupurile de persoane amintite mai sus, fără a fi periclitată tranzitarea celor două puncte de frontieră de către alte persoane. Controalele efectuate la punctele de frontieră pot creşte timpul normal de aşteptare, de la 15 minute până la aproximativ 30 minute”, potrivit unui comunicat de presă al MAE transmis agenţiei MEDIAFAX.

    MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi deja în Republica Macedonia să se adreseze Ambasadei României la Skopje şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, iar pentru cetăţenii români, care au planificate deplasări înspre Republica Macedonia, să solicite informaţii cu privire la situaţia de pe teritoriul macedonean.

    Pentru alte informaţii, MAE recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi cea a Ambasadei României la Skopje (www.skopje.mae.ro) şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (ce poate fi descărcată gratuit din „App Store” şi „Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS.

     

  • Sute de imigranţi au rupt dispozitivul forţelor de ordine şi au pătruns în Macedonia

    Un număr uriaş de persoane – multe dintre ele refugiaţi din Siria – s-a adunat în ultimele zile în zona Gării Gevgelija şi continuă să crească, după ce Macedonia şi-a blocat frontiera de sud şi a declarat stare de urgenţă la frontieră.

    Cei mai mulţi dintre aceste persoane vor să traverseze Macedonia şi Serbia pentru a ajunge în partea de nord a Europei, prin Ungaria.

    Forţele macedonene de securitate urmau să permită sâmbătă câtorva sute de imigranţi, deodată, să pătrundă pe teritoriul macedonean, în momentul plecării unor trenuri către nord, spre Serbia şi restul Europei.

    Însă unii imigranţi au rupt dispozitivul de securitate atunci când autorităţile au încercat să lase să treacă un mic grup, în care se aflau numeroşi copii, potrivit The Associated Press. Unele persoane au fost rănite în timp ce poliţiştii încercau să le blocheze drumul, precizează agenţia americană.

    Imigranţii au fost respinşi vineri cu lovituri de baston şi scuturi de către membri ai forţelor macedonene antirevoltă, care au recurs, de asemenea, la gaze lacrimogene.

    Numeroase persoane, inclusiv copii, şi-au petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă sub cerul liber, în ploaie, iar unora li s-a permis să urce în trenuri care circulau către nord.

    Între timp, Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de “miile de refigiaţi şi imigranţi vulnerabili, în special femei şi copii, comasaţi în prezent de partea greacă a frontierei în condiţii care se deterioarează”.

    ONU a îndemnat Macedonia să-şi “gestioneze în mod ordonat şi să-şi protejeze cu sensibilitate frontiera”, iar Grecia să-şi “îmbunătăţească aranjamentele de înregistrare şi primire” de partea sa de frontieră.

    UNHCR a anunţat totodată că a primit asigurări din partea Macedoniei că frontiera “nu va fi închisă în viitor”, fără să ofere alte precizări.

    Pe ţărmul Greciei au sosit aproximativ 160.000 de persoane începând din ianuarie, estimează ONU, dintre care 50.000 numai în ultima lună.

    Ministrul macedonean de Externe Nikola Poposki a declarat pentru BBC că situaţia s-a “deteriorat în mod dramatic”.

    “În ultimele câteva zile a crescut în mod dramatic valul de imigranţi. Am ajuns la 3.000-3.500 de oameni pe zi, ceea ce, evident, pentru o ţară cu o populaţie de două milioane de persoane şi resursele noastre este greu de gestionat zi de zi”, a spus Poposki.

    “Am fost nevoiţi să consolidăm controlul intrărilor ilegale pe teritoriul macedonean”, a subliniat el.

    “Macedonia nu este, în mod categoric, un loc în care ei (imigranţii şi refugiaţii) să fie maltrataţi”, a declarat Poposki, răspunzând unor critici.

    Toţi imigranţii au obligaţia să se înregistreze la intrarea pe teritoriul macedonean şi au 72 de ore la dispoziţie să hotărască dacă cer azil sau îşi continuă drumul către nord, a precizat ministrul.

