BusinessMagazin

Tag: lockdown

  • Lockdown-ul a făcut din Londra paradisul şobolanilor

    Asociaţia nu a calculat valorile pentru acest an, dar au spune că acestea sunt mai mari, ridicând o problemă de sănătate publică de care mulţi proprietari se ocupă singuri.

    “Şobolanii sunt nişte maşini de supravieţuire; oriunde au acces facil la resturi alimentare, vor reveni în continuare”, spune Michael Coates, specialist în deratizare.

    În condiţiile în care multe restaurante şi clădiri de birouri din centrul Londrei rămân goale, şobolanii sunt obligaţi să migreze în zonele rezidenţiale în căutare de hrană. Acolo, familiile petrec mai mult timp şi mănâncă acasă, ceea ce a dus la o creştere a cantităţii de deşeuri, aducând şobolanii în suburbii. Rozătoarele au mai fost atrase şi de mâncarea lăsată pentru păsări pe timpul iernii. „Am avut un caz al unei doamne bătrâne care obişnuia să hrănească păsările”, spune Coates pentru CNN. „Până când ne-a sunat, erau probabil 10 până la 15 şobolani care se cuibăriseră în straturile cu flori”, adaugă el.

    Paul Claydon, un alt exterminator, spune că în mod normal primeşte aproximativ 10 apeluri pentru rozătoare pe săptămână, dar în timpul blocajului au fost „cu uşurinţă cu 20 mai multe”.

    „S-ar putea să vedem şobolani acum acolo unde nu am face-obîn mod normal, deoarece sunt atât de disperaţi”, spune Natalie Bungay, de la BPCA. “Şobolanii pot să roadă substanţe foarte dure, cum ar fi metalele moi şi cărămida.”

    Nimeni nu ştie cu adevărat câţi şobolani există în Londra, deşi unele anchete în rândul exterminatorilor susţin că numărul ar putea ajunge la 20 de milioane. Probabil că sunt mai mulţi decât cei nouă milioane de locuitori umani ai oraşului, a căror creştere a populaţiei încetineşte, potrivit Biroului de Statistică Naţională.

    Şobolanii, între timp, se pot înmulţi rapid. Cercetările efectuate de firma de control al dăunătorilor Rentokil au afirmat că o pereche de şobolani reproducători poate duce la naşterea a aproximativ 1.250 de exemplare într-un an.

    Şi dimensiunea şobolanilor creşte. Claydon susţine că nu este neobişnuit pentru el să prindă un şobolan care măsoară până la 40 de centimetri în aceste zile. Mulţi, spune el, necesită capcane mai puternice şi mai multă otravă pentru a fi ucişi.

     

  • Cum vă explicaţi creşterea numărului de naşteri în decembrie 2020, respectiv copiii concepuţi în martie, prima lună de lockdown?

    În 23 octombrie 2017, deci acum peste 3 ani, am scris un articol destul de controversat: „Corelaţia dintre apariţia low-cost-urilor şi scăderea natalităţii”.

    Pentru a atrage mai mult atenţia, pe zf.ro am schimbat titlul original cu „Pamperşi sau o plimbare la Roma în weekend cu 10 euro? Cum au ajuns low-cost-urile aeriene să reducă natalitatea din România”, un titlu extrem de criticat.

    În 2020 ne-am trezit cu o criză total neaşteptată şi total surprinzătoare prin modul în care a venit.

    Nimeni nu s-a gândit vreodată că în secolul 21 putem fi închişi în casă din cauza unei pandemii, dar, cu asta ne-am confruntat cu toţii.

    Această perioadă de lockdown, în care lumea nu a mai putut să călătorească deloc, a adus şi nişte lucruri surprinzătoare: o creştere a natalităţii. În decembrie 2020 s-au născut 15.857 de copii în România, în creştere cu 433 de copii faţă de decembrie 2019 şi în creştere cu 2.103 faţă de noiembrie 2020. Copiii născuţi în decembrie au fost concepuţi în martie, atunci când a venit criza şi a început perioada de lockdown.

