BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Marea Britanie va susţine militar Suedia indiferent dacă aderă sau nu la NATO

    Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News.

    “Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

    “Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Marea Britanie va susţine militar Suedia indiferent dacă aderă sau nu la NATO

    Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News.

    “Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

    “Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Marea Britanie susţine că acuzaţiile lui Putin privind ameninţările generate de NATO nu sunt reale

    În discursul rostit la parada militară organizată la Moscova cu ocazia aniversării victoriei împotriva Germaniei naziste în al II-lea Război Mondial, Vladimir Putin a afirmat că “operaţiunea militară specială” în Ucraina a fost “decizia corectă”.

    Trupele ruse “luptă pentru propria patrie, pentru viitoruul ţării”, a declarat liderul de la Kremlin, potrivit BBC, acuzând Occidentul că pregătea “invadarea” Rusiei. “Alianţa Nord-Atlantică este o ameninţare evidentă”, a acuzat liderul de la Kremlin. Preşedintele Rusiei a anunţat că va face eforturi pentru ajutarea familiilor militarilor ruşi morţi în conflictul din Ucraina.

    Însă ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a respins vehement acuzaţiile lui Vladimir Putin referitoare la activităţile NATO. “Preşedintele Putin a făcut o serie de afirmaţii fantasmagorice în ultimele luni şi în ultimii ani. Dacă nu ar fi atât de tragic, ar fi amuzant, dar nu este. Una dintre acuzaţii este că este înconjurat. NATO are frontieră cu Rusia doar pe 6% din lungimea frontierei ruse. Nu este înconjurat. A pretins că sunt Baze NATO în Ucraina şi sunt sigur că ambasadorul ucrainean vă va spune că nu erau baze NATO în Ucraina”, a afirmat Ben Wallace.

  • Marea Britanie impune sancţiuni suplimentare Rusiei şi Belarusului

    Marea Britanie a anunţat, duminică seară, impunerea de noi sancţiuni comerciale împotriva Rusiei şi Belarusului, în scopul perturbării invaziei militare ruse în Ucraina, informează publicaţia The Evening Standard.

    Sancţiunile, prezentate de ministrul britanic al Comerţului, Anne-Marie Trevelyan, şi de ministrul Finanţelor, Rishi Sunak, implică impunerea de taxe vamale şi limitarea importurilor din Rusia şi Belarus.

    Noile taxe vamale vizează produse în valoare de 1,7 miliarde de lire sterline (1,98 miliarde de euro). “Acţiunea vizează obstrucţionarea capacităţilor lui Vladimir Putin de a finanţa eforturile de război”, a comunicat Departamentul britanic pentru Comerţ Internaţional.

    De la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, Marea Britanie a aplicat sancţiuni vizând importuri din Rusia în valoare totală de peste patru miliarde de lire sterline (4,68 miliarde de euro).

  • M.Britanie avertizează Rusia că ar interveni pentru apărarea Finlandei şi Suediei în cazul unui atac

    “Este de neconceput ca Marea Britanie să nu intervină pentru susţinerea Finlandei sau a Suediei, dacă ar fi atacate vreodată, chiar şi în lipsa unui acord formal. Suntem naţiuni europene care împărtăşim aceleaşi valori, cu istorii îndelungate şi relaţii profunde”, a declarat miercuri Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării, în cursul unei vizite la Helsinki, potrivit BBC.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Un elicopter militar rus a pătruns scurt timp, miercuri, în spaţiul aerian al Finlandei, în contextul tensiunilor generate de planul Guvernului de la Helsinki privind aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate.

  • O instanţă din Marea Britanie confirmă posibilitatea extrădării lui Julian Assange în SUA

    O instanţă judiciară britanică a emis, miercuri, un ordin în sensul iniţierii procedurii extrădării în SUA a fondatorului site-ului WikiLeaks, activistul pentru transparenţă Julian Assange, informează cotidianul The Guardian.

