Artistul Anthony Pedersen din Orange County, California, cunoscut sub pseudonimul Octopus/Caveman, şi-a anunţat pe Twitter intenţia de a-şi dona lucrările, după care a postat tot acolo fotografii ale lor şi indicii despre locul în care puteau fi găsite, scrie Washington Post. Cei care le găseau le puteau păstra cu condiţia să-şi facă o poză cu „prada” şi să i-o arate artistului, ca să vadă că se bucură de ele. Toate tablourile propuse spre căutare internauţilor iubitori de artă până în prezent au fost găsite, iar artistul se gândeşte să extindă oferta şi la alte oraşe.
Tag: lucrari
-
Cum se vede din Budapesta piaţa imobiliară a Bucureştiului
Futureal, grupul ungar fondat de Gábor Futó alături de tatăl său Péter Futó la începutul anilor 2000 în Ungaria, a devenit unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa, fiind activ în România, Polonia, Ungaria, Germania şi Statele Unite. Anul acesta a demarat în Bucureşti primul proiect rezidenţial de pe piaţa locală.
Proiectele Futureal vizează în primul rând proximitatea faţă de metrou, în condiţiile în care construiesc zeci de mii de metri pătraţi de birouri şi centre comerciale, care pot fi „alimentate“ doar cu un transport în comun cu o capacitate suficient de mare.
„În cel mai bun caz într-un autobuz încap 100 de pasageri. Pentru un proiect de 100.000 mp de birouri în care lucrează 10.000 de oameni ar fi necesare 100 de autobuze care pur şi simplu nu pot ajunge la o singură staţie într-un interval de o oră“, explică arhitectul proiectelor Futureal.
În Budapesta „capodopera celor de la Futureal o reprezintă cartierul Corvin – o zonă care putea fi comparată cu cea din spatele magazinului Cocor din Bucureşti, o zonă din proximitatea centrului istoric, însă formată din vechi locuinţe naţionalizate şi neîntreţinute. Locuinţe care în anii ’90 nu mai dispuneau nici de sisteme de canalizare funcţionale. Acestea fiind în proprietatea statului maghiar a permis realizarea unui parteneriat public-privat prin care majoritatea clădirilor vechi şi fără valoare arhitecturală au fost demolate, iar în locul lor au apărut blocuri noi şi moderne, un centru comercial şi clădiri de birouri. Şi dacă în anii ’90 nici măcar poliţia nu se aventura, acum este considerat unul dintre cele mai „cool cartiere, iar acesta este considerat a fi „cartea de vizită“ a celor de la Futureal.
„În anul 2007 am vândut asseturi de 500 milioane de euro. Am avut noroc atunci pentru că nu am ştiut că vine criza, iar când a venit, noi aveam cash. Astfel, deşi aveam 20 de proiecte noi în dezvoltare, am reuşit să le finalizăm pe toate tocmai pentru că aveam cash. În acel moment am devenit una dintre companiile preferate de bănci pentru colaborare, iar acum lucrăm cu şase-şapte bănci, a spus Tibor Tatár, CEO – Dezvoltare Comercial şi Retail, membru al consiliului de administraţie al Futureal. „Acum avem 30 de proiecte în construcţie în Europa Centrală.
Activitatea grupului este împărţită în două – Cordia reprezintă divizia de rezidenţial, cea care este activă şi Futureal, care gestionează activitatea legată de office şi retail, adică clădirile de birouri şi mallurile sau centrele comerciale.
„Cordia este pionierul pe o piaţă nouă, după care urmează intrarea Futureal. Un proiect rezidenţial poate fi mic, însă un centru comercial sau un proiect de birouri nu are cum să fie mic. Un proiect de 5.000 mp de birouri nu este suficient pentru nicio piaţă, însă oriunde poţi începe cu câteva sute de apartamente, a spus Tibor Tatár. În plus, piaţa rezidenţială creşte peste tot în Europa. Pentru expansiune acum ne uităm la Polonia, unde pe lângă locuinţe am cumpărat o clădire de birouri pe care urmează să o modernizăm şi să o relansăm pe piaţă.