    O întrebare valabilă este legată de motivaţia cuplurilor de a concepe şi de a avea un copil într-o perioadă de criză, într-o perioadă de pandemie despre care nu ştiam nimic.

    În articolul din octombrie 2017 am scris că oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele, şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine, chiar dacă din punct de vedere social şi economic este o contradicţie.

    În mod cert, corelaţia dintre scăderea natalităţii din ultimul deceniu şi apariţia low-cost-urilor şi a city-break-urilor este exagerată, dar are un sâmbure de adevăr care s-a reconfirmat acum. Bineînţeles că numărul crescut de naşteri din decembrie nu va inversa un trend demografic, social şi economic cu care ne confruntăm.

    În 2020 numărul de naşteri din România a fost de 178.124, faţă de 201.995 în 2015 şi 200.000 în 2010. În 1990, în România se năşteau 314.766 de copii, deci în 30 de ani am pierdut 100.000 de copii pe an.

    Va fi interesant de urmărit care va fi numărul de naşteri din ianuarie 2021, care ar corespunde conceperii copiilor în aprilie 2020, adică o lună plină de lockdown, numărul de naşteri din februarie 2021, care corespunde conceperii copiilor în luna mai 2020, adică a doua lună de lockdown.

    S-ar putea ca 2021 să fie un an care să ne aducă o creştere a numărului de naşteri după ani întregi de scădere, dar dincolo de asta rămân întrebările, explicaţiile legate de creşterea numărului de naşteri în perioadele de criză.

     

     

    Editorialul care a apărut în Business MAGAZIN în octombrie 2017

    Corelaţia dintre apariţia low-cost-urilor şi scăderea natalităţii

     

    De ce scade natalitatea în România? De la 315.000 de copii, cât se năşteau pe an în 1990, am ajuns în 2016 la 190.000. În acest timp, de la 23 de milioane câţi erau în România în 1990, am ajuns la 19 milioane. Peste 3 milioane de români au plecat să lucreze în afară, dintre care cel puţin 30-40% sunt femei.

    Trendul de scădere a natalităţii este vizibil, fiind susţinut de anumite schimbări sociale, culturale, demografice, de apariţia unor joburi în middle management şi de top la care au acces femeile, ceea ce implică faptul că decizia de a face un copil trece pe locul 2; la fel de bine, acest lucru susţine şi ieşirea mult mai uşoară dintr-o relaţie, dar şi creşterea salariilor.

    Acum câteva săptămâni, jurnalistul Cristian Tudor Popescu – CTP – a făcut din nou carieră, cu următorul comentariu: „Copiii se fac pentru părinţi. Dacă îmi spuneţi mie că cei care fac copii au în cap perpetuarea speciei sau demografia României… o să vă spun ceva greu de înghiţit. Oamenii fac copii când au un grad ridicat de insatisfacţie în legătură cu propria lor existenţă în această viaţă. Când oamenii au o viaţă foarte încărcată, foarte completă profesional, sentimental, personal, nu mai simt nevoia să facă copii. Cei care fac copii mulţi sunt săraci, nemulţumiţi în raport cu societatea, care nu au reuşit să realizeze lucrurile pe care le-au dorit şi încearcă să transfere ratarea lor copiilor: să facă el/ea ce nu am făcut eu, să aibă el/ea ce nu am avut eu şi mai ales să am un sprijin la bătrâneţe”, a spus el la Digi24.

    Adică oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine. Din punct de vedere economic, e o contradicţie.

    Am încercat să mă uit la câţiva indicatori pe care eu îi consider relevanţi pentru România ultimilor 15 ani care să explice, justifice scăderea natalităţii mai mult decât simpla numărare a copiilor care se nasc.

    Pentru mine, cel mai interesant indicator economic versus scăderea natalităţii este legat de creşterea explozivă a transportului aerian în România şi apariţia low-cost-urilor.

    Nu ştiu dacă aţi observat, dar fetele tinere, urbane, cu laptop în spate, cu căşti la urechi, care ştiu totul despre ce este la H&M, Zara, Stradivarius, Bershka sau buticurile de haine în serie limitată plus ce mai se mai găseşte pe site-urile online, vânează tot timpul ofertele liniilor aeriene low-cost pentru a merge în vacanţă sau în city-break-uri.