    Julian Assange a compărut prin videoconferinţă la Tribunalul Westminster, iar instanţa a decis iniţierea procedurii de extrădare. “Am obligaţia de a trimite dosarul dumneavoastră ministrului de Interne, pentru a lua o decizie”, i-a spus judecătorul Paul Goldspring lui Julian Assange.

    “Este un moment scurt, dar semnificativ în acest caz”, a declarat un membru al Baroului din Londra.

    Avocatul Mark Summers, specializat în cazuri de extrădare, a declarat că dosarul va ajunge acum la ministrul britanic de Interne, Priti Patel, care va decide dacă va dispune sau nu extrădarea lui Julian Assange în SUA, unde este inculpat în virtutea unei legi privind spionajul. Mark Summers a explicat că Julian Assange poate contesta iniţierea procedurii, dar a cerut echipei apărării să identifice argumente suplimentare. Summers a precizat că el va prezenta ministrului de Interne dovezi “serioase” despre procedurile de emitere a sentinţelor în SUA şi despre condiţiile din închisorile americane.

    Înalta Curte de Apel din Marea Britanie a respins, luna trecută, contestaţia lui Julian Assange faţă de extrădarea în Statele Unite.

    Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis în decembrie 2021 că activistul pentru transparenţă Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, poate fi extrădat din Marea Britanie în Statele Unite. Departamentul Justiţiei de la Washington a câştigat astfel apelul la decizia din ianuarie 2021 a unei instanţe judiciare britanice, care hotărâse respingerea extrădării lui Julian Assange în Statele Unite din cauza stării mentale a acestuia şi a riscului de sinucidere. Judecătorii Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra au admis garanţiile oferite de autorităţile americane privind diminuarea riscurilor de sinucidere.

    Julian Assange, în vârstă de 50 de ani, este dat în urmărire de autorităţile americane după publicarea a mii de documente clasificate în perioada 2010-2011. Julian Assange contestă extrădarea şi susţine că este vorba de un caz motivat politic.

  • Johnson: Sunt semnale că cetăţenii ruşi înţeleg că sunt minţiţi/Londra nu vrea înlăturarea lui Putin

    “Oamenii sunt foarte vulnerabili la minciunile preşedintelui Putin. Unul dintre lucrurile deprimante asociate războiului din Ucraina este cruziumea cu care Putin încearcă să ascundă realitatea populaţiei ruse”, a afirmat Boris Johnson, în Camera Comunelor.

    Guvernul britanic a fost “extrem de energic” în combaterea dezinformării, a continuat Boris Johnson, subliniind că “apar semnale că cetăţenii ruşi se trezesc în privinţa a ceea ce se întâmplă”.

    Întrebat de parlamentari britanici despre afirmaţiile preşedintelui SUA, Joseph Biden, care a declarat că preşedintele Vladimir Putin “nu poate rămâne la putere”, Boris Johnson a declarat că înlăturarea Administraţiei de la Moscova “nu este obiectivul Guvernuluui britanic”. “Însă ideea centrală este că Putin pur şi simplu nu poate fi de încredere”, a insistat Boris Johnson.

  • Marea Britanie anunţă asistenţă militară “majoră” destinată Ucrainei

    Marea Britanie va anunţa, cu ocazia summiturilor NATO şi G7 programate joi la Bruxelles, un nou set “major” de măsuri în materie de asistenţă militară pentru Ucraina.

    Noile măsuri vor include livrarea a 6.000 de rachete, precum şi asistenţă financiară în valoare de 25 de milioane de lire sterline (33 de milioane de dolari) pentru armata ucraineană, a comunicat miercuri seară Guvernul de la Londra. Marea Britanie a furnizat deja armatei ucrainene 4.000 de rachete antitanc.

    Guvernul britanic a anunţat deja asistenţă economică şi umanitară în valoare de 400 de milioane de lire sterline (528 de milioane de dolari) pentru Ucraina, în contextul invaziei militare ruse.

    În plus, Guvernul Boris Johnson va furniza 4,1 milioane de lire sterline (5,5 milioane de dolari) grupului media BBC World Service, “pentru contracararea dezinformării în Rusia şi în Ucraina”, şi va oferi susţinere “financiară şi politică” investigaţiei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind cazuri de crime de război comise în Ucraina.