Cel mai mare proiect comercial pe care îl construieşte Futureal în Ungaria este Etele Plaza în partea de vest a capitalei maghiare, construit lângă cel mai mare nod intermodal din Ungaria, care include autostrăzile M1 şi M7 dinspre Austria şi Croaţia, linii de tren, autobuz şi troleibuz, dar şi noua linie de metrou, care deşi a întârziat şase ani, este acum funcţională.
„Etele Plaza, cu o suprafaţă de 54.000 mp, va fi cel mai mare mall de pe partea Buda a Budapestei şi care prin reţelele de transport în comun va fi direct conectat şi cu Pesta, unde cu metroul poţi ajunge în 10-15 minute, iar pe lângă acestea avem trei linii de troleibuz şi 80 de autobuz. Estimăm să finalizăm proiectul în toamna anului viitor. Acum terminăm structura şi lucrăm la instalaţii“, a spus Tibor Tatár. Terenul pentru centrul comercial a fost achiziţionat în urmă cu 12 ani, însă criza economică şi întârzierea metroului de şase ani au determinat de asemenea amânarea demarării proiectului.
Ce urmează în România? proiecte de birouri şi retail, după modelul implementat deja la Budapesta.
„Pentru birouri sunt şansele cele mai mari, la Bucureşti. Dezvoltările de retail sunt oportunistice de obicei. În acest moment avem terenuri pentru dezvoltări de proiecte rezidenţiale, nu pentru birouri. Pentru acestea din urmă analizăm piaţa“, a subliniat Tibor Tatár. În ceea ce priveşte dimensiunile, un proiect office ar fi între 10.000 şi 20.000 mp suprafaţă închiriabilă şi într-o zonă conectată la transport public, în special la metrou.
În ceea ce priveşte imaginea României în afară, el a subliniat că „imaginea a crescut în ultimii ani, iar Bucureştiul merită să fie în aceeaşi ligă a investitorilor cu Praga“.
În cazul dezvoltărilor rezidenţiale, Cordia are în lucru 35 de proiecte în cele cinci ţări pe care le acoperă.
„În România avem mai multe achiziţii în curs, iar ţara are potenţial şi pe piaţă este nevoie de locuinţe de calitate. Avem în plan să construim pe termen lung“, a spus Tibor Földi, CEO Cordia – Dezvoltare Rezidenţială, membru al consiliului de administraţie al Cordia.
Cea mai recentă achiziţie a vizat un teren de 18.000 mp pe malul lacului Griviţa în Bucureştii Noi într-o tranzacţie evaluată la 1-2 mil. euro. Terenul se află pe Bdul Laminorului şi str. Fabrica de Cărămidă, pe malul lacului Griviţa. Pe acel teren înainte de 1989 era Baza Sportivă şi de Agrement a ICPTT – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică în Transporturi.
„Proprietatea din Laminorului a fost achiziţionată în februarie 2019 şi face parte din suita de patru terenuri prevăzute pentru dezvoltări Cordia în piaţa din Bucureşti. Terenul are o suprafaţă de peste 18.000 mp şi va găzdui un proiect rezidenţial pentru segmentul mediu-premium al pieţei de apartamente. Suntem încă în stadiul de PUZ, motiv pentru care nu putem oferi mai multe detalii. Încă de la revenirea pe piaţa locală cu proiectul Parcului20, aflat în desfăşurare, am anunţat că avem o strategie agresivă de abordare a pieţei rezidenţiale din Bucureşti şi un buget total de investiţii de peste 100 mil. euro. Echipa Cordia este pregătită să susţină acest plan de dezvoltare şi să implementeze în paralel mai multe proiecte care se adresează clasei de mijloc“, a spus Mauricio Mesa Gomez, country manager pentru România.