    Subiectul de discuţie la mese este legat de numărul de oraşe sau în câte ţări au fost, cum au ajuns acolo cu low-cost-ul, adică cu 10-20-30-40-50 de euro, cum faci legăturile între avioane să pleci de la Bucureşti sau din Cluj într-o locaţie din vestul Europei, iar de acolo să ai alte bilete low-cost pentru altă destinaţie.

    Dacă cei de la IT ar primi ordin într-o multinaţională să taie accesul la Vola sau la site-urile liniilor aeriene, s-ar face instantaneu grevă.

    În 1999, numărul total de pasageri pe liniile aeriene din România a fost de 2,07 milioane. În 2000 a fost de 2,35 milioane. În 2005 a fost de 4,3 milioane. Trebuie spus că din 2005 şi-au făcut apariţia în România low-cost-urile. În 2006 aveam 5,49 milioane; în 2008 am ajuns la 9 milioane, în 2010 am urcat la 10 milioane, deşi s-au tăiat salariile şi era criză economică, în 2014 am ajuns la 11,8 milioane, în 2015 la 13,3 milioane, iar în 2016 la 16,4 milioane.

    Dacă punem în acelaşi tabel, într-o altă coloană, evoluţia salariului mediu, vom vedea că de la 213 lei în 2000 am ajuns la 746 de lei (180 – 200 de euro) în 2005 şi 2.300 de lei (500 – 550 de euro) în 2016/2017.

    Salariul mediu din Bucureşti depăşeşte în acest moment 3.000 de lei net, în Cluj sau Timişoara este la
    2.600 – 2.800 de lei.

    Dacă lucrezi în IT, în bancă, în multinaţionale, salariul mediu este mai mare cu 30-100%.

    Vârsta medie când apare primul copil a ajuns în 2016 la 28,6 ani în urban, faţă de o medie naţională de 26,9 ani.

    În 2008, vârsta medie pentru primul copil în urban a fost de 27 de ani, cu o medie naţională de 25,5 ani. În 2000, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 24,9 ani, cu o medie naţională de 23,7 ani. În 1990, media în urban a fost de 23,7 ani, cu o medie naţională de 22,3 ani. În 1980, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 23,7 ani, cu o medie naţională de 22,6 ani.

    În 2016, băieţii s-au căsătorit la 30,8 ani, iar fetele la 27,6 ani. În 1990, băieţii se căsătoreau la 25 de ani, iar fetele la 20 de ani.

    Conform ultimelor date europene, în România fetele pleacă de acasă la 25 de ani, o vârstă în scădere, iar băieţii la aproape 30 de ani, o vârstă în creştere.

    Datele statistice, dar şi de atitudine, arată că fetele devin din ce în ce mai independente, luptă să aibă propriii bani, vor să călătorească, să vadă lumea, vor să aibă propriul apartament înainte să se căsătorească, vor să aibă propria maşină, se luptă pentru poziţii mai bune în companii şi pentru salarii mai mari.

    Apariţia multinaţionalelor din 2000 încoace, odată cu investiţiile străine, a deschis o piaţă extraordinară pentru fete, care şi-au găsit joburi în clădiri de birouri, cu spaţii curate, unde pot să poarte zilnic haine în trend, moderne, colorate, cu design de top, dar cu un preţ mai redus (conceptul lui Zara affordable luxury) fără să se mai gândească, ca mama sau bunica lor, că trebuie să ţină şi anul viitor.

    Când ai posibilitatea să zbori şi să ajungi cam unde vrei cu low-cost-ul, multor fete (şi băieţi) nu le mai arde de făcut copii, ci vor să se plimbe în întreaga lume, să poarte cele mai cool haine, să iasă la terasă sau la Starbucks cu prietenele sau să petreacă în cluburi.

    Ironic dar şi realist, apariţia directă, de doi ani, a lui Ryanair în România, cel mai puternic low-cost din lume, ne face să fim mai puţini.