    “Preşedintele Vladimir Putin suferă deja un eşec în Ucraina. Poporul ucrainean s-a dovedit a fi extraordinar de curajos în apărarea patriei, în contextul unei agresiuni militare neprovocate”, a afirmat, miercuri seară, premierul Boris Johnson, conform unui comunicat citat de CNN.

  • Marea Britanie l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, pentru explicaţii despre atacul lansat de Putin

    “Ambasadorul trebuie să ofere explicaţii despre invazia ilegală şi neprovocată în Ucraina. Vom impune sancţiuni severe şi vom ralia ţări pentru susţinerea Ucrainei”, a declarat ministrul britanic de Externe, Liz Truss, potrivit BBC News.

    Occidentul “nu va rămâne pasiv” faţă de atacul militar al Rusiei asupra poporului ucrainean, a ameninţat joi dimineaţă premierul Marii Britanii, Boris Johnson. “Occidentul nu va rămâne pasiv în timp ce preşedintele Putin a lansat o campanie împotriva poporului ucrainean”, a afirmat Boris Johnson, conform unui comunicat difuzat de Downing Street.

    Boris Johnson i-a transmis preşedintelui Volodimir Zelnski, într-o conversaţie prin telefon, că este “îngrozit de evenimentele aflate în curs în Ucraina”, exprimând speranţa că armata ucraineană va reuşi să “opună rezistenţă” armatei ruse.

    Anterior, ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a condamnat vehement “atacul îngrozitor” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei. “Condamn vehement atacul îngrozitor, neprovocat, pe care preşedintele Putin l-a lansat împotriva poporului Ucrainei. Suntem alături de Ucraina şi vom colabora cu partenerii internaţionali pentru a răspunde acestui act de agresiune”, a avertizat Liz Truss.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut, în contextul atacului militar al Rusiei, formarea unei coaliţii mondiale împotriva preşedintelui Vladimir Putin, pentru a-l forţa să revină la pace. “Suntem pe cale să constituim o coaliţie împotriva lui Putin. Lumea trebuie să forţeze Rusia să facă pace”, a declarat Volodimir Zelenski, potrivit cotidianului Le Figaro, după conversaţii telefonice cu preşedintele SUA, Joseph Biden, cu premierul britanic, Boris Johnson, şi cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

  • O coaliţie condusă de Marea Britanie trimite nave în Marea Baltică /Londra impune sancţiuni Rusiei

    Forţa Expediţionară Comună (JEF), formată din Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Suedia şi Norvegia, a anunţat iniţierea unei serii de “activităţi militare integrate” cu forţe maritime, terestre şi aeriene.

    “Vom efectua în scurt timp un exerciţiu demonstrativ privind libertatea de navigaţie în Marea Baltică. Toate activităţile militare rămân preventive şi proporţionate, fiind transmis mesajul de solidaritate, capabilitate şi determinare de a acţiona în mod solidar pentru securitatea şi stabilitatea regiunii”, anunţă Ministerul britanic al Apărării, conform site-ului Politico.eu.

    Ambasadorul britanic la Londra, Andrey Kelin, a fost convocat de urgenţă la Ministerul britanic de Externe şi i s-a atras atenţia că “acţiunile Rusiei sunt încălcări ale legislaţiei internaţionale”.

    Premierul britanic, Boris Johnson, supus presiunilor interne pentru a avea o poziţie dură faţă de acţiunile Rusiei, a anunţat sancţionarea a cinci companii bancare ruse şi a trei oameni de afaceri ruşi. Sunt vizate băncile Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank şi Black Sea Bank, precum şi antreprenorii Gennadiy Timchenko, Boris Rotenberg şi Igor Rotenberg, potrivit BBC.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis luni seară recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o “statalitate autentică”. Imediat după această decizie controversată, Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să intervină pentru misiuni de “menţinere a păcii” în aceste teritorii separatiste.