În zona Bucureştii Noi în prezent se dezvoltă trei mari proiecte – cel mai apropiat de noul teren al Cordia este AFI City, care va ajunge în următorii şapte-opt ani la peste 2.000 de apartamente, iar primele blocuri vor fi gata la finalul acestui an. La staţia de metrou Jiului cei de la Prime Kapital construiesc proiectul Marmura Residence, cu circa 450 de apartamente, iar Liviu Lepădatu construieşte Atria Urban Resort lângă lacul Străuleşti cu un total de 1.400 de apartamente.
Alături de investiţiile anunţate de Cordia România în dezvoltarea celor patru terenuri care ating o suprafaţă cumulată de aproximativ opt hectare se adaugă alte 40 de milioane de euro ce vor fi investite în următorii trei ani în dezvoltarea proiectului rezidenţial Parcului20 din zona Expoziţiei.
Futureal deţine un portofoliu de trei miliarde de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est şi include dezvoltări de birouri, centre comerciale, proiecte mixed-use şi proiecte rezidenţiale. Cordia are o experienţă de peste 15 ani în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale în Ungaria şi Polonia şi îşi propune să facă din România una dintre principalele pieţe de investiţii pentru divizia de proiecte rezidenţiale. -
Cum se ţese arta
Artiştii învaţă să ţeasă ca să se exprime, iar ţesătorii consideră că pictează cu fire de lână sau alte materiale, creând opere de artă textilă. Ambele categorii apelează însă la tehnologie pentru a crea modele complexe sau pentru a descoperi materiale noi din care să lucreze. Printre artiştii ţesători se numără Brent Wadden, scrie Financial Times, care foloseşte fire de bumbac şi lână recuperate de la alte articole şi la ale cărui expoziţii se înghesuie colecţionarii, Heather Cook, care-şi vopseşte atent firele înainte de a se apuca de lucru, sau Ethan Cook, care mai întâi îşi ţese lucrările la război, după care şi le înrămează ca pe tablouri. Artista daneză Astrid Krogh ţese fibră optică, conectându-şi apoi lucrările la surse de lumină colorată, ce dau impresia că firele ţesăturii îşi schimbă culoarea. La rândul său, artistul american Channing Hansen apelează la tehnologia modernă pentru a crea modele complexe pentru lucrările sale de artă textilă, tricotate din fibre colorate. Finlandeza Ulla-Maija Vikman pictează pe firele pe care le va folosi, după care le asamblează ca să formeze imaginea gândită. Chiar dacă artiştii apelează la tehnologie ca să-i ajute în realizarea lucrărilor lor, experţii de pe piaţa operelor de artă susţin că publicul apreciază operele acestora mai ales pentru senzaţia de prezenţă a creatorului în creaţia lui datorită imperfecţiunilor şi greşelilor inerente care apar în transpunerea viziunii lui într-o ţesătură.
-
Facilităţile fiscale şi-au făcut efectul: Lucrările de construcţii au avut în aprilie o creştere explozivă, de 33%
În acelaşi timp, lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 11,4%.
Pe obiecte de construcţii, seria brută evidenţiază creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii astfel: construcţii inginereşti, cu 36,6%, clădiri nerezidenţiale, cu 32,9% şi clădiri rezidenţiale, cu 27,5%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 25,5%.
Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de construcţii noi cu 34,2%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11,5% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 7,9%. Pe obiecte de construcţii, seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate indică creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii la clădirile nerezidenţiale (+29,4%), de construcţii inginereşti (+26,1%) şi la clădirile rezidenţiale (+24,4%).
-
Un proiect aşteptat de milioane de oameni intră în linie dreaptă. Lucrările vor costa 400 mil.lei şi vor fi finalizate în 2020
Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.
Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi interferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.