  • Primii copii ai lockdown-ului s-au născut în decembrie 2020. Luna decembrie este singura care a înregistrat o creştere a numărului de nou-născuţi din anul 2020 comparativ cu 2019

    În luna decembrie 2020 s-au născut 15.857 de copii, cu 2.103 mai mulţi decât în luna noiembrie 2020 şi cu 433 mai mulţi comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    De altfel, luna decembrie este singura care a înregistrat o creştere a numărului de nou-născuţi din anul 2020 comparativ cu 2019. Astfel, având în vedere că termenul unei sarcini este cuprins între 36 şi 40 de săptămâni, rezultă că nou-născuţii din luna decembrie au fost concepuţi în luna martie, după debutul pandemiei de COVID-19 în România şi după începerea perioadei de lockdown.

    „Sarcina în pandemie a fost o provocare, în cel mai simplu mod spus. Eu am aflat că sunt însărcinată chiar în martie, cu câteva zile înainte să intrăm în lockdown. Eu eram la a doua sarcină, dar situaţia asta a fost înfricoşătoare pentru că nu ştiam la ce să mă aştept. Mi-a fost frică să mă duc la controale pentru că nu ştiam cum ar reacţiona corpul meu dacă m-aş îmbolnăvi, ce ar păţi copilul“, a spus pentru ZF Valentina M, una dintre mamele care au născut în luna decembrie.

  • Turcia, primul weekend cu restricţii. Infectările şi decesele au atins un nivel record

    Conform Reuters, ţara de 83 de milioane de locuitori a înregistrat vineri 32.736 de noi contaminări, cel mai mare număr de la începutul pandemiei.

    Numărul deceselor înregistrate vineri a fost de 193, iar cel total a ajuns la 14.509.

    Sâmbătă, televiziunile au arătat străzi şi pieţe din cel mai mare oraş Istanbul goale, cu doar câteva persoane şi vehicule.

    Ministrul de Interne, Suleyman Soylu, citat de agenţia de ştiri Anadolu, a spus că majoritatea oamenilor respectă restricţiile.

    Turcia ocupă locul al patrulea la nivel mondial în ceea ce priveşte cazurile zilnice noi, după SUA, India şi Brazilia – toate cu populaţii mult mai mari decât Turcia.

    Timp de patru luni, Turcia a raportat doar cazurile simptomatice zilnice, însă din 25 noiembrie raportează toate cazurile.

    Turcia a impus restricţii de deplasare în weekenduri şi pe timp de noapte în restul zilelor săptămânii. Turcii nu au voie să iasă din case între orele 21.00-05.00 în cursul săptămânii, dar nici în weekend, începând de vineri, ora 21.00 până luni, ora 5.00.

  • Lockdown sever introdus într-unul dintre cele mai mari oraşe din lume din cauza pandemiei

    Un „lockdown” sever de trei săptămâni este introdus în San Francisco, din cauza pandemiei. 

    San Francisco şi alte patru jurisdicţii, una dintre cele mai populate zone ale Statelor Unite, au introdus un lockdown de trei săptămâni din cauza pandemiei.

    Oamenii trebuie să rămână acasă, cu excepţia activităţilor esenţiale, restaurantele pot livra la domiciliu, iar barurile şi saloanele de coafură trebuie să se închidă.

    Conform Reuters, noile măsuri anunţate de primarul London Breed sunt printre cele mai dure luate în oraşele majore ale SUA.

    Începând de duminică, ora 22:00, în San Francisco se închid toate restaurantele în aer liber, locurile de joacă în aer liber şi grădinile zoologice.

  • Nici Suedia nu mai crede în „modelul suedez” şi anunţă că impune primele restricţii după o zi în care au avut record de infectări noi şi un număr dublu de internări la ATI

    Până acum, autorităţile suedeze au avut o abordare relaxată în gestionarea pandemiei de SARS-CoV-2 şi au emis o serie de recomandări pentru populaţie, fără să impună restricţii.