    Macedonia şi vecinul său de la nord, Serbia, nu fac parte din Uniunea Europeană (UE).

    Însă Ungaria, la nord de Serbia, este stat membru UE şi al zonei Schengen. Acest lucru înseamnă că, odată odată ce ajung în Ungaria, aceste persoane pot călători mai departe prin Europa, mai puţin în Marea Britanie şi Irlanda, fără să fie nevoite să prezinte documente la frontierele internaţionale.

  • Amnesty International acuză Serbia şi Macedonia de rele tratamente aplicate imigranţilor ilegali

    Organizaţia neguvernamentală denunţă în special agresiunile fizice şi expulzările forţate.

    “Refugiaţii şi imigranţii care tranzitează Balcanii sunt expuşi unor abuzuri violente (…) din partea autorităţilor şi infractorilor locali”, se arată în raport. “Ei au fost abandonaţi în mod ruşinos de UE şi politica sa faţă de imigranţi, care i-a lăsat fără protecţie în Serbia şi Macedonia”.

    Amnesty precizează că acest raport este rezultatul a patru anchete realizate în Serbia, Ungaria, Grecia şi Macedonia, în perioada iulie 2014-martie 2015, pentru care au fost intervievaţi peste 100 de imigranţi.

    “Refugiaţii care fug de război şi persecuţii traversează Balcanii în speranţa că vor găsi siguranţă în Europa, dar se regăsesc victime ale abuzurilor şi exploatării şi la mila unui sistem deficitar de cereri de azil”, a declarat Gauri van Gulik, director adjunct al Amnesty pentru Europa şi Asia centrală.

    “Serbia şi Macedonia au devenit o poartă de ieşire pentru valul de imigranţi pe care nimeni în Europa nu pare dispus să-i primească”, a adăugat el.

    La frontierele Greciei cu Macedonia şi Macedoniei cu Serbia, refugiaţii şi imigranţii sunt supuşi “expulzărilor sumare ilegale, în timp ce mulţi sunt constrânşi să plătească mită”, potrivit raportului.

    Mai mulţi refugiaţi, în drum spre Ungaria, au fost obligaţi să plătească câte 100 de euro poliţiei de frontieră sârbe, sub ameninţarea că vor fi expulzaţi, precizează raportul, citând un martor. Alţi imigranţi ilegali au mărturisit că au fost “bătuţi sever” în Serbia şi Macedonia.

    La jumătatea lunii iunie, poliţia sârbă a anunţat arestarea a 29 de poliţişti şi a nouă vameşi acuzaţi de corupţie şi abuz de putere, precum şi de luare de mită pentru a permite trecerea imigranţilor ilegali spre Ungaria.

    Legislaţia privind solicitanţii de azil în ţările din Balcani nu este adaptată la situaţie, în contextul în care numărul imigranţilor creşte zilnic. Potrivit Miniterului sârb de Interne, peste 34.000 de persoane au cerut azil în Serbia de la începutul anului.

    “Serbia şi Macedonia trebuie să depună mai multe eforturi în domeniul respectării drepturilor imigranţilor şi refugiaţilor. Dar este imposibil să se separe încălcarea drepturilor lor de presiunea pe care o reprezintă numărul tot mai mare de imigranţi şi eşecul politicii UE privind imigraţia”, a subliniat van Gulik.

    La jumătatea lui aprilie, organizaţia Human Rights Watch a acuzat deja poliţia din Serbia că hărţuieşte imigranţii ilegali şi solicitanţii de azil care tranzitează teritoriul ţării, ceea ce Ministerul sârb de Interne a dezminţit. Serbia nu este membră a Uniunii Europene, dar oferă acces terestru spre patru state UE: Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia.

  • Cine este noul director general al Coca-Cola HBC

    Jaak Mikkel, care ocupă în prezent poziţia de director general al companiei Pivara Skopje AD din Macedonia – un joint-venture între Coca-Cola HBC Macedonia şi Heineken, va ocupa din 1 iunie funcţia de director general al Coca-Cola HBC România.
    El si-a început cariera în cadrul Coca-Cola HBC în anul 2008, ca director de vânzări pentru Tările Baltice. În 2012, Jaak a fost promovat în functia de director general al Coca-Cola HBC Macedonia şi, împreună cu echipa sa, a generat cea mai mare creştere înregistrată vreodată din punct de vedere al volumului si al cotei de piata, atât pe segmentul de băuturi carbogazoase, cât si pe cel de bere. De asemenea, în 2013, Coca-Cola HBC Macedonia a generat cel mai mare profit din istoria sa, fapt ce a dus, de asemenea, la creşterea indicilor de valoare şi a gradului de implicare a angajaţilor.

    Înainte de a se alătura echipei Coca-Cola HBC, Jaak Mikkel a lucrat timp de 10 ani în cadrul companiei Shell, unde a deţinut diverse poziţii de conducere, fiind responsabil de activitatea companiei în mai multe ţări europene.

    Stephane Batoux, actualul director general al Coca-Cola HBC România şi Moldova, va rămâne în functie până la sfârşitul lunii mai, pentru a asigura o tranzitie usoara succesorului său.

    Managerul a fost numit la con­du­cerea Coca-Cola HBC România în martie 2012. Batoux a venit de la Danone după un inte­ri­mat asigurat de un manager grec odată cu ple­carea lui Călin Drăgan de la conducerea com­paniei. În 2012, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 435 mil.

     

  • Endava deschide un nou sediu şi va angaja peste 400 de oameni

    Compania, cu sediul central în Londra şi birouri în Frankfurt, New York, Atlanta, Glasgow Oxford, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Chişinău, are un model de livrare de succes bazat pe combinarea competenţelor tehnice de nivel ridicat din Europa de Est cu expertiza în consultanţă şi livrare deţinute pe pieţele unde se află clienţii companiei.

    Endava este în top 100 companii de externalizare de servicii, la nivel mondial, iar strategia de creştere a companiei se concentrează pe extinderea prezenţei în Europa de Est, prin dezvoltarea în continuare a centrelor de livrare existente şi prin deschiderea de noi sedii. Compania este şi unul dintre cei mai activi angajatori din domeniul IT în România şi Moldova, unde are sedii în principalele hub-uri IT din regiune: Bucureşti, Chişinău, Cluj-Napoca şi Iaşi.

    Angajaţii Endava sunt implicaţi în livrarea de soluţii IT pentru companii multinaţionale din domeniile financiar-bancar, asigurări, retail, telecomunicaţii şi media & publishing. Compania investeşte semnificativ în dezvoltarea profesională a angajaţilor săi, de la training-uri de nivel ridicat realizate în cadrul Endava University, până la programe dedicate pentru studenţi şi absolvenţi, derulate în toate sediile din Europa de Est.

    Endava planifică o creştere anuală de 25% a numărului de angajaţi în cadrul centrelor de dezvoltare şi suport din România şi Moldova, unde deja lucrează peste 1.300 de oameni. În Macedonia, în următoarele 12 luni, Endava va recruta 100 de oameni în sediul din Skopje şi intenţionează să crească echipele astfel încât să ajungă la peste 400 de angajaţi în următorii 4 ani, ceea ce va reprezenta aproximativ 10% din numărul total de angajaţi la nivel de grup.

    Macedonia este cunoscută ca fiind piaţa de IT&C cu cea mai rapidă creştere din regiunea adriatică. Cu 41% din populaţie având vârsta sub 30 de ani şi un număr tot mai mare de tineri cu studii superioare, procentul absolvenţilor în domeniul IT&C în Macedonia aproape s-a dublat în ultimii patru ani. În Skopje deja există o comunitate IT care numără circa 8.000 de specialişti. Universităţile locale înfiinţează facultăţi de informatică foarte bine cotate, iar prin cei 800 de noi absolvenţi IT pe an susţin creşterea rapidă a sectorului IT. Având zboruri directe din Londra şi conexiuni bune prin Viena şi Zagreb, şi aflându-se în fusul orar din Europa Centrală, Skopje are o amplasare foarte bună pentru colaborarea cu clienţi din Europa de Vest şi America de Nord.

     

  • Managerul Stelei, Mihai Stoica, a agresat o jurnalistă în Macedonia

    Cu ajutorul bodyguarzilor săi, care au ţinut cu forţa reporterul PRO TV, MM i-a smuls Alexandrei telefonul mobil din mână şi i l-a pasat lui Făinişi. Ofiţerul de presă al Stelei a şters fişierele video în care erau surprinse de aproape şi frontal gesturile şi limbajul agresiv ale lui Mihai Stoica. www.sport.ro are înregistrarea de pe camera operatorului, înjurat şi el într-un mod îngrozitor de Mihai Stoica şi ameninţat cu bătaia. S-a salvat doar înregistrarea de pe camera operatorului, înjurat şi el într-un mod îngrozitor de Mihai Stoica şi ameninţat cu bătaia. În tot acest timp, jurnalista PRO TV a fost ţinută cu forţa de bodyuarzi. În urma intervenţiei violente a celor de la SAS, Alexandra Tănăsescu s-a ales cu mai multe vânătăi.

    Cititi mai multe despre incident pe prosport.ro

  • Cutremur în Bulgaria, resimţit şi în România

    Epicentrul a avut loc la 9 km nord de localitatea Pernik, respectiv 25 km vest de capitala Sofia, conform US Geological Survey. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 9,1 km.

    Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) de la Bucureşti apreciază seismul la 6,1 grade, evaluând adâncimea la 30 km.

    Centrul Seismologic Mediteranean plasează magnitudinea cutremurului din Bulgaria la 5,7 grade şi precizează că seismul a avut parte doar în prima oră de 3 replici între 2,8 şi 3,1 grade, pentru ca la ora 4,30 să aibă loc o replică mai puternică, de 5,2 grade, la 10 km adâncime. INFP apreciază magnitudinea acestei replici la 5,3 grade şi adâncimea la 30 km.

    Agenţia bulgară Focus, preluată de Novinite, citează conducerea Brigăzii de Pompieri şi a Serviciului de Protecţie Civilă din Sofia, care arată că magnitudinea seismului bulgăresc a fost de 5,9 – 6 grade şi că au avut loc două replici puternice. Aceeaşi sursă a comunicat că a fost alertată de cetăţeni care au reclamat stricăciuni minore la ferestre, pereţi sau tavanele locuinţelor. Speriaţi de seism, o parte dintre locuitorii Sofiei au ieşit din case şi şi-au petrecut restul nopţii în stradă.

  • MAE îi avertizează pe românii care călătoresc în Bulgaria. Drumuri blocate de zăpadă

    Din cauza ninsorilor abundente şi a vântului puternic se înregistrează blocaje în circulaţie în special în regiunile Plevna, Loveci şi Smolian, cu toate că utilajele de deszăpezire acţionează fără întrerupere.

    Potrivit unor informaţii obţinute de la Ministerul bulgar al Afacerilor Interne, în această perioadă sunt închise traficului rutier trecătorile Zlatishki, Tvardishki, Varbishki, Vratnik, Petrohan, Troian. Prin celelalte trecători este permisă circulaţia numai autoturismelor dotate cu lanţuri antiderapante.

    Cetăţenii români aflaţi în trafic pe teritoriul Bulgariei şi care se confruntă cu probleme deosebite sunt sfătuiţi de MAE să apeleze telefonul de urgenţă 112.

    De asemenea, traficul camioanelor de marfă din Bulgaria spre Macedonia a fost oprit sâmbătă la punctul de frontieră Deve Bair, din cauza ninsorilor abundente din Macedonia, a informat publicaţia Novinite. Traficul din zonă este deviat către punctul de frontieră Zlatarevo.