Gheorghe Popescu, consilierul ministrului, prezent la eveniment, a îndemnat la optimism, spunând că până la data de 30 martie 2020, lucrările la Aeroportul Băneasa vor fi gata, chiar înainte de startul turneului UEFA 2020. „Putem face multe lucruri în România, putem face lucrări de cale ferată, autostrăzi. Trebuie doar să ne dăm mâna şi să nu ne mai punem beţe în roate”, a concluzionat acesta.
-
Un proiect aşteptat de milioane de oameni intră în linie dreaptă. Lucrările vor costa 400 mil.lei şi vor fi finalizate în 2020
Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.
Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi interferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.
Gheorghe Popescu, consilierul ministrului, prezent la eveniment, a îndemnat la optimism, spunând că până la data de 30 martie 2020, lucrările la Aeroportul Băneasa vor fi gata, chiar înainte de startul turneului UEFA 2020. „Putem face multe lucruri în România, putem face lucrări de cale ferată, autostrăzi. Trebuie doar să ne dăm mâna şi să nu ne mai punem beţe în roate”, a concluzionat acesta.
-
Ia-o în glumă!
Lucrările sale, printre care o poliţă cu fundul în sus sub care se află un balon, un cui care şerpuieşte printr-un perete, un hartă a lumii mototolită sub formă de glob ori ţigări cu filtrul la ambele capete, sunt menite să le dea un pic de gândit privitorilor şi să-i invite să se amuze de absurdul situaţiei, conform artistului.
-
Artistul resturilor
Un astfel de artist este americanul de origine cubaneză Llane Alexis, care utilizează pentru lucrările sale resturi de materiale din industria modei pe care le combină cu obiecte obişnuite, cum ar fi jucării, mingi, discuri sau piese de mobilier, scrie San Francisco Chronicle. Unele dintre creaţiile
sale au legătură cu poveştile auzite în copilărie, printre lucrări numărându-se un urs portocaliu cu petice de blugi pe el ori păpuşi amorfe confecţionate din materiale cu diverse modele. -
De ce ameninţă cu demiteri Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc şi directorul general CNAIR Narcis Neaga au verificat duminică stadiul lucrărilor de reparaţie a părţii carosabile pe podul de peste râul Argeş, de la km. 36 al autostrăzii A1 Bucureşti – Piteşti.
”Am strâns comisia aici, se întâlnesc, le-am dat termen, vin cu soluţia, constructorul are termenul lui nou şi să finalizeze ce au de făcut (…) Noi nu avem week-end în infrastructură. Singurul lucru care îi va susţine în funcţii, în perioada mandatului meu, va fi munca pe care o vor depune. Dacă cineva are impresia că are alte conexiuni sau alte relaţii sau că eu voi ceda la presiuni, se înşală amarnic: pleacă acasă toţi, indiferent de consecinţe. Dacă nu stau pe şantier şi nu fac ce le spunem noi (eu şi directorul general CNAIR Narcis Neaga) pleacă acasă. E simplu”, a spus Răzvan Cuc.
Răzvan Cucu se referă la directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti Daniel Augustin Dinu.
-
Maşini afectate de lucrările de reparaţii ale parcării de la Otopeni. Reprezentanţii aeroportului spun că vor acorda despăgubiri
“Sâmbătă, 11 mai, am primit informaţii despre executarea unor lucrări neconforme în cursul reparaţiilor care se efectuează la nivelul superior al parcării Sosiri de la Aeroportul Henri Coandă. Acestea au avut că rezultat antrenarea unei cantităţi semnificative de apă către nivelul inferior, această scurgându-se pe autovehiculele parcate acolo”, transmit reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
CNAB precizează că întreaga activitate din zona de şantier cade în responsabilitatea prestatorului lucrărilor de reparaţii.
“Posesorii autoturismelor afectate sunt rugaţi să anunţe imediat personalul parcării pentru constatarea daunelor şi luarea măsurilor ce se impun, inclusiv pentru acordarea de despăgubiri. CNAB va aplică totodată sancţiunile care se impun celor ce să fac vinovaţi pentru această situaţie”, potrivit sursei citate.