    Printre recomandări se aflau evitarea contactului fizic cu persoane din afara locuinţei şi a aglomeraţiilor. Aşa numitul „model suedez” a fost aplaudat de mai mulţi europeni. Însă, se pare că recomandările au avut un efect limitat, pentru că în ultima săptămână numărul infectărilor în Suedia a atins o cifră record şi numărul persoanelor internate la ATI s-a dublat.

    Premierul Stefan Lofven a declarat că va impune măsuri mai stricte, care să limiteze întrunirile publice.

    „Ne confruntăm cu o situaţie care poate deveni foarte gravă. Riscăm să ajungem în situaţia în care am fost în primăvară”, a anunţat premierul Stefan Lofven.

    Primele măsuri vor intra în vigoare pe 20 noiembrie. Una dintre ele prevede ca toate localurile care vând băuturi alcoolice în Suedia să fie închise începând cu ora 22.30.

  • Când ar putea intra România în carantină. Avertismentul lui Nelu Tătaru

    Încă suntem într-un moment în care putem gestiona lucrurile pentru a nu se ajunge la lockdown nici măcar după alegerile parlamentare, a declarat, miercuri, la Sibiu, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, însă totul va fi diferit dacă sistemul medical va fi colmatat.

    Întrebat într-o conferinţă de presă, la Sibiu, dacă România va intra în lockdown după alegerile parlamentare, Nelu Tătaru a spus că încă suntem într-un moment în care situaţia poate fi gestionată.

    „Nu urmărim şi nu cred că vom avea un lockdown, dar noi va trebui, fiecare dintre noi, prin componenta noastră pe care o putem aduce, prin acest efort, să nu ajungem nici măcar la anumite carantinări de localităţi. Suntem într-un moment în care putem gestiona acest lucruri, dar nu putem gestiona singuri ca parte medicală. Este şi o parte a populaţiei civile. Sunt nişte reguli care trebuie respectate”, a spus Tăataru.

    Întrebat, în continuare, dacă nu se va impune lockdown-ul nici dacă România va trece de 10.000 de cazuri pe zi, Tătaru a spus că totul depinde de sistemul sanitar şi de nivelul de răspuns al acestuia.

    „Depinde foarte mult ce înseamnă acel prag de 10.000, dacă acel prag de 10.000 sunt (pacienţi – n.r.) simptomatici, sunt izolaţi, sunt carantinaţi sau dacă acel prag de 10.000 va colmata sistemul medical. Atunci va fi diferit”, a răspuns Tătaru.

  • Marile oraşe din Italia s-ar pregăti de o închidere totală

    Marile oraşe din Italia s-ar pregăti de o închidere totală începând de luni. Presa italiană scrie că prima metropolă care s-ar putea închide este Milano. 

    Guvernul discută despre un nou blocaj în cele mai afectate oraşe, în vigoare încă de luni, pe fondul creşterii cazurilor de coronavirus.

    Prima metropolă care ar putea fi închisă este Milano. Sunt mii de persoane noi infectate şi sălile de urgenţă ale unor spitale sunt asaltate zilnic.

    Prin urmare, premierul Giuseppe Conte negociază cu preşedintele regiunii Lombardia, Attilio Fontana, şi cu primarul Beppe Sala pentru a evalua înăsprirea regulilor, care ar include interzicerea deplasările nemotivate ale oamenilor, dar şi activităţile neesenţiale.

    Alte oraşe, precum Napoli, Bologna, Torino şi Roma s-ar îndrepta către închidere.

    Roma a avut vineri peste 2.000 de cazuri pozitive, iar în Napoli, preşedintele regiunii Campania Vincenzo De Luca a închis deja creşele şi grădiniţele, dar nu sunt excluse alte blocaje.

    Astfel, decât un lockdown general, Guvernul italian s-ar îndrepta către închiderea localizată a zonele afectate.

    Pe masa autorităţilor sunt, însă, şi alte ipoteze pentru a opri răspândirea infecţiei, inclusiv aceea de a închide magazinele mai devreme şi de a împiedica deschiderea centrelor comerciale în weekend. Noile măsuri ar putea viza inclusiv zonele în care rata de infectare depăşeşte pragul de 1